1,445 matches
-
de mijloc constau din calcar, cele mai multe de formare cretacică, iar la sud se întâlneau formațiuni miocenice. De-a lungul malurilor Nistrului, în ținuturile Hotin și Soroca, în canioanele adânci săpate de fluviu, se găseau formațiuni mult mai vechi, de gresii, șisturi siluriene și calcare, iar în câteva locuri, granit. Cele trei ținuturi sudice (Akkerman/Cetatea Albă, Ismail și Bender/Tighina) erau mult mai nivelate, cu toate că se mai găseau denivelări, adevărate câmpii plate se întindeau doar de-a lungul Dunării și Mării Negre
Gubernia Basarabia () [Corola-website/Science/311853_a_313182]
-
câmpiilor, până la cel montan și alpin, Izvoare petrifiante cu formare de travertin ("Cratoneurion"), Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat), Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin ("Androsacetalia alpinae" și "Galeopsietalia ladani"), Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin ("Thlaspietea rotundifolii"), Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane, Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane, Turbării active, Formațiuni pioniere alpine din "Caricion bicoloris-atrofuscae", Peșteri în care accesul publicului este interzis
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
aflate în bazinul superior al văii Priei) acoperite în cea mai mare parte cu păduri de foioase, făgete, pajiști și fânețe brăzdate de mai multe pâraie cu debit redus de apă. Dim punct de vedere geologic măgura este constituită pe șisturi cristaline și conglomerate de pietrișuri, nisipuri și argile. Versantul nordic și cel nord-estic este presărat pe alocuri cu stâncării calcaroase (de dimensiuni reduse) de culoare alb-cenușiu, la baza cărora sunt semnalate depozite minore de grohotișuri rezultate în urma mai multor procese
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
Focșani, și 24° 20' si 38” longitudine estică, corespunzătoare orașului Rîmnicu Vîlcea. Alcătuirea geologică a hotarului Racoviței, care ca unitate geomorfologică face parte din Depresiunea Făgărașului, nu este unitară. Astfel, zona păduroasă și, în special, „Valea Lupului”, este formată din șisturi cristaline, mai mult sau mai puțin metamorfozate. Mărturii ale epocilor îndepărtate din istoria pămantului, când întreaga Depresiune a Transilvaniei a fost acoperită de apele Mării Eocene, ne stau dealurile care străjuiesc satul sau chiar și cele din hotar. Astfel privind
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
cu siguranță aceasta nu este cazul pentru toate statuetele și cu atât mai puțin pentru “propulsoare”. Plachetele sunt o categorie destul de circumscrisă geografic. Cea mai mare parte a acestora apare în zona La Marche din Franța și sunt plachete din șist gravate cu reprezentări mult mai realiste. Gravura era realizată cu ajutorul burin-ului (o unealtă tipică a paleoliticului superior, realizată pentru a avea capătul unei muchii cu un vârf obtuz), atât pe pereții peșterilor, cât și pe suport moale (os, corn
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
de bazalt. Zona munților se întinde pe o suprafață de 50 × 70 km, respectiv cca 3.000 km², fiind suprafața muntoasă cea mai întinsă din Germania. Regiunea este caracterizată printr-un relief colinar, 40 % acoperit cu păduri, cu exploatare de șisturi, argilă pentru industria ceramică, diabaz, bazalt ca piatră de construcție sau minereuri feroase pentru industria siderurgică. Din punct de vedere cultural și economic sunt munții cei mai cunoscuți din Germania, care, cu toate că au o înălțime relativ mică în comparație cu alte regiuni
Westerwald () [Corola-website/Science/309589_a_310918]
-
caracteristică ramură industrială, cea în care orașul a înscris o premieră mondială, a fost prelucrarea petrolului. În primăvara anului 1856, Teodor Mehedințeanu, întors dintr-o călătorie de studii, a adus cu el două lămpi care ardeau cu ulei extras din șisturi bituminoase, îndemnat de profesorul Alexe Marin și cu ajutorul farmacistului Steege, el a distilat țiței, obținând un „gaz” care, folosit în aceste lămpi, dădea o lumină mai vie și mai puțin miros. Încurajat de succes, el a participat la o licitație
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
succes, el a participat la o licitație și a obținut concesiunea iluminării orașului București, apoi l-a convins pe fratele său Marin să înființeze o rafinărie, în timp ce el umbla prin Europa, achiziționând de la Hamburg, în vederea adaptării, niște cazane pentru distilarea șisturilor bituminoase, fratele său a început să construiască, prin decembrie 1856, „fabrica de gaz”. Ridicată la bariera Râfov, „între gârle”, în mahalaua Sf. Dumitru, prima rafinărie din lume a început să funcționeze în primăvara lui 1857. Curând, ea a fost urmată
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
