7,914 matches
-
apropii, s-o filmez de aproape. Ascunde discret mâna dreaptă, cu țigara și, după un moment de confuzie, începe să devină agresivă. Nu ai voie să mă filmezi!”, ” Fumez unde vrea pizda mea!”, ”Poponarule!”, ”Boschetarule!”, ” Vrei să-ți rupă picioarele țiganii, bă?”, ” Vrei bătaie aici, în Buzești?” sunt doar câteva mostre din discursul femeii. Următorul pas: sare la bătaie. Vrea să-mi smulgă telefonul din mână. Îl feresc. Continui să filmez, cu intermitențe, pentru a mai elibera din spațiul de pe card
O nouă bătaie în RATB tot din cauza fumatului - VIDEO by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102121_a_103413]
-
ne reamintește, cu o anume arie, vocea lui Dorin Teodorescu, mi se pare incredibil că acest minunat glas, trezind tăcerile, să se audă de departe, din “Marele Dincolo”. Revin, năpădesc amintirile, fie Vânzătorul de păsări, Lăsați-mă să cânt, Voievodul țiganilor, Frumoasa Elena, O noapte la Veneția, Lysistrata, Rose Marie, Se mărită fetele, Contesa Maritza, Văduva veselă, Liliacul, Prințesa circului, Secretul lui Marco Polo, Țara surâsului, Victoria și-al ei husar, Mătușa mea Faustina, Plutașul de pe Bistrița. Melodiile se schimbă, înfățișările
Dorin Teodorescu by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-other/Journalistic/83686_a_85011]
-
ȘOLCAN ȚIGANUL <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 337. footnote> (După Arhiereul Narcis Crețulescu) În coastele târgului Suceava era pe vremea lui Ștefan cel Mare o lae de țigani fierari, care erau robii Domnului
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
ȘOLCAN ȚIGANUL <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 337. footnote> (După Arhiereul Narcis Crețulescu) În coastele târgului Suceava era pe vremea lui Ștefan cel Mare o lae de țigani fierari, care erau robii Domnului și potcoveau caii domnești, tocmeau rădvanele și carele din curtea domnească. Mai mare peste dânșii era bulibașa și stăpânul lor și mai mare, era un boier: „Pârcălabu”. În țigănimea aceea era un băietănaș pe care
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
haz de el și de incurile lui, mai ales când era Vodă cam supărat. Într-o seară, când nu era stăpânu-su acasă, Șolcan s-a îmbrăcat frumos și s-a dus să se fudulească la neamuri. Când l-au văzut țiganii și țigăncile în port fain și țanțoș la statură, toți s-au strâns buluc împrejurul lui. - Aoleu, ce mai faci, Șolcane, maică? El le răspundea chefos: - Sunt sănătos și voinic, Să trăiască Măria- Sa Vodă. Dar Dumneavoastră cum mai trăiți
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
laia i-au răspuns într-un glas: - Cu bulibașa o ducem cum o ducem, dar cu jupân Pârcălabu nu ne-mpăcăm. - Dacă-i așa, faceți jalbă și-o dați la mine, ca s-o dau Măriei Sale, să vă facă dreptate. Țiganii fac îndată jalba și-o dau lui Șolcan. Când se-ntoarce Vodă acasă, Șolcan îi iese înainte și prinde a plânge cu suspine. Vodă, cum l-a văzut plângând, îl și întreabă: - Ce plângi, măi Șolcane? - Plâng pentru că m-a
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
-l roagă să scrie ceea ce nu-i intră lui în cap. Vodă scrie: „Fie în voia ta”. Șolcan ia hârtia și iese afară, ca să învețe rugăciunea. Dar cum s-a înserat, se ia frumușel, pe furiș, și se duce la țigani; strânge toată țigănimea, prinde pe jupân Pârcălab și-l bate înaintea țiganilor de-l lasă lat pe pământ, arătându-i porunca lui Vodă: „Fie în voia ta”. A doua zi dimineață, pe vremea rugăciunii, Vodă îl pune pe Șolcan să
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
