475,786 matches
-
totuși, în deplinătatea facultăților mintale) i-a cedat lui și "dreptul de a purta numele familiei" (unde a fost doamna doctor în tot acest timp?, mai ales că prin ea se cunoscuseră?), doamna doctor replică: "Dacă se vînd bucăți din țară, ce mai contează un nume istoric!"... În epoca "ne vindem țara", doamna doctor îi spune, în trecere, ca un fapt divers, fostului soț, că "vor să ne scoată de la catedră, pentru că am îngrijit nomenclaturiști; eu le-am îngrijit vederea, nu
Dumnezeu e mare, ele sînt mititele by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14120_a_15445]
-
de a purta numele familiei" (unde a fost doamna doctor în tot acest timp?, mai ales că prin ea se cunoscuseră?), doamna doctor replică: "Dacă se vînd bucăți din țară, ce mai contează un nume istoric!"... În epoca "ne vindem țara", doamna doctor îi spune, în trecere, ca un fapt divers, fostului soț, că "vor să ne scoată de la catedră, pentru că am îngrijit nomenclaturiști; eu le-am îngrijit vederea, nu vederile!"... Biata doamnă doctor! Tocmai ea, după ce că e o aristocrată autentică
Dumnezeu e mare, ele sînt mititele by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14120_a_15445]
-
organizează următoarele concursuri naționale (devenite tradiționale): 1. Concursul de creație literară și de creație muzicală pe versuri de Lucian Blaga - deschis tuturor creatorilor, membri sau nemembri ai uniunilor de creație, ai Uniunii Scriitorilor din România, Uniunii Compozitorilor din județ și țară (scriitori, compozitori, muzicieni, profesori, studenți etc.), poeziile trimise la concurs vor fi dactilografiate la două rânduri. Compozițiile muzicale, de preferat, să fie însoțite de casete înregistrate. Lucrările vor purta un motto, același cu cel din plicul ce conține datele biografice
Festivalul Internațional "Lucian Blaga" () [Corola-journal/Journalistic/14143_a_15468]
-
fi trimise până la 23 aprilie 2003 pe adresa Centrului Cultural "Lucian Blaga", B-dul Lucian Blaga, nr. 45, cod. 2575, Sebeș, jud. Alba. 2. Concursul de artă plastică, grafică și ex libris - se adresează tuturor artiștilor plastici, graficienilor din județ și țară, membri sau nemembri ai Uniunii Artiștilor Plastici din România. Pentru arta plastică se are în vedere realizarea unui portret al lui Lucian Blaga, cu dimensiuni până la 50/70 cm. Lucrările de artă plastică vor fi depuse la sediul Centrului Cultural
Festivalul Internațional "Lucian Blaga" () [Corola-journal/Journalistic/14143_a_15468]
-
au alăturat Centrului Cultural Francez, Bibliotecii Centrale Universitare "M. Eminescu" și Agenției Universitare Francofone, în încercarea de a pune în valoare, prin multiplele teme abordate, valențele francofoniei în domeniul cooperării universitare. Invitate la această manifestare sunt 47 de universități din țări precum Franța, Belgia, Elveția, Canada, Grecia, Portugalia, Bulgaria, partenere ale universităților ieșene. Sunt invitați rectorii principalelor universități din Europa Centrală și Orientală, și anume din România, Turcia, Mecedonia, Bulgaria, Republica Moldova, Polonia, Ungaria, Albania. Mai bine de două sute de cadre universitare
Zilele francofoniei () [Corola-journal/Journalistic/14154_a_15479]
-
Elveția, Canada, Grecia, Portugalia, Bulgaria, partenere ale universităților ieșene. Sunt invitați rectorii principalelor universități din Europa Centrală și Orientală, și anume din România, Turcia, Mecedonia, Bulgaria, Republica Moldova, Polonia, Ungaria, Albania. Mai bine de două sute de cadre universitare din România și țările menționate vor fi prezente la manifestare, alături de sute de studenți și profesori ieșeni. Prevăzut a avea loc între 26 și 29 martie, forumul este structurat în conferințe pe diversele teme de actualitate ce privesc francofonia. Manifestarea va debuta miercuri, 26