sau "Lorelei" este o stâncă alcătuită din șisturi vulcanice, situată pe malul estic al Rinului având o înălțime de 132 m. Stânca este în apropiere de Rheinknie și de localitatea Sankt Goarshausen în landul Rheinland-Pfalz din Germania. Peisajul încântător al orașelor Sankt Goarshausen, Sankt Goar și al cetății
Loreley () [Corola-website/Science/309253_a_310582]
-
care au dus la transformarea întregii suprafețe terestre precum și în urma retragerii apelor Mării Tethys. Un aport important la actualele forme de relief revine râurilor Motru și Motru Sec, împreuna cu afluenții lor, care de-a lungul timpului au sculptat în șisturile cristaline și calcarele jurasice actualele forme ale reliefului. Un alt tip de relief specific zonei este relieful carstic dezvoltat pe calcarele lumaselice de vârsta mezozoică (circa 65 de milioane de ani). Relieful carstic este reprezentat atât prin forme de exocarst
Comuna Padeș, Gorj () [Corola-website/Science/310501_a_311830]
-
de puțurile epuizate poate acoperi nevoile a 13.000 de locuințe, adică aproximativ 0,6% din necesarul de energie al țării. În anul 2014 se estima că România ar urma să realizeze independența energetică până la finalul deceniului, datorită gazului de șist și surselor de energie alternative precum energia eoliană și nucleară, potrivit unei analize publicate de Voice of America. Retrospective
Industria energetică în România () [Corola-website/Science/310530_a_311859]
-
între care se menționează în NV Culmea Fagilor cu 1.276 m și Pietrele Albe cu 1.335 m, vârfurile Ciolanu Mare 1.135 m și Ciolanu Mic 1.048 m. Petrografia muntelui este foarte variată, cu roci sedimentare (calcare, șisturi argiloase, gresii), roci metamorfice (gnaise, micașisturi), în zone calcaroase găsindu-se diverse forme carstice: crovuri, doline, polii, avene, peșteri - Peștera Topolnița. Relieful de deal cu caracteristici specifice morfologiei Podișului Mehedinți, cu aspect de relief fragmentat, prezența peșterilor. Alcătuirea petrografică a
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
până la marginea estică a hotarului comunei Acâș și este cunoscută sub numele de Dealurile Beltiugului și Dealurile Dobrei. Suprafața deluroasă este o zonă în care munții s-au prăbușit și stau înecați sub sedimente groase, cu excepția spinării puțin înalte de șisturi cristaline - Culmea Codrului , cu partea vestică care trece destul de brusc în Câmpia Crasnei . La poalele masivului cristalin al Culmii Codrului se așterne o zonă de dealuri piemontane alcătuite dintr-un material foarte complex de nisipuri intercalate cu pietrișuri, argile și
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
întinde până la marginea estică a hotarului comunei și este cunoscută sub numele de Dealurile Beltiugului și Dealurile Dobrei. Suprafața deluroasă este o zonă în care munții s-au prăbușit și stau înecați sub sedimente groase, cu excepția spinării puțin înalte de șisturi cristaline - Culmea Codrului (Ghițescu, L. 1972, pg. 51), cu partea vestică care trece destul de brusc în Câmpia Crasnei. Dealurile Silvaniei sunt așezate în partea sudică a hotarului comunei și sunt de origine aluvionară, formate din îngrămădiri mari de materiale cărate
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
sunt cel în formă defus,cu nucleul central c)ts mușc cardiac:form din cel striate și cu un sg nucleu central.3.Ts Nervos form din neuroni și cel gliale, struct org nervoase neuronul:unit struct și funct a șist nerv, primesc, prelucrează, memorează sitrans inf;corp celular+axon sau dendrite corpii neuronilor form subst cenușie iar prelungirile-fibre nervoase-intră în alcnervilor și a subst albe dendritele-conduc imp nervos spre corpul celular, iar axonii de la corpul celular spre terminațiile dendritelor[butoni
Țesut animal () [Corola-website/Science/309863_a_311192]
-
limite: Munții Rarău și Giumalău la nord-est (cu Vârful Bărnărel - 1.321 metri); Munții Călimani la sud (cu Vârful Dealu Negru - 1.302 metri) și Munții Suhard la nord (cu Vârful Runc - 1.149 metri). Geologia teritoriului este formată din șisturi cristaline (Munții Suhard, în partea de nord) și din roci de natură vulcanică (Munții Călimăni, în partea de sud). Municipiul este așezat la confluența râurilor Bistrița Aurie și Dorna. În afară de aceste două cursuri de apă principale, la confluența cărora s-
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
de dealuri. De altfel, acesta este energic cu pante înclinate, văi adânci și înguste, cu dealuri cu înălțimi ce variază între 400 și 1.042 m (vârful lui Dan). Acestea sunt constituite din roci dure cu alternanțe de argile și șisturi bituminoase. Dintre toate elementele peisagistice, relieful are contribuția cea mai importantă la alcătuirea cumulului general de motivații turistice. Pentru turismul actual, existența reliefului montan larg răspândit și diversificat ca structură și fizionomie, înseamnă satisfacerea a cel puțin două cerințe: agrementul