scrie: „Fie în voia ta”. Șolcan ia hârtia și iese afară, ca să învețe rugăciunea. Dar cum s-a înserat, se ia frumușel, pe furiș, și se duce la țigani; strânge toată țigănimea, prinde pe jupân Pârcălab și-l bate înaintea țiganilor de-l lasă lat pe pământ, arătându-i porunca lui Vodă: „Fie în voia ta”. A doua zi dimineață, pe vremea rugăciunii, Vodă îl pune pe Șolcan să spună „Tatăl nostru” ca să vadă dacă l-a învățat. Și țiganul, de frică
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
bate înaintea țiganilor de-l lasă lat pe pământ, arătându-i porunca lui Vodă: „Fie în voia ta”. A doua zi dimineață, pe vremea rugăciunii, Vodă îl pune pe Șolcan să spună „Tatăl nostru” ca să vadă dacă l-a învățat. Și țiganul, de frică, a zis bine rugăciunea. După ce-a trecut o bucată de vreme, numai ce cheamă Vodă pe boierul Pârcălab la curte și-l întrebă de rândul cailor. Pârcălabu vine umilit și scârbit în sinea lui de cele ce
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
scârbei. Boierul deodată se miră de întrebare, gândea că Vodă se preface numai, dar dacă a văzut de-a binelea că Vodă nu știa nici cu spatele de fapta lui Șolcan, i-a spus tot de-a dreptul. - Și zi, țiganul meu, ți-a arătat hârtia cu „fie în voia ta” și ai mâncat chelfăneala. Acum a înțeles Vodă că Șolcan a umblat cu șiretlic și îndată l-a chemat la dânsul. Șolcan s-a apărat cu jalba pe care i-
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
a arătat hârtia cu „fie în voia ta” și ai mâncat chelfăneala. Acum a înțeles Vodă că Șolcan a umblat cu șiretlic și îndată l-a chemat la dânsul. Șolcan s-a apărat cu jalba pe care i-o dăduseră țiganii, dar Vodă n-a vrut să știe de nimic, ci a dat poruncă să-l spânzure. - Cu Pârcălabu a fost în voia ta, acum lasă să fie în voia mea. Mai pe urmă și-a tras Vodă cu seamă, și
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 340. footnote> (După S. Fl. Marian, Tradiții populare românești din Bucovina, f.138) Se zice că în vremea lui Ștefan-Vodă era, pe lângă curtea domnească, un țigan, Tolpa, care era deștept, glumeț și totodată foarte prefăcut. Într-o zi, venind niște oameni de la țară ca să se jeluiască înaintea domniei pentru nedreptățile din partea pârcălabului lor, întâmpinară, tocmai când aveau să intre în curte, pe țiganul Tolpa. - Ce
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
domnească, un țigan, Tolpa, care era deștept, glumeț și totodată foarte prefăcut. Într-o zi, venind niște oameni de la țară ca să se jeluiască înaintea domniei pentru nedreptățile din partea pârcălabului lor, întâmpinară, tocmai când aveau să intre în curte, pe țiganul Tolpa. - Ce vreți voi, oameni buni? - întrebă țiganul. - Avem să vorbim oare-ce cu Măria Sa Vodă. Acasă-i? răspunseră românii veniți, socotind că cine știe ce domn mare îi acela cu care vorbesc. - Acasă! Dară ce aveți voi să vorbiți cu Măria Sa? Nu
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
și totodată foarte prefăcut. Într-o zi, venind niște oameni de la țară ca să se jeluiască înaintea domniei pentru nedreptățile din partea pârcălabului lor, întâmpinară, tocmai când aveau să intre în curte, pe țiganul Tolpa. - Ce vreți voi, oameni buni? - întrebă țiganul. - Avem să vorbim oare-ce cu Măria Sa Vodă. Acasă-i? răspunseră românii veniți, socotind că cine știe ce domn mare îi acela cu care vorbesc. - Acasă! Dară ce aveți voi să vorbiți cu Măria Sa? Nu puteți să-mi descoperiți și mie tainele voastre
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