Zilele francofoniei () [Corola-journal/Journalistic/14154_a_15479]
-
că ați cunoscut fericirea? - Sigur că da. Firește, intermitent. - Pentru că aveți și autoritatea morală și experiența, ce sfat le-ați da oamenilor tineri? - Să fugă de anturaje ticăloase ori de mreje mincinoase și să trăiască o viață curată; demnă de țara noastră care merită un alt destin decât cel pe care l-a traversat și care încă nu s-a cumpănit. - Avem mari valori, de unele am pomenit aici; am fi putut face mai mult în cultură dacă nu traversam o
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
Ungaria și de a vorbi și scrie în maghiară. Interior însă, nu poate să se supună la această convenție sau la ceea ce simte că este o convenție, complicată în plus din cauza iudaității sale, prin care nu se simte ca aparținînd țării. Regăsim această problematică în opera lui György Konrad. Jorge Semprun are o experiență similară a propriei identități, înlăturînd originile sale spaniole cărora le preferă apartenența la Franța, pe care a ales-o deliberat. Antisemitismul a cărui victimă a fost Imre
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
trăite în Lagăr. Amintim că prima carte a lui Primo Levi, Dacă acesta este un om, a cunoscut aceeași soartă în Italia. Or, conștientizarea acestui eșec se situează în chiar prelungirea experienței de la Auschwitz, agravată în plus de întoarcerea în țara natală plonjată într-un nou totalitarism, comparabil cu cel al nazismului. Întoarcerea în Ungaria este simțită ca un nou "blestem", ca o înlănțuire de eșecuri și de nenorociri ce alcătuiesc de acum viața lui Kertész: mai întîi moartea tatălui, deportat
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
în genul «străin de lume» etc." sau care mîzgălește în timpul lecturii cărții Demian a lui Hermann Hesse, pe un bilet: "Este teribil pînă unde ființa care sunt nu mă interesează." Dar această absență de identitate după normele obișnuite ale limbii, țării, religiei, serviciului, deschide poate calea spre ceea ce se consideră un mod negativ de a se identifica, nelăsînd spațiu decît unicei rațiuni de a exista, cea de a scrie: "Vă voi mărturisi deci: nu am decît o singură identitate, scriitura (Eine
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
fost considerate ca fiind premature pentru cinematografia românească, deși cred că realizarea lor ar fi avut un efect benefic pentru producția noastră de filme.[...] Privind locurile mirifice, figurile atît de expresive și portul specific ale oamenilor din zona Maramureșului și Țara Oașului, aș fi încercat un Rege Lear interpretat de țărani. La prima vedere pare o idee excentrică. Pe mine însă nu m-a atras niciodată excentricitatea... [...] Am renunțat definitiv să mai fac filme."... A cui e vina că momentul Pădurea
Pădurea lui Ciulei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14145_a_15470]
-
Jenö Farkás Jenö: Stimate domnule Ciorănescu, vă aflați aici la Sibiu, la un simpozion internațional despre cultura românească în universitățile străine. În calitatea dumneavoastră de invitat de onoare al acestui simpozion și de comparatist care a trăit în mai multe țări (România, Franța, Spania) și a publicat lucrări în mai multe limbi, cum vedeți din Spania literatura română? : Cred că trebuie să dau un dublu răspuns. E vorba de literatura română, istoric vorbind, adică de trecutul și istoria actuală a ei
Alexandru Ciorănescu by Farkás Jenö () [Corola-journal/Journalistic/14151_a_15476]
-
