1,603 matches
-
să spun, cum de-au putut să încalce regulile în halul ăsta? Chris a izbucnit în râs. — Ești surprinzător de inocentă, a rostit el destul de tărăgănat. Și eu care crezusem că ești o tipă sălbatică. Furioasă pe mine însămi, am șuierat: —A, dar sunt! Pe cuvânt de onoare! —Intrăm? m-a întrebat Chris arătând cu o mișcare a capului spre intrarea în clădire. Nedumerită și frustrată, am dat și eu aprobator din cap. —OK. 47tc "47" Luni dimineață, în ședința de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
fiecare încerca să dea vina pe celălalt. —Șoapte, șoapte, șoapte, a zis mama îngrijorată. —ȘOAPTEȘOAPTEȘOAPTE, a replicat tata frenetic. —Păi, șoapte, șoapte! — Tu ești șoapte, șoapte, șoapte, șoapte, e treaba femeilor! Mă prinsesem care era ideea. —Ce-i zic? a șuierat mama. —Spune-i adevărul, a șuierat și tata. După care mama a șuierat: —Tu să-i spui adevărul! Iar tata a șuierat: —Tu ești maică-sa, asta e o treabă de femeie. Tata a amenințat-o probabil pe mama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
celălalt. —Șoapte, șoapte, șoapte, a zis mama îngrijorată. —ȘOAPTEȘOAPTEȘOAPTE, a replicat tata frenetic. —Păi, șoapte, șoapte! — Tu ești șoapte, șoapte, șoapte, șoapte, e treaba femeilor! Mă prinsesem care era ideea. —Ce-i zic? a șuierat mama. —Spune-i adevărul, a șuierat și tata. După care mama a șuierat: —Tu să-i spui adevărul! Iar tata a șuierat: —Tu ești maică-sa, asta e o treabă de femeie. Tata a amenințat-o probabil pe mama că-i taie banii de gospodărie, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
îngrijorată. —ȘOAPTEȘOAPTEȘOAPTE, a replicat tata frenetic. —Păi, șoapte, șoapte! — Tu ești șoapte, șoapte, șoapte, șoapte, e treaba femeilor! Mă prinsesem care era ideea. —Ce-i zic? a șuierat mama. —Spune-i adevărul, a șuierat și tata. După care mama a șuierat: —Tu să-i spui adevărul! Iar tata a șuierat: —Tu ești maică-sa, asta e o treabă de femeie. Tata a amenințat-o probabil pe mama că-i taie banii de gospodărie, fiindcă, într-un final, mama a luat telefonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Tu ești șoapte, șoapte, șoapte, șoapte, e treaba femeilor! Mă prinsesem care era ideea. —Ce-i zic? a șuierat mama. —Spune-i adevărul, a șuierat și tata. După care mama a șuierat: —Tu să-i spui adevărul! Iar tata a șuierat: —Tu ești maică-sa, asta e o treabă de femeie. Tata a amenințat-o probabil pe mama că-i taie banii de gospodărie, fiindcă, într-un final, mama a luat telefonul și cu o voce tremurătoare, de o falsă veselie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ne dăm seama ce se întâmplase. —Lăsați omu’ să respire, ne-a ordonat Joey. Hai, băiete! a mai zis el lăsându-se pe vine lângă Gaz. Respiră, omule! Hai, omule! Trage aer în piept! Gaz i-a făcut pe plac șuierând ca un astmatic. —Faceți-i mai mult loc, am murmurat eu. Ce s-a întâmplat? a întrebat Luke. Eu crezusem că Gaz era în starea aia din cauza căldurii, dar Joey ne-a zis supărat: Are și omu’ dreptu’ la puțină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
După tot ce-au făcut pentru tine? Mă dezamăgești, omule, să știi! Gaz părea terminat. Nu pot s-o fac. îmi pare rău, omule, îmi pare rău că te dezamăgesc, dar nu pot s-o fac. —Dă-o dracului, a șuierat Joey ridicându-se și dând un șut în canapea. După care și-a plimbat degetele făcute greblă prin păr și-a mai pocnit o dată canapeaua. Apoi, pe neașteptate, s-a apucat să cotrobăie printr-un sertar. Eu, Luke, Brigit, Shake
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
mamei care era profund jignită. Dar n-aș putea să vă garantez nici chestia asta. Mama nu m-a iertat niciodată. Părea convinsă c-o păcălisem în mod deliberat. De ce nu mi-ai spus că nu poți să cânți? a șuierat ea către mine. Gândește-te câți bani am prăpădit. —Ba ți-am spus, am protestat eu. —Ba nu. —Ba da. Nu mi-ai spus. Atunci am încetat să mă mai apăr fiindcă mă simțeam vinovată că-i indusesem în eroare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ar plăcea să n-o mai văd luând droguri. Mi-a spus că le lua numai pentru că în prezența mea o apuca timiditatea. Iar eu am crezut-o. Ba chiar mi s-a părut ceva drăguț.“ —Chiar eram timidă, am șuierat eu. Josephine mi-a aruncat o privire, după care a continuat: —„Dar o dată, după ce rămăsese la mine peste noapte, când m-am trezit de dimineață, Rachel duhnea a alcool. Ceea ce era ciudat, fiindcă în noaptea dinainte nu băuse așa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
