1,282 matches
-
anului 1749 medelnicerul Dimitrie Hudici, sesiza caimacamilor Moldovei o stare de lucruri care dura de câțiva ani; potrivit medelnicerului, țăranii săi din Cordăreni „s-au împrăștiat din săliști cu șidere lor pe toată moșia”, pricinuindu-i „pagubă, stricându-i locul țarinilor și a fânețelor cu bucatile lor”. În plus, acești țărani nu s-au supus să-i lucreze boierescul după vechiul obicei. În fapt, situația era și mai gravă, țăranii nesfiindu-se să scoată din pământ sau să sfărâme bolovanii și
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
acesta an de slobozenie (iub-il) - ca să se întoarci pe fiecare la moșia sa; fiecare să se întoarcă la familia sa." "Pământul să nu-l vindeți de veci, că pământul este al Meu; iar voi sunteți musafiri și venetici înaintea Mea." "Țarina aceea, când se va întoarce în anul jubil, va fi afierosire Domnului, ca țarină hărăzită Lui, și va trece în proprietatea preotului (cohenimei)"[deținut de preoțime]. Deoarece anul 49 a fost deja un an sabatic, pământul deja a fost lăsat
Jubileu (biblic) () [Corola-website/Science/323360_a_324689]
-
să se întoarcă la familia sa." "Pământul să nu-l vindeți de veci, că pământul este al Meu; iar voi sunteți musafiri și venetici înaintea Mea." "Țarina aceea, când se va întoarce în anul jubil, va fi afierosire Domnului, ca țarină hărăzită Lui, și va trece în proprietatea preotului (cohenimei)"[deținut de preoțime]. Deoarece anul 49 a fost deja un an sabatic, pământul deja a fost lăsat necultivate în timpul acestuia, dar dacă de asemenea trebuie lăsat necultivat și anul 50, ca
Jubileu (biblic) () [Corola-website/Science/323360_a_324689]
-
ti-am fost promis și mai înainte.” În vara anului 1854, înainte de a pleca la Iași, Simion Bărnuțiu a petrecut la Bădăcin nouă zile la sora sa Ileana. Aici a avut lungi convorbiri cu nepotul Ionaș, sub părul de pe Dealul Țarinei (care azi îi poarta numele). Simion Bărnuțiu nu este de acord cu cariera preoțească alesă și-l sfătuiește să aleagă științele exacte, politehnica: “Scrie-mi la ce ai mai mare aplecare la studiile juridice sau cela politechnice (matematică, fizică, arhitectură
Ioan Maniu () [Corola-website/Science/324017_a_325346]
-
sprijinul candidaților români: vicarul Demetriu Coroianu și Florian Mărcuș. În 1891 este ales jurist consult și avocat al Institulului de credit și economii “Silvania”. De la tribunalul din Zalău s-a și pensionat în anul 1891. Ioan Maniu a moștenit, Dealul Țarinei de la părinții lui. În 1890, a fost construită o casă de vară. Aceasta avea două camere, după o verandă mică și deschisă, în față. O cameră mai îngustă în față, una mai mare alăturată acesteia, in care Ioan Maniu a
Ioan Maniu () [Corola-website/Science/324017_a_325346]
-
mult timp. Simțindu-și sfârșitul a dorit să fie dus la Bădăcin, soția sa Clara l-a însoțit și în brațele ei “Ionaș a trecut pragul cel mare”. Este înmormântat din dorința proprie, la Bădăcin, la moșia strămoșească din Dealul Țarinei.
