1,435 matches
-
este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bazga, Galeri, Horgești (reședința), Mărăscu, Răcătău de Jos, Răcătău-Răzeși, Recea și Sohodor. Comună este situată în zona central-estică a județului, la sud de municipiul Bacău, pe malul stâng al Șiretului (în dreptul lacului de acumulare Răcăciuni) și în bazinul hidrografic al afluentului acestuia, Răcătău. Este străbătuta de șoseaua județeană DJ252B, care o leagă spre sud de Pâncești și spre nord de Gioseni, Tamași și Buhoci. La Răcătău de Jos, din acest
Comuna Horgești, Bacău () [Corola-website/Science/300676_a_302005]
-
92%), dar există și minorități de romano-catolici (20,58%), penticostali (15,16%) și baptiști (2,27%). Pentru 5,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei funcționa, în plasă Șiretul de Jos a județului Bacău, comuna Răcătău, formată din satele Răcătău-Răzeși, Gura Răcătăului, Slobozia-Răcătău, Bâzga și Răcea, având în total 936 de locuitori. În comuna Răcătău existau trei biserici, două mori de apă și o școală mixtă în satul Răcătău
Comuna Horgești, Bacău () [Corola-website/Science/300676_a_302005]
-
cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (58,5%), cu o minoritate de romano-catolici (36,59%). Pentru 4,77% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Parincea era reședința plășii Șiretul de Jos a județului Bacău și era formată din târgușorul Parincea și satul Parincea cu 942 de locuitori. În comuna existau o școală mixtă cu 50 de elevi (dintre care 18 fete) și două biserici (ambele în satul Parincea), iar
Comuna Parincea, Bacău () [Corola-website/Science/300690_a_302019]
-
mijloace proprii din piele de porc, mistreț sau vită, care era tăbăcită șiprelucrată în gospodărie, iar mai târziu se achiziționau din comerț. Pielea tăbăcită se croia pe dimensiunile piciorului și se făceau niște găuri în față prin care se introduceau șireturile (nojițele) cu care se fixau pe picior, astfel ca vârful opincii să fie răsfrânt în sus, și se înfășurau în sus pe obiele. Opinca este o încălțăminte tradițională a românilor care are un trecut milenar și care a fost folosită
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
trecut, Letea) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Holt, Letea Veche (reședința), Radomirești, Ruși-Ciutea și Siretu. Comună este așezată în partea de est a județului, imediat la est de municipiul Bacău, pe malul drept al Șiretului și pe cel stâng al Bistriței, la confluenta între cele două râuri. Este traversata de șoseaua națională DN2F, care leagă Bacăul de Vaslui. La Holt, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ207F, care o leagă spre nord de Săucești
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
Letea Veche, județul Bacău este comună de gradul ÎI. Din punct de vedere administrativ, teritoriul comunei se divide după cum urmează: Relieful acestei comune este alcătuit din șes, în care predomina terenul arabil, favorabil agriculturii, luncile celor două râuri Bistrița și Șiretul. În partea de nord a comunei se află șoseaua națională care unește municipiul Bacău cu restul județului iar satul Letea-Veche este străbătut de la nord la sud de Dc 87. Formele de relief distincte sunt Lunca Șiretului și Bistriței, terasele acestora
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
două râuri Bistrița și Șiretul. În partea de nord a comunei se află șoseaua națională care unește municipiul Bacău cu restul județului iar satul Letea-Veche este străbătut de la nord la sud de Dc 87. Formele de relief distincte sunt Lunca Șiretului și Bistriței, terasele acestora. Declivitatea terenului este foarte redusă. Teritoriul comunei se învecinează în partea de nord cu comună Săucești, la sud - est cu comună Tamași, la est cu comună Buhoci, la sud - vest are vecin comună Nicolae Bălcescu iar
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
la est cu comună Buhoci, la sud - vest are vecin comună Nicolae Bălcescu iar la vest orașul Bacău și este străbătuta de drumurile : DN 2F, D.C.86, D.C.87, D.J.207G. Teritoriul comunei Letea-Veche face parte din bazinul hidrografic al Șiretului și al Bistriței. Șiretul este aproape în totalitate regularizat, dar la confluenta Bistriței cu Șiretul există pericolul de inundații în perioadele de viituri. Adâncimea pânzei freatice pe platouri se află sub 40 m. În vai, apa freatică se află la
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