profundă, care atrage dorința de și mai multe droguri etc. Tu ești dependentă de droguri nu numai fizic, dar și psihic. Iar dependența fizică e ireversibilă, a adăugat Josephine de parcă n-ar fi fost mare lucru. Nu te cred, am șuierat eu îngrozită. O porție proaspăt coaptă de furie mi-a fost servită pe tavă. Era abia scoasă din cuptor. Mi-am amintit cum, înainte să plece, lui Clarence i se spusese că nu mai putea bea niciodată și că atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
e minunat și sănătos, m-am autoconsolat după ce mi-am pieptănat părul cât de lins am putut în încercarea de a-l lungi. Dinspre Helen s-a auzit un hohot de râs zgomotos și neplăcut. I-auzi la ea, a șuierat ea. Ești așa de amărâtă! Ia uită-te la părul meu! m-a invitat ea ridicându-și o parte din șuvițele mătăsoase și lungi până la brâu. E despicat de nu se poate! Dar crezi că mă deranjează? Deloc! Miercuri, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
el a trebuit să sune la asigurări și la poliție și să raporteze furtul... Am mitraliat cuvintele, în speranța că povestea mașinii furate o să-i abată furia care era îndreptată asupra mea... —Philomena și Ted Hutchinson sunt în Tenerife, a șuierat mama. Ai fost numai tu cu el. — Da, mamă, așa e, am recunoscut eu veselă. Mă săturasem. Eram o femeie în toată firea. Din punctul ăsta, mama a luat-o razna. A încercat să mă pocnească, a aruncat în mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
întrebat furios trântind ușa de la dormitor în urma mea. —Relaxează-te! M-am silit să râd. Eram ușurată că Luke nu mă certa fiindcă luasem cocaină duminică seara. —Ai fost la un pas de moarte, curvă proastă ce ești, mi-a șuierat Luke. Gândește-te cât de îngrijorați am fost cu toții - în ultima mie de ani, nu numai acum - gândește-te la biata Brigit! Iar tu râzi! — Nu vrei să te relaxezi odată? l-am întrebat eu disprețuitoare. A fost un accident
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
s-o termine cu mine. S-a sfârșit, mi-a zis Luke. Ești un dezastru și aș vrea din tot sufletul să te pui la loc pe picioare. —Ai pe altcineva? m-am bâlbâit îngrozită. Nu fi proastă, mi-a șuierat Luke. Atunci de ce? l-am întrebat nevenindu-mi să cred că discutam așa ceva. Pentru că nu ești omul care credeam eu că ești. Pentru că am luat droguri duminică noaptea? mi-am luat eu inima-n dinți și-am pus întrebarea care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
care îl urmase pe bătrân. În mod normal n-ar fi făcut asta sub nici o formă dar acum se conformase dorinței moșului fără ca măcar s-o întrebe pe femeie dacă știe să conducă. Ileana se apropiase de Calistrat și îi șuierase ceva la ureche. Fii pe pace, îi răspunsese acesta cu glas tare. Am să-ți aduc bărbățelul întreg înapoi. În noaptea asta nu se va întâmpla nimic. Vreau numai să-i arăt puțin cu ce avem de a face aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
fi în stare. Apoi nu mai simți pământul sub tălpi, continua să meargă dar, pășea în gol. Aluneca din ce în ce mai repede deasupra ierbii, tras de mână de Calistrat. Luat prin surprindere, inspectorul privi în jos rărind pașii. Nu te opri! îi șuieră bătrânul printre dinți. Mergi mai departe și mai ales nu încerca să înțelegi ce se întâmplă! Nu-i timp acum. Ușor de spus dar extraordinar de greu de făcut. Senzația era cel puțin năstrușnică, își dădea seama că face mișcări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
trăgaci și trase un foc înspre el. În liniștea pădurii, focul de armă răsună puternic printre copaci. Godunov se aruncă repede la pământ. Încă nu price pea ce se întâmplă, dar îi era clar că atacatorii nu glumeau, glontele îi șuierase pe la ureche, chiar îi simțise fierbințeala pe obraz. Aruncă arma și rămâi pe burtă cu mâinile și picioarele crăcănate! urlă din nou Pohoață cât putea el de tare. Următorul glonț ți-l bag direct în spinare. Ieșise de după movila de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
