3,279 matches
-
O cuprinse frica și de abia atunci auzi cu o acuitate extraordinară vuietul acela imens, al apelor ce se rostogoleau în întunecime, chiar lângă picioarele sale. Ochii de acum obișnuiți cu întunericul deosebi ca o întindere alburie apele care cuprinseseră șesul, ici și colo se vedeau ca niște umbre întunecate bușteni, căpițe de fân, plase de gard care erau duse la vale, acolo unde se mai mult se ghicea ca o dungă mai întunecată, pădurea. Strigă ascuțit de frica ceea animalică
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
să strige: „Întoarce-te, nu are rost, o să mori și tu”, apoi stătea să asculte, dar numai glasul său îi stăruia în urechi. Două, trei lumini palide se vedeau undeva departe, indicând locul unde era satul, pe povârnișul de la marginea șesului. Deodată i se păru că totul în jurul ei este mort, pe femeie o simți aproape organic, că este moartă demult și dusă undeva la vale, poate și cei din canton nu mai sunt... Simți nevoia să facă totuși ceva, să
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
zăpezii. Se scutură ca de un fior în frigul ce-l învălui deodată din toate părțile. Parcurse repede o bucată de drum pe urma lăsată de plugul de zăpadă. Cantonul rămăsese în urmă sub străjuirea stejarilor din mica pădure de șes. Podul de fier, și apăru în cale mare și cenușiu ca o arătare scheletică din altă lume. Râul care nu fusese chiar de tot cuprins în gheață, susura molcom. Se opri la capătul podului respirând greu și de abia atunci
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
anului, în acea lună februarie atât de albă și înghețată. Cu priviri speriate căută în jur spre dealul plin de vișini al cărui rod fusese cules demult, dar acesta stătea neclintit într-o ardere verde domoală, se uită apoi spre șesul întins marcat de punctele albe ale stolurilor de gâște ieșite pa păscut pe vechiul loc al satului care fusese măturat de apa cea mare cu doi ani în urmă. Liniștea albastră a cerului, verdele acela al câmpului, nu reușiră să
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ele, era suficient pentru satul acela din care mulți plecaseră la oraș sau în alte sate după viitura cea mare. Acum din vechiul târgușor de odinioară nu mai rămăseseră decât vreo cincizeci de casă urcate pe versantul dealului ce mărginea șesul. Din clasa unde învăța Niculae nu se auzea nici un zgomot. Trase ușa cu putere îi intră cu chipul răvășit de îngrijorare în clasă. Învățătoarea rămăsese încremenită, cu niște ochi rotunjiți de mirare pe fața ei de femeie aproape de pensie, copiii
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
foarte greu, unii poate sunt de când lumea, strâng seva tuturor arborilor din jur și rămân apoi singuri, cum a fost acesta în jurul căruia până la peste treizeci de metri nu creștea nimic. El era Singuraticul, santinele acestei păduri mici de șes. Fără un gând anume am întrebat răstit: „Dar omul?”. „Care om” . „Păi, parcă spuneai că aici a murit un om și bănuiesc deși nu sunt sigur că avea vreo legătură cu acest Singuratic așa cum îi zic tu”. Prietenul se uită
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
când iarba creștea chiar și între pietrele de aici, toamnele cu ape învolburate, de trei ori era să mă ia apa cu tot cu vagonul în care stau. Și fericirea mea ca mai mare este să stau aici să privesc șesul acesta și să mă gândesc la ce aș fi putut face dacă ar fi fost altfel viața mea. Vai dar ce a trecut timpul! Și dumneata mă ții de vorbă”. Și parcă pur și simplu înspăimântat de ceva, se aplecă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
din codru. Când eram copil, deși eram un copil foarte sociabil, plecam uneori singur în pădure, în pădurea ce fusese cândva al satului, numită pădurea Haragoja. Nu era o pădure prea mare. De la un loc era tăiată din deal până în șesul Dumbrăvenilor de un lot de pământ arabil ce măsura peste 6 hectare. Acest pământ era al familiei mele. Până la el se întindea pădurea Haragoja apoi în partea cealaltă pădurea Rășchitorești, care fusese a statului. Mai ales când cultivam acolo porumb
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Buhăiești, te întâmpina o mare de grâu sau porumb crescut viguros, fiind ajutat de îngrășămintele chimice care se găseau pe toate drumurile și ale căror grămezi le vedeai topindu-se uneori de ploi prin gări sau pe la capete de tarla. Șesul acesta de dincolo de Bălteni a fost dintotdeauna inundabil dar un sistem complicat de diguri și canale îl scosese la liman și acum devenise foarte darnic la rândul său cu cei care-l protejaseră de furia apelor. Totul a durat până