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
rolul de suport al celorlalte elemente ale cadrului natural și antropic. Varietatea morfologică a elementelor reliefului, asociată frumuseții peisagistice, evidențiază obiective cu valoare deosebită. Valea Vaserului este cel mai atractiv traseu turistic al Munților Maramureș, un defileu săpat în masa șisturilor cristaline, separând pe stânga câteva masive cristaline: Prislopașul (1201 m), Grebeni (1594 m)- între Novăț și Novicioru, Novicioru (1452 m). Sunt prezente crestele și dyk-urile porfiroide. În nord-est, între Vaserul Superior și graniță, se află o serie de culmi de
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
Poneasca, pană la confluența cu Minișul îi desparte de Munții Semenic care domină împrejurimile cu relieful sau înalt (vârful Piatra Goznei 1447 m.). În al doilea sector, limita urmează linia sinuoasă a contactului dintre calcare și rocile care nu carstifică, șisturi cristaline și granit, din care sunt alcătuite dealurile Bozoviciului. Pe seama calcarelor s-a format un abrupt puternic care domină dealurile amintite (cu 150-200 m.), începând din valea Minișului pană în valea Nerei. În partea de sud-vest, cheile adânci ale Nerei
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
ciuruite" de doline. La nord-vest și nord, în Munții Aninei apar gresii și conglomerate care alcătuiesc dealul Bucitul (622 m.) și ramificațiile sale; în est culmea Certej-Pușcașu Mare, paralelă cu valea superioară a Bârzavei și valea Poneasca, este formată din șisturi cristaline și granit. La est de localitatea Doman se evidențiază culmea calcaroasă a Ponorului (808 m.) care se pierde spre sud în podișul carstificat al Iabalcei, de pe dreapta Carașului. Între văile Carașului și Minișului se desfasoară mai multe culmi lungi
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
și curge spre nord pană în aval de lacul Breazova, unde face un cot brusc spre vest pastrându-și această direcție pană în aval de Reșița de unde se îndreaptă spre nord-vest. Ea curge printr-o vale adâncă și împădurită săpată în șisturi cristaline. Afluenții ei mai importanți de pe stânga - Valiug, Crainic, Râul Alb, Secu, Valea Mare și Domanul - sunt scurți și străbat mai cu seamă rocile necalcaroase din nordul Munților Aninei. Carașul izvorăște din Munții Aninei, având obârșia la izbucul cu același
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
este atinsă în unul din vârfurile muntelui Rysy de , pe granița cu Slovacia. În funcție de aspectul reliefului se împarte în mai multe sectoare: Tatra Înaltă, Tatra Vestică, Tatra Albă. Altitudinea mare este dată de alcătuirea geologică, în care predomina granițele și șisturile cristaline. În Cuaternar o mare parte a acestor munți a fost acoperită de ghețari montani. În urmă acțiunii lor morfologice au rezultat forme de relief specifice: vai cu profilul transversal sub forma literei „U”, circuri glaciare, parguri glaciare, crește înguste
Munții Tatra () [Corola-website/Science/304864_a_306193]
-
prezintă sub forma unei creste principale unitare situată în general la altitudini de "1900 - 2000" m care trimite culmi secundare către nord și sud. Din punct de vedere geologic sunt alcătuiți din roci aparținând Pânzei Getice, reprezentate mai ales prin șisturi cristaline. Spre zonele marginale apar și calcare jurasice. În Cuaternar, Munții Godeanu au fost afectați de glaciațiune, ce a permis formarea de mase de gheață (probabil inițial ghețari) la obârșia văilor din zona culmii centrale. După topirea lor au rămas
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
bine populați, lucru ce se poate observa și după numărul ridicat de stâne, unele din ele având un grad ridicat de complexitate structurală. Asimetria generală a masivului Godeanu concordă cu constituția lui geologică. Masivul Godeanu este alcătuit în majoritate de șisturi cristaline puternic metamorfozate ale pânzei getice, care formează un mare petic de acoperire, cu înclinarea N - S, prinzând sub el cristalinul autohtonului și învelișul lui sedimentar. Intercalațiile de amfibolite și gnaise, ca și o parte din numeroasele lentile de cuarț
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
străpunse de masive granitice, și formațiunile vechi, paleozoice și mezozoice, ce alcătuiesc soclul regiunii. În timpul mișcărilor tectonice ample din cretacicul mediu, continuate și desăvârșite în cretacicul superior, acest soclu rigid a fost încălecat de o pânză de acoperire alcătuită din șisturi cristaline puternic metamorfozate în adâncime. În timpul îndelungatei perioade de eroziune care a urmat, aceasta pânză a fost fragmentată și înlăturată în mare parte. Din ea au rămas petice restrânse, ca cel din partea de nord-vest a masivului, la altitudini modeste și
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]