Buhoci, la sud - vest are vecin comună Nicolae Bălcescu iar la vest orașul Bacău și este străbătuta de drumurile : DN 2F, D.C.86, D.C.87, D.J.207G. Teritoriul comunei Letea-Veche face parte din bazinul hidrografic al Șiretului și al Bistriței. Șiretul este aproape în totalitate regularizat, dar la confluenta Bistriței cu Șiretul există pericolul de inundații în perioadele de viituri. Adâncimea pânzei freatice pe platouri se află sub 40 m. În vai, apa freatică se află la 6,00-7,00 m
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
vest orașul Bacău și este străbătuta de drumurile : DN 2F, D.C.86, D.C.87, D.J.207G. Teritoriul comunei Letea-Veche face parte din bazinul hidrografic al Șiretului și al Bistriței. Șiretul este aproape în totalitate regularizat, dar la confluenta Bistriței cu Șiretul există pericolul de inundații în perioadele de viituri. Adâncimea pânzei freatice pe platouri se află sub 40 m. În vai, apa freatică se află la 6,00-7,00 m adâncime. În general calitatea apei este bună, având un procent corespunzător
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
lui Bogdan, "locuri de arătura din țarina cătunei Fundul în care intră și o casă, curătura ei din sat, a vătafului Costache....." Holt, localitate situată în partea de nord-est a comunei Letea-Veche, lângă șoseaua Calea Bârladului, pe malul drept al Șiretului, actualmente cu un numar de 1438 locuitori este atestat în documente din anul 1879. Despre satul Holt se spune că la origine locuitorii acestei așezări sunt ruși rămași din timpul războiului de independență pe aceste meleaguri, dând naștere localității Holt
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
localității Holt. Până în anul 1950 acest sat aparținea comunei Săucești, ulterior a trecut la comună Letea-Veche. Radomirești, sat mai mic cu o populație de 226 locuitori, situat în estul comunei Letea-Veche, la sud de satul Holt, pe malul drept al Șiretului este atestat că localitate din 1867. O familie de boieri pe nume Radu stăpânea terenurile arabile. Satul s-a numit Radomirești după denumirea boierilor. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Letea", făcea parte din plasa Bistrița
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
Jieni, Letea Veche, Podu de Fier, Radomireștii de Jos, Radomireștii de Sus, Rușii Ciutea și Ungureni. În 1950, comuna a trecut în administrarea orașului regional Bacău, reședință regiunii Bacău, iar satul Fundul lui Bogdan a primit în 1964 denumirea de "Șiretul". În 1968, comuna Letea Veche (cu satele Holt, Letea Veche, Radomirești, Ruși-Ciutea și Siretu) a devenit comună suburbana a municipiului Bacău. La conceptul de comună suburbana s-a renunțat însă în 1989, comuna revenind în subordinea directă a județului Bacău
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
Călinești este o localitate componentă a orașului Bucecea din județul Botoșani, Moldova, România. Tradiția spune că, în urmă cu câteva secole, sătul se află pe șesul Șiretului și, mai apoi, s-a mutat pe dealul unde se află și astăzi. Prima clădire de pe acest meleag a fost curtea boierilor Miclescu, refăcuta în 1711 de Gavril Miclescu, mare logofăt al Moldovei (1650-1741), iar pământurile se întindeau între hotarul
Călinești (Bucecea), Botoșani () [Corola-website/Science/300901_a_302230]
-
mutat pe dealul unde se află și astăzi. Prima clădire de pe acest meleag a fost curtea boierilor Miclescu, refăcuta în 1711 de Gavril Miclescu, mare logofăt al Moldovei (1650-1741), iar pământurile se întindeau între hotarul satului Cucorăni și până pe malul Șiretului, precum și pește Siret până în hotarul cu Burdujeni. Se numeau moșiile Miclescu, iar satul Siminicea împărțit în două se chema Siminicea Valoș și Siminicea Miclești. Satul Călinești se găsea la locul numit Prisaca și avea circa 40-50 de case, locuitorii lucrând
Călinești (Bucecea), Botoșani () [Corola-website/Science/300901_a_302230]
-
și pământ, este cea din 1 mai 1888, în legătură cu care numărul din 7 mai 1888 a ziarului liberal „Curierul Român" din Botoșani, publica următoarele subtitlul „Răscoala de la Corni": „Duminica trecută... un număr de vreo sută locuitori din comuna Corni, plasa Șiretului, județul Botoșani, proprietate a familiei Balș, actual ținută în posesie de D. Casian Leca, adunându-se la primărie au somat pe primar să le arate ordinul de sus, pentru împărțirea de pământ. Toate răspunsurile date de autoritatea comunală că nu
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
reședința). Scurt istoric: Comună Vlădeni se află în partea stângă a cursului superior al râului Siret , fiind traversat în partea să sudică de DN 29 care face legătura dintre Botoșani și Suceava . Prima locație a satului a fost pe malul Șiretului la locul numit azi “Seliște” însă , nu se știe din ce motive , în jurul anului 1716 localitatea este strămutata pe actuala vatra a satului . Despre denumirea localității știm că logofătul Isaia , în timpul domnitorului Alexandru cel Bun primește un privilegiu asupra moșiei