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
a apărut în cale o mlaștină care mai avea și vreo câteva ochiuri de apă unde se bălăceau în tihnă rațele și gâștele satului. Un fost subaltern de al meu de la Brăhășoaia mi-a povestit care este cauza inundării acelui șes. Unul din copoșii prăsiți ca ciulinii mai în toate localitățile, după ce a primit terenul pe care-l avusese a pus gând rău canalului magistral care-i tăia în două proprietatea și l-a astupat cu pământ motivând că vrea să
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
proprietatea și l-a astupat cu pământ motivând că vrea să cultive acolo porumb. La prima ploaie, apa venită de pe toată valea ceea și de pe versanții dealurilor nu a mai putut fi evacuată și s-a întins pe toată lățimea șesului. An de an de atunci acolo este numai mlaștină sau baltă, terenul s-a sărăturat din nou și doar papura și coada calului mai crește pe șesul acela. După inundațiile catastrofale din 1969 și 1970 se luaseră măsuri severe de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
nu a mai putut fi evacuată și s-a întins pe toată lățimea șesului. An de an de atunci acolo este numai mlaștină sau baltă, terenul s-a sărăturat din nou și doar papura și coada calului mai crește pe șesul acela. După inundațiile catastrofale din 1969 și 1970 se luaseră măsuri severe de îndiguire, canalizare, construire de baraje și alte măsuri propice de apărare împotriva inundațiilor și până la o bună bucată de vreme după revoluție nu s-a mai auzit
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
și de modelarea acestuia care imprimă o percepție de specificitate. Ochiul supraestimează distanțele verticale și, de aceea, denivelările au un efect semnificativ chiar dacă sunt mici, iar efectul vizual crește dacă pantele sunt abrupte. În cazul solului plat, de câmpie sau șes depresionar, dimensiunea verticală poate fi asigurată de diferite elemente naturale sau construite, de aceea, modificările asupra modului de utilizare a terenurilor schimbă considerabil perceperea reliefului. Liniile și contururile sunt cele mai vizibile elemente, mai ales, în cazul peisajelor antropice și
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
peisaj interpretată: Primul plan: glacisul/piemontul de la poalele munților Gurghiu, cu înclinare de cca 8-10˚, expoziție est și nord-est predominant (semiumbrit) cu pajiști secundare (pășune) și peisaj forestier matur și plantat, situate dincolo de stratul de inversiune termică severă; Planul secund, șesul Mureșului cu intravilanul Ciumani situate în sectorul cu inversiune termică severă; Planul îndepărtat peisaj agricol, agro-pastoral și hidrografic-antropic (canalul Belcinei) iar la linia orizontului se remarcă glacisurile de la poalele Munților Giurgeului, situate în sectorul cu inversiuni termice moderate. POSTFAță În
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
a dus într-o zi și pe autorul acestor rânduri, să vadă comoara subpământeană și urmele unei așezării neolitice cu maluri prăpăstioase. Am traversat linia ferată apoi am luat-o pe unde bănuiam că este cărarea. Trebuia să străbatem un șes până la poalele dealului Sasova, să urcăm și să coboarâm dealul , apoi să urcăm dealul Râșcanilor, să trecem prin pădure și abia atunci să coborâm în Dănești. Se întunecase de tot dar becurile din gară încă mai luminau drumul nostru. Toți
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
nostru. Toți călătorii mergeau repede, abia mă puteam ține de ei. Pantofii soră-mei de la carei împrumutasem îmi îngreunau mersul pentru că-mi erau largi, iar cele două sacoșe pe care le aveam mi se părea că au tone... După ce am traversat șesul aveam de urcat un deal. Obosisem, lunecam mereu pe clisa înghețată de sub zăpadă și pantofii mereu îi pierdeam rămânând în urma cârdului. Un timp l-am mai văzut pe ultimul din grup, Costache Luță din Dănești, apoi a dispărut și el
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Prof. Marinesco G. et Sager O. La puissance mitogénétique du sanf en rapport avec l'âge. 1933, nr. 5-6. 13. Prof. Marinesco G, Sager O. et Kreindler A. Le rapport entre l'hydrophilie des tissus et kla chronaxie musculaire chez șes vieillards. 1933, nr. 5-6. 14. Prof. G. Marinesco et Ionesci Sisești N. L'hérédité dans les maladies familiales du système nerveux. 1934, nr. 6. 15. M-me Mârza E. Sur un cas de parèse cervicale, hypertrophique sequelle vraisemblable d'encéphalite épidémique
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