fiecare toamnă, până când strângem strugurii? Oare-oi mai ajunge până la toamnă? Dar de ce te caini, măi cumnate, că doar nu a ajuns funia la par? Mi-a venit ordin de concentrare! Plec și las acasă femeie tânără și trei copchii, șuieră bărbatul, trântind căciula pe lutul odăii. Ba, poate, patru, că Safta a rămas grea! puse mâna la gură Ileana, parcă astupându-și vorbele. Cu pași mari și gesturi repezite, Gheorghe inșfăcă șiacul, luă căciula și ieși în pridvor, sorbind aerul
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
aflat, asta nu depinde de tine. Știu, i-am răspuns. Mai bine îți vezi de drumul tău, Albastrule, pentru că ai de găsit ceva important... și toate se vor întâmpla la timpul lor. Am plecat de pe platou, iar spiritului muntelui a șuierat în urma mea, în rotocoale de fulgi dantelați: Ai grijă... și nu te mai gândi la ce ar crede sau n-ar crede oamenii... Am mers prin zăpada care acoperea crestele dealurilor, până am ajuns la o pădure deasă. Acolo, începuse
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2901]
-
muntelui s-a îndepărtat. Hei, am strigat eu după rotocoalele dantelate. Care e adevărul pe care trebuie să-l aflăm? Și încotro s-o luăm? Adevărul nu-l știu nici eu, dar toate lucrurile au un rost, a răspuns spiritul șuierând. Mai mult nu pot să spun, pentru că nu știu, dar sper că vom afla cu toții, cândva. Nu depinde de noi. Eu mă împrăștii în rotocoale și nu pot face nimic altceva... Nu cunosc răspunsurile, dar în mod sigur există un
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2901]
-
intervine gânditor Tony și începe să povestească pentru a câta oară, cu înflorituri, faza de la Ambasada SUA.) Din camera mea am perspectiva limitată de curtea unde nea Petrică așteaptă de dimineață mașina cu gunoiul. Pensionarul de la cooperativă, slab de-l șuieră vântul ca pe unul hrănit mai mult cu alcool, cu nasul ascuțit aplecat curios spre gură, parcă învie odată cu prima ninsoare, ieșind la șapte dimineața pe stradă în capul gol, cu ghetele de anul trecut și suflând ciudos în gulerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
După ce am răspuns „greșeală“ de vreo cinci-șase ori, m-am dus în pod să-i dau raportul Veronicăi. „Carmen Popescu? Păi eu sunt aia!“ mi-a răspuns. „Da’ de ce nu-i dai numele tău adevărat?“, am întrebat-o. Mi-a șuierat cu o undă de tristă înțelepciune în glas: „Carmen Popescu e mult mai frumos“. (Mai târziu, am realizat câtă dreptate avusese: Popescu era un nume de oraș, un nume în escu, demn de un inginer. Nu ca Flutur: frust, peizan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
cailor după care să înceapă a trage cu arcurile. La rândul ei, Adela și-a desfăcut broboada viu colorată de pe cap cu o mână și se pregătea să o fluture deasupra capului, iar cu două degete de la cealaltă mână a șuierat în semn că jocul poate începe. N-a mai putut face nici o mișcare pentru că s-a simțit prinsă de mijloc și ridicată de către un tânăr. Acesta a luat-o în brațe, ajutat de un altul care se pregătea să-i
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
de când un fulger electric stârnit de un reflector de energie de la Institutul de Semantică Generală făcuse să-i sară lui Thorson țeasta însângerată, având ca rezultat încetarea după trei zile a luptelor din orașul propriu-zis. Peste tot, robuneltele sforăiau, bâzâiau, șuierau și lucrau sub controlul creierelor electronice. În unsprezece zile, un oraș imens reînvia, nu fără trudă, nu fără ca oamenii să se încovoaie alături de mașini. Rezultatele erau deja colosale. Alimentarea a revenit la normal, majoritatea urmelor bătăliei au dispărut. Și, luciu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
înarmat cu obuze sau cu un fascicol suflor magnetic. Aparatul își îndreptă prova spre el. Iarba fumega. Jeturile de flacără galbenă ale mărăcinișului nu făceau decât să se suprapună curcubeului roșu, verde, albastru, oranj al suflorului. Când avionul îl depășea șuierând, Gosseyn îi fotografie deriva cozii. Și iar, în mare viteză, porni spre copacii care se aflau la vreo sută de metri mai departe. Continua să observe avionul când îl văzu întorcându-se și plonjând spre el. De această dată, Gosseyn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]