Comuna Vlădeni, Botoșani () [Corola-website/Science/300931_a_302260]
-
Maluri este un sat din județul Vrancea, localizat în Câmpia Șiretului Inferior din Câmpia Română. Maluri este un sat în comuna Vulturu din județul Vrancea, Muntenia, România. == Istoric și vechime ==. Maluri este o localitate în județul Vrancea, Moldova și Muntenia, România. Din punct de vedere istoric, datează de pe vremea lui Ștefan
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]
-
vedere istoric, datează de pe vremea lui Ștefan cel Mare, din aproximativ 1500. Satul este străbătut de pârâul Leica, format în albia râului Siret, al cărui curs a fost deviat pe vremea lui Ștefan cel Mare. Ulterior în valea părăsita a Șiretului vântul a depus praf și nisip, iar treptat, prin intermediul izvoarelor apă a umplut gaură și astfel a luat naștere Șirețelul, actualul parau Leica. Dar Maluri mai are însă și o altă caracteristică specială: este un sat situat la limita dintre
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]
-
Biserică a avut de înfruntat numeroase încercări, dar Bunul Dumnezeu a binecuvântat acest loc și Biserica a fost mereu reparata. Curtea bisericii este împărțită prin intermediul unui gard în cimitirul eroilor germani morți în zona satului Maluri și cimitirul locuitorilor. Demult Șiretul avea albia mai la vest de cea de astăzi și curgea prin ținutul Putn a, pe teritoriul actualei comune Vulturu. După deplasarea apei Șiretului în albia Bârladului, albia veche a rămas un curs secundar, ia cu timpul a secat și
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]
-
prin intermediul unui gard în cimitirul eroilor germani morți în zona satului Maluri și cimitirul locuitorilor. Demult Șiretul avea albia mai la vest de cea de astăzi și curgea prin ținutul Putn a, pe teritoriul actualei comune Vulturu. După deplasarea apei Șiretului în albia Bârladului, albia veche a rămas un curs secundar, ia cu timpul a secat și s-a astupat, dar nu pe tot traseul. Astfel a a luat naștere pârâul Leica.
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]
-
malul căruia satul este așezat. Apele Râmnicului, care până la începutul secolului al XVII-lea se varsă în râul Siret la Râmniceni, au dat naștere mai multor lacuri, dintre care amintim "Coadă Gîrlei", lângă fosta baza mecanizata. Din vechea albie a Șiretului nu au mai rămas decât un șir de lacuri, care a ținut loc de hotar, după mutarea albiei din cea veche (Șirețel, Șiretul Vechi) într-o albie nouă pe langă Nămoloasa-Sat, la Huroaia. Este atestat documentar în anul 1704, printr-
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
naștere mai multor lacuri, dintre care amintim "Coadă Gîrlei", lângă fosta baza mecanizata. Din vechea albie a Șiretului nu au mai rămas decât un șir de lacuri, care a ținut loc de hotar, după mutarea albiei din cea veche (Șirețel, Șiretul Vechi) într-o albie nouă pe langă Nămoloasa-Sat, la Huroaia. Este atestat documentar în anul 1704, printr-un document care atestă vânzarea unui teren, mai precis zece familii din Nănești, ținutul Putnei, vând lui Radu Dudescu, marele căpitan de margine
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
despre vânzări și acte de mână încheiate în acest an de către familii care au decis părăsirea satului, fondând mai tarziu satele Pitulați, Scorțaru și Siliștea. Vatra satului a fost așezată inițial în locul numit "Siliște", la confluenta râului Râmnicul Sărat cu Șiretul, care își schimbă albia după jumătatea secolului al XVII-lea. Cu timpul, sătul se extinde spre sud, inițial în jurul bisericii de lemn construită în 1834, după care în jurul bisericii din zidărie din 1910. Actualul cimitir, așezat cândva la marginea satului
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
sat în comuna Verești din județul Suceava, Moldova, România. Localitatea este situată în sud-estul județului Suceava, la granița cu județul Botoșani, la 4 km de șoseaua națională ce leagă Municipiul Suceava de Municipiul Botoșani. Satul Bursuceni este situat pe valea Șiretului, si aparține de comună Verești. Satul este învecinat la nord cu localiatea Dumbrăveni, la sud cu satul Corocăiești, la vest cu localitatea Verești iar în partea estică este străjuit de răul Siret. În Bursuceni funcționează două școli, o biserică ortodoxă
Bursuceni, Suceava () [Corola-website/Science/301936_a_303265]