numele dinastiei Țării Românești, a Basarabilor. În secolul al patruspre zecelea Mircea cel Bătrân, vestitul domn al Țărei Românești și despot al Dobrogei, domn al Silistrei și al țărilor tătărăști până la mare, cel care a luat parte la bătălia de pe șesul Kossovo, la bătălia de la Nicopole, între luptătorii creștini între cari erau conetabilul Franței, regele Ungariei și marele prior Frideric de Hohenzollern, acest Mircea și-a întins domnia până la Nistru, de unde partea aceea de loc care e în posesiunea noastră a
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
de o vagă măreție, Rusia e în mod egal muma mândriei și a lipsei de cultură, a fanatismului și a despotiei. Frumosul e înlocuit prin măreț, precum colinele undoiate și munții cu dumbrăvi a țărilor apusene sunt acolo înlocuite prin șesuri fără de capăt. În tendențele de cucerire, în așa-numitele misiuni istorice care-și caută marginile naturale nu e nimic dedesubt decât pur și simplu neștiința și gustul de spoliare. În zadar caută un popor în întinderi teritoriale, în cuceriri, în
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
de triere și ordonare a gândurilor, de făurire a proiectelor, de libertate deplină a fanteziei, stimulată de corul alterat de falseturi al broaștelor și de cântecele melodioase ale păsărelelor adăpostite în sălciile plângătoare. *** Terenul nostru de sport era situat pe șesul pârâului Buhai, având pe el iarbă cât păr în barba spânului, în schimb, existau spini, bălării și denivelări din belșug. Acolo ne dezbârnam unghiile de la picioare alergând după o minge roasă și mereu dezumflată. La meciurile oficiale, cu arbitru dotat
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
Vasile Iurașcu, făcută peste un an: "La anul 1807 oct. 14 în ziua sf. Prapadoamnei Paraschivei, la șapte ciasuri din zi, aflîndu-mă eu pe Lunca Mare, viind din gios, s-au cutremurat pîmîntul". Lunca Mare se află și acum în șesul Siretului, pe moșia Brehuieștilor. Cu ce treabă umbla Vasile Iurașcu, așa de dimineață, pe această moșie? În ziua Cuvioasei Paraschiva, la Brehuiești este și acum hramul bisericii, așa că putea să se ducă în sat, ca să mănînce și să bea ca
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
care își avea reședința la Bănești, pe dreapta Siretului, aproape de mal. Acestei familii i-au fost deschise toate ușile de la Domnie, mai ales după ce marele jitnicer, Gh. Cananău, s-a căsătorit cu Maria, sora voievo dului Ioan Toader Callimachi. În șesul Siretului, pe dreapta apei, și din jos de domeniul lui Balș de la Dumbrăveni, familia Cananău stăpînea: Corocăeștii, Hancea, Băneștii, Fîntînelele, Slobozia și Roșcanii, iar la răsărit de Siret, Cornii. La aceste șapte moșii, văduva Maria Cananău, jitniceroaia, a mai adăugat
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
culmea Haraminilor, către răsărit, se află Pîrîul Murelor, pe lîngă care și astăzi se află rugi de mure. Acest pîrîu se oprește pe parcurs în Iazul Meicii, apoi trece prin Balta izvoarelor și, trecînd și prin satul Cătămăreștî iese la șes, ca să se întîlnească cu Pîrîul Luncii, cîntat de poet. Pe la Iazul Meicii căruia poetul, în loc de nume, îi zice Ochi de pădure, și pe lîngă Pîrîul Murelor, poetul a fost deseori, cu fata. D. Popovici a văzut corect această iubire: "Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
populară Miorița: „Pe-un picior de plai, Pe-o gură de rai”. Totodată, Blaga identifică expresii ale spațiului mioritic în așezarea caselor românești, în doină, ca specie folclorică definitorie pentru sufletul românesc, în metrica versului. Casele în satele românești de șes nu se alătură în front înlănțuit, dârz și compact, ca verigile unei unități colective, ci se distanțează fie prin simple goluri, fie prin intervalul verde al ogrăzilor și al grădinilor, puse ca niște silabe neaccentuate între case. Această distanță, ce
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
care a făcut-o mai aptă pentru metrica întemeiată pe troheu și iamb, decât pentru metrica dezvoltată din celelalte unități ritmice (Călinescu, 1941/1982, pp. 199-200). Ritmurile existenței noastre în istorie - retragerea în munți din calea năvălitorilor și revenirea la șes după trecerea primejdiei -, cele ale vieții pastorale - transhumanța - s-au întipărit în mintea românului ca variații, fluctuații necesare: „Azi aici, mâine-n Focșani”. În viziunea lui D. Drăghicescu (1907/1995, p. 221), fluctuația apare în forma „continuului acces de isterie
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]