C.: Exilul a fost pentru mine obligatoriu. Nu din punct de vedere politic, deoarece niciodată n-am făcut politică. Bineînțeles, cu atât mai puțin am făcut politică comunistă, însă după război am fost prevenit la Paris să mă întorc în țară. Aveam doi copii minori la București. Vă închipuiți în ce situație mă aflam. Iar în România au început împotriva mea și a soției mele tot felul de presiuni ca să vin acasă. F.J.: În ce an? Al.C.: În 1946. Atunci
Alexandru Ciorănescu by Farkás Jenö () [Corola-journal/Journalistic/14151_a_15476]
-
Ce ați făcut în Canare ca literat român? Al.C.: Ca literat român am învățat în primul rând ce înseamnă Canare pentru că nu știam unde am venit și am început să studiez foarte de aproape aceste locuri. Atunci Canare era țara mea, nu era patria mea. Apoi am fost solicitat să mă interesez de istoria lui Cristofor Columb, care a însemnat mult pentru istoria Canarelor. Aici a fost capătul de pod al marelui Columb, și încet am descoperit America cu el
Alexandru Ciorănescu by Farkás Jenö () [Corola-journal/Journalistic/14151_a_15476]
-
Lucietta), pe Ilie Iordan (Isidoro), pe Ana Pasti (Orsetta). Sînt principalii generatori de energii, de rigoare și haz, de nuanțe, sînt cei care reușesc să organizeze credibil vitalitatea, rutina, poezia și, de ce nu, iubirea. La Chioggia sau aiurea. Călătorind spre țara minunilor Este un drum de care avem nevoie cu toții din cînd în cînd. Chiar dacă ne dăm sau nu seama, orice evadare dincolo de real și realitate a devenit vitală. Citesc destul de des povești, basme minunate, mai vechi sau mai noi, și
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
este distribuită majoritatea trupei. Un frumos exercițiu de a fi împreună. M-am amuzat copios de umorul cu cheie - pentru cei mari - al Vînzătorului de haine vechi al lui Dumitru Anghel, de voluptatea Florinei Luican în Zîna cea rea din Țara Minunilor. Nu e pentru prima dată. Mi-o amintesc cu drag și într-un hohot de rîs pe Florina Luican într-un alt spectacol al lui Todea, Voi scandal cu orice preț. Mă gîndesc uneori că mulți din actorii atît
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
chiar oameni de treabă: știu să stea de vorbă, să asculte, să bea un pahar, să dea un sfat. Au, cu alte cuvinte, morbul „complicității", știința perversă a muștruluielii în public urmată de trasul amical cu ochiul. Ei vin din țara lui ca-și-cum și nu par interesați să plece nicăieri de-acolo. Cu totul altfel sunt mutanții post-2000. Aparent curați, liberi de jenanta biografie publică a activistului ceaușeștian (aripa Nicu), ei își ascund foarte bine fisurile. Dacă oamenii lui Ceaușescu au
Mutanți în țara lui Ca-și-cum by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14159_a_15484]
-
II/2003), echivalentul bilunar al "României literare" - ne vine un semn doct și fervent de la José Augusto Seabra, poet, critic și istoric literar, profesor la Sorbona, fost ministru al Educației în Portugalia și, nu în ultimul rând, fost ambasador al țării sale la București. Doctorand al lui Roland Barthes sub îndrumarea căruia și-a elaborat teza despre Fernando Pessoa și poetodrama, Excelența Sa a vizitat expoziția-omagiu dedicată acestuia la Centrul "Georges Pompidou" din Paris (ce a fost deschisă până la 10 martie). Ne
Întoarcerea lui Roland Barthes by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14150_a_15475]
-
nu fi arestat, omul de afaceri sucevean Severin Tcaciuc a fugit din România. Ziarele care publică știrea precizează că Tcaciuc a luat-o din loc cu cîteva ore înainte ca pe numele său să fie lansată interdicția de a părăsi țara. Norocul miliardarului, ar fi exclamat Cronicarul, dacă n-ar fi citit în mai multe ziare centrale că Tcaciuc ar fi primit informații de la niște amici din poliție despre ce i se pregătește. Încît Cronicarul se vede obligat să accepte că