Ioan Maniu () [Corola-website/Science/324017_a_325346]
-
Recoltelor"" din sezonul în care are loc - “Sărbătoarea celei de-a 7-a luni” - și din textul explicit al poruncii biblice: "Să ții apoi "Sărbătoarea Secerișului" și a strângerii celor dintâi roade ale tale, pe care le-ai semănat în țarina ta, și "sărbătoarea Recoltelor" roadelor toamna, când aduni de pe câmp munca ta." (Exodul 23:16); "Sărbătoarea Corturilor s-o săvârșești în șapte zile, după ce vei aduna din aria ta și din teascul tău." (Deut. 16:13). A fost o recunoștință
Sucot () [Corola-website/Science/324065_a_325394]
-
și ai Mariei au fost: Țarul s-a recăsătorit cu Natalia Narîșkina, pupila prietenului și consilierului său apropiat Matveviev. Căsătoria a avut loc în ianuarie 1671 și a fost privită cu reproș de familia Miloslavski din care făcuse parte fosta țarină Maria. La 30 mai 1672, Natalia l-a născut pe Petru, care a devenit un copil robust și sănătos spre deosebire de frații lui vitregi Feodor și Ivan, a căror sănătate era precară. Copiii lui Alexei și ai Nataliei au fost:
Alexei I al Rusiei () [Corola-website/Science/325597_a_326926]
-
Bunica maternă a Victoriei și bunicul patern al lui Kiril au fost frați iar Biserica Ortodoxă Rusă interzice căsătoria între verișori primari. De asemenea, Victoria divorțase de primul ei soț, Ernest Louis, Mare Duce de Hesse, care era frate cu țarina Alexandra. În cele din urmă, părinților ei li s-a permis să se întoarcă în Rusia. În urma Revoluției ruse din 1917, familia a plecat în Finlanda. Kira, care avea opt ani la acea vreme, își amintește că familiei i s-
Marea Ducesă Kira Kirillovna a Rusiei () [Corola-website/Science/325190_a_326519]
-
Stejarul din Borzești”, “Dan căpitan de plai" și în filmele de lung metraj: “Burebista” și “Un petic de cer”.A colaborat cu ansambluri artistice profesioniste și de amatori: “Coicarlia”, “Rapsodia Română”, “Cunună Carpaților”, “Doina Timișului”, “Ansamblul Maramureșului”, Ansamblul Cindrelul” (Sibiu), “Țarina”(Alba-Iulia). A întreprins numeroase turnee artistice peste hotare : Franța, Italia , Olanda , Elveția , Austria , Iugoslavia , Polonia , U.R.S.S. . A fost distins cu numeroase diplome și decorat de două ori cu “Ordinul Cultural”. S-a stins din viață în mod tragic , la
Liviu Oros () [Corola-website/Science/322193_a_323522]
-
regelui Wilhelm I de Württemberg și a celei de-a treia soții Pauline Therese de Württemberg. A studiat la Berlin și Tübingen. La 13 iulie 1846 s-a căsătorit cu Marea Ducesă Olga Nikolaevna, fiica Țarului Nicolae I și a Țarinei Charlotte a Prusiei. Charlotte a fost fiica lui Frederic Wilhelm al III-lea al Prusiei și a Louisei de Mecklenburg-Strelitz. După căsătorie a luat numele de Alexandra Feodorovna. După decesul tatălui său în 1864, Karl i-a succedat la tron
Carol de Württemberg () [Corola-website/Science/322228_a_323557]
-
prima oară atenția publicului. Majoritatea rudelor și a cunoștințelor ducesei Anastasia, inclusiv tutorele Pierre Gilliard, au susținut că Anderson era o impostoare, însă alții au fost convinși că ea este Anastasia. În 1927, în urma unor cercetări făcute la comanda fratelui țarinei Alexandra, Ernest Louis, Mare Duce de Hesse, s-a descoperit că Anderson este de fapt Franziska Schanzkowska, o muncitoare poloneză ce suferea de boli mintale. După un proces ce a durat mulți ani, justiția germană a hotărât că Anderson nu
Anna Anderson () [Corola-website/Science/322209_a_323538]
-