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
euro-atlantice (dulce ca mierea e limba de lemn) și, în același timp, să devină o marfă vandabilă, eventual cu o finalitate educativă? Iată o întrebare la care nu este ușor de răspuns și care nu privește strict România (nici măcar, exclusiv, țările din fostul spațiu comunist). Este o întrebare care privește milenara cultură europeană supusă asaltului corectitudinii politice (de ce nu, și corectitudinii culturale) nord-americane. Un veritabil semnal de alarmă asupra unor aspecte nocive pentru viitorul spiritual al omenirii, cuprinse în noua paradigmă
Pledoarie pentru irealizat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14194_a_15519]
-
poeme și chiar vor detecta un firav sentiment de revoltă, e-adevărat, sufocat sub stratul gros de sarcasm și damnare. Poemele lui Vasile Gârneț aparțin, de fapt, unei întregi generații, acelei generații care trăiește zilnic dilema de a pleca din țară, de a nu ști ce-i de făcut sau, dimpotrivă, de a nu se mai întoarce acasă niciodată. O generație condamnată să ezite, ca și această poezie, între sensibilitate și intelectualism. Efectul pervers al acestui volum e că substratul așa-
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
au alăturat Centrului Cultural Francez, Bibliotecii Centrale Universitare „M. Eminescu" și Agenției Universitare Francofone, în încercarea de a pune în valoare, prin multiplele teme abordate, valențele francofoniei în domeniul cooperării universitare. Invitate la această manifestare sunt 47 de universități din țări precum Franța, Belgia, Elveția, Canada, Grecia, Portugalia, Bulgaria, partenere ale universităților ieșene. Sunt invitați rectorii principalelor universități din Europa Centrală și Orientală, și anume din România, Turcia, Mecedonia, Bulgaria, Republica Moldova, Polonia, Ungaria, Albania. Mai bine de două sute de cadre universitare
Iași: capitala francofoniei () [Corola-journal/Journalistic/14185_a_15510]
-
Elveția, Canada, Grecia, Portugalia, Bulgaria, partenere ale universităților ieșene. Sunt invitați rectorii principalelor universități din Europa Centrală și Orientală, și anume din România, Turcia, Mecedonia, Bulgaria, Republica Moldova, Polonia, Ungaria, Albania. Mai bine de două sute de cadre universitare din România și țările menționate vor fi prezente la manifestare, alături de sute de studenți și profesori ieșeni. Prevăzut a avea loc între 26 și 29 martie, forumul este structurat în conferințe pe diversele teme de actualitate ce privesc francofonia. Manifestarea va debuta miercuri, 26
Iași: capitala francofoniei () [Corola-journal/Journalistic/14185_a_15510]
-
schimb, armata rusă a desăvîrșit distrugerea unui oraș cu 400.000 de locuitori? Groznyi, în care a fost vizată cu bună știință o populatie civilă, din care de altfel jumătate erau ruși. Asta nu mai e o derivă. Invadarea unei țări și masacrarea sistematică a locuitorilor acesteia nu se mai numesc "derivă". E vorba de o activitate principala. D.A.: Putem spune deci că e vorba aici de un terorism de stat, deliberat? A.G.: Este un terorism deliberat. Un terorism de stat
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
o cruzime de neimaginat nu vor mai suportă asta și vor deveni niște teroriști absoluți. Deocamdată, trebuie să le mulțumim cecenilor pentru că nu comit atentate a la Bin Laden. D.A.: Care e soarta refugiaților ceceni în Europa? A.G.: Catastrofală. O țară cum e Suedia, care s-a distins primind dezertorii americani din timpul războiului din Vietnam, trimite acum înapoi în Rusia cei cîțiva zeci de refugiați ceceni de pe teritoriul său. D.A.: Putem spune că Suedia se teme de Puțin? A.G.: Nu
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]