cel mai iubit excentric din Charlottesville”. După moartea ei, în 1984, trupul i-a fost incinerat, iar cenușa ei a fost îngropată în cimitirul castelului Seeon din Germania. După căderea comunismului în Uniunea Sovietică, au fost găsite rămășițele țarului, ale țarinei și ale tuturor celor 5 copii ai lor, iar mai multe laboratore din diverse țări le-au confirmat identitatea după testele ADN. În schimb, testele ADN efectuate pe un fir de păr al Annei Anderson și pe o mostră de
Anna Anderson () [Corola-website/Science/322209_a_323538]
-
Tatiana la Dalldorf. Schwabe a vizitat azilul și a devenit convins că femeia este Tatiana. El i-a convins și pe alți nobili ruși să o viziteze pe femeia necunoscută. Printre aceștia s-a numărat Zinaida Tolstoi, o prietenă a țarinei Alexandra, care a venit la azil împreună cu baroneasa Sophie Buxhoeveden, o fostă doamnă de onoare a țarinei. Văzând-o pe femeie, Buxhoeveden a declarat că este prea scundă pentru a fi Tatiana și a plecat convinsă că femeia nu este
Anna Anderson () [Corola-website/Science/322209_a_323538]
-
a convins și pe alți nobili ruși să o viziteze pe femeia necunoscută. Printre aceștia s-a numărat Zinaida Tolstoi, o prietenă a țarinei Alexandra, care a venit la azil împreună cu baroneasa Sophie Buxhoeveden, o fostă doamnă de onoare a țarinei. Văzând-o pe femeie, Buxhoeveden a declarat că este prea scundă pentru a fi Tatiana și a plecat convinsă că femeia nu este marea ducesă a Rusiei. Câteva zile mai târziu, femeia necunoscută zicea: „eu n-am spus că sunt
Anna Anderson () [Corola-website/Science/322209_a_323538]
-
de la Anastasia. Ceaikovski a locuit pe la diverse cunoștințe, printre care Kleist, Peuthert, o familie de muncitori săraci numită Bachmann și inspectorul Grünberg, care a găzduit-o la Funkenmühle, aproape de Zossen. Acolo, Grünberg a aranjat o întâlnire între Anna și sora țarinei, prințesa Irene de Hesse și Rin, dar Irene nu a recunoscut-o pe Anna. Grünberg a aranjat de asemenea o vizită din partea prințesei Cecilia a Prusiei, dar Ceaikovski a refuzat să vorbească cu ea, iar Cecilia a plecat confuză de la
Anna Anderson () [Corola-website/Science/322209_a_323538]
-
În 1925, Ceaikovski s-a îmbolnăvit de o infecție tuberculoasă la nivelul brațului, fiind internată succesiv în mai multe spitale pentru tratament. Bolnavă și aproape muribundă, a suferit o scădere semnificativă în greutate. A fost vizitată de un reprezentant al țarinei, Alexei Volkov; de tutorele copiilor țarului, Pierrre Gilliard; de soția acestuia, Șura, care a fost moașa Anastasiei; și de sora țarului, Marea Ducesă Olga Alexandrovna a Rusiei. Deși și-au arătat compasiunea pentru Ceaikovski, în final toți au dezmințit ideea
Anna Anderson () [Corola-website/Science/322209_a_323538]
-
viața în familia imperială. În 1927, sub presiunea familiei, Valdemar a încetat să o mai sprijine financiar pe Ceaikovski. Ducele George de Leuchtenberg, o rudă îndepărtată a țarului, s-a oferit să o găzduiască la Castelul Seeon. Între timp, fratele țarinei, Ernest Louis, Mare Duce de Hesse, a angajat un detectiv particular, Martin Knopf, să facă cercetări cu privire la identitatea femeii. Knopf a descoperit că Ceaikovski era de fapt o muncitoare poloneză pe nume Franziska Schanzkowska. În timpul Primului Război Mondial, aceasta muncea într-o
Anna Anderson () [Corola-website/Science/322209_a_323538]
-
granița la Bad Liebenzell în zona de ocupație franceză. Prințul Frederick a dus-o pe Anderson într-o fostă cazarmă din sătucul Unterlengenhardt, în Pădurea Neagră. Acolo, Anderson a devenit un fel de atracție turistică. Lili Dehn, o prietenă a țarinei Alexandra, a vizitat-o și a recunoscut-o ca fiind Anastasia, dar Charles Sydney Gibbes, profesorul de engleză al copiilor țarului, a declarat că este o impostoare. Într-o declarație pe proprie răspundere, el a jurat: „Nu seamănă deloc cu
Anna Anderson () [Corola-website/Science/322209_a_323538]
-
la 12 februarie 1984, a murit de pneumonie. A fost incinerată în aceeași zi, iar cenușa ei a fost îngropată în cimitirul de la Castelul Seeon la 18 iunie 1984. În 1991, rămășițele țarului Nicolae al II-lea al Rusiei, ale țarinei Alexandra și a trei dintre fiicele lor (Olga, Tatiana și Anastasia) au fost exhumate dintr-o groapă comună de lângă Ekaterinburg. Rămășițele țareviciului Alexei și ale celeilalte fiice, Maria, au fost descoperite în 2007. Cadavrele au fost identificate atât în urma testelor
Anna Anderson () [Corola-website/Science/322209_a_323538]
-
cât și în urma analizelor scheletelor. De exemplu, s-a folosit ADN-ul mitocondrial pentru a determina filiația maternă; astfel s-a descoperit înrudirea cu prințul Filip, Duce de Edinburgh, a cărui bunică a fost Prințesa Victoria de Hesse, soră cu țarina Alexandra. S-au făcut numeroase teste ADN și toate au confirmat că cele șapte cadavre găsite erau ale Romanovilor, dovedind astfel că niciuna dintre fiicele țarului nu a scăpat cu viață. O mostră de țesut a Annei, parte din intestinul
Anna Anderson () [Corola-website/Science/322209_a_323538]
-
în principal din cauza aspirației sale spre reforme europene. În martie 1775 a fost detronat de partidul care dorea dependența Crimeii de Turcia și în locul lui a fost întronizat protejatul Turciei Devlet(?) (în ) IV Ghirai. Aceste evenimente au mâniat-o pe țarina Ecaterina a II-a, care, din acestă cauză, l-a înlăturat din funcție pe comandantul Armatei a 2-a ruse, Dolgorukov, înlocuindu-l cu general-locotenentul Șerbinin. Ea i-a poruncit în 1776 lui Piotr Rumianțev-Zadunaiski să conducă o parte din
Războiul Ruso-Austro-Turc (1787–1792) () [Corola-website/Science/322292_a_323621]
-
răscoală Koliivșcina și alte răscoale ale cazacilor din Ucraina slăbiseră și ele poziția Poloniei. Mai mult, regele polon, susținut de Rusia, Stanisław August Poniatowski, era considerat a fi prea slab și prea independent în gândire; în cele din urmă, curtea țarinei a hotărât că utilitatea Poloniei ca protectorat scăzuse. Cele trei puteri și-au justificat oficial acțiunile drept compensație pentru efortul de a rezolva problemele unui vecin instabil și drept restaurare a ordinii într-o țară în anarhie (Confederația de la Bar
Prima împărțire a Poloniei () [Corola-website/Science/322287_a_323616]
-
Universitatea din Dorpat și a stat în Marienburg (astăzi , în Letonia), în casa pastorului . Acolo a întâlnit-o și pe Marta Helena Skowrońska, o fată orfană de doisprezece ani din Lituania ținută de către pastor ca servitoare (ulterior, ea va deveni țarina Ecaterina I a Rusiei). În răstimpul cât a stat în această casă, el a căutat să îi ofere Martei rudimente de educație (pastorul nu se ocupa de educația ei). Mai târziu Georg Soterius s-a întors la Sibiu. În 1701
Casa de Soterius von Sachsenheim () [Corola-website/Science/329594_a_330923]
-
în Deutsch-Kreuz (astăzi Criț, în comuna Bunești). A solicitat această slujbă destul de liniștită cu scopul de a continua și în cele din urmă de a finaliza lucrările sale istorice pe care și le propusese. Aici a primit o scrisoare de la țarina Ecaterina I, care îl păstrase în amintire ca profesorul ei din copilărie, oferindu-i o slujbă la curtea țarului (el a refuzat-o din motive similare). Georg Soterius a murit de congestie în Stolzenburg (astăzi Slimnic) pe 10 februarie 1728
Casa de Soterius von Sachsenheim () [Corola-website/Science/329594_a_330923]