-mi descoperiți și mie tainele voastre? Eu v-aș putea foarte mult ajuta, deoarece și eu sunt unul din cei mai mari sfetnici ai Măriei Sale! Românii veniți, necunoscându-l cine-i și văzându-l așa de vorbăreț, i se încrezură țiganului, gândind că ceea ce le spune e adevărat, și-i istorisiră taina lor, adică: cum că pârcălabul îi asuprește din cale-afară, cum că li se ia bir peste măsură, ba încă pe lângă aceea mai în toate zilele îi batjocorește, îi bate
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
nu ți-i dogit capul! - Și ca să nu uit Măria-Ta, scrie-mi vorbele acelea pe-o hârtie i te iscălește ca așa să-mi pot aduce aminte totdeauna, când voi lua hârtia în mână. Ștefan-Vodă, nici visând de gândurile țiganului, luă o hârtie albă curată și scrise: fie în voia ta, apoi se iscăli mai dedesubt Ștefan- Vodă, și i-o dădu țiganului, ca să nu-l mai supere... Tolpa - bucuria lui..., ia hârtia în mână și, ieșind din divanul domnesc
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
să-mi pot aduce aminte totdeauna, când voi lua hârtia în mână. Ștefan-Vodă, nici visând de gândurile țiganului, luă o hârtie albă curată și scrise: fie în voia ta, apoi se iscăli mai dedesubt Ștefan- Vodă, și i-o dădu țiganului, ca să nu-l mai supere... Tolpa - bucuria lui..., ia hârtia în mână și, ieșind din divanul domnesc, îndată a și pornit la țară, anume către satul acela, de unde erau românii ce au fost venit la domnie să se jeluiască pentru
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
să sufere bătaia, crezând că așa a poruncit Vodă. El, însă, era unul din cei mai credincioși, mai supuși și mai plăcuți domniei, și știind aceasta, se miră foarte mult, cum de-a făcut Ștefan-Vodă să poruncească să-l bată țiganul Tolpa înaintea sătenilor, mai cu seamă nefiind cu nimic vinovat! La vreo câteva săptămâni însă după ce-a fost bătut, având treabă numaidecât să se ducă la curtea domnească, se duse, și ajungând intră la Măria-Sa. Ștefan-Vodă, bucurându-se
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
nu-l puteau afla, de l-ar fi tot căutat. Mai spre seară, fiind o zi frumoasă și călduroasă, ieși Ștefan-Vodă singur din curte și se duse la plimbare prin Grădina Domnească tocmai în partea aceea unde era Tolpa ascuns. Țiganul văzând de departe că vine Vodă, se sui iute într-un măr și se legă cu brâul de care era încins peste mijloc de un crac, lăsându-și apoi picioarele să spânzure în jos, iar o ațișoară, pe care o
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
neînțelgerile vin de la bani. Phoenix este o trupă care nu unge, nu dă șpagă, nu se târguiește și nici nu jecmănește. Din păcate, mentalitatea modernă românească este foarte alunecoasă și mie personal îmi provoacă greață. Am un respect enorm pentru țiganii care pot face muzică Dumnezeiască, pentru că sunt talentați, chiar geniali. Dar apucăturile „de afaceri” ale unora dintre ei dăunează enorm poporului nostru. Sunt decis să combat cu toate puterile confuzia care se face mai nou în străinătate între poporul români
INTERVIU CU NICU COVACI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_nicu_covaci.html [Corola-blog/BlogPost/367250_a_368579]
-
peste ei... iar occidentalii, pentru a ajunge la Marea Neagră. Și pentru că și românii au firește interesele lor, imperiiile se folosesc de interpuși fideli, așa ziși creoli, neofanarioți străini de neam. Turci s-au bazat pe greci, rușii pe evrei și țigani, iar occidentalii pe germani, maghiari și evrei. 2) Proiectul moldo-valah, să ne unim în cuget și-n simțiri împotriva maghiarilor, germanilor, evreilor, țiganilor, inpotriva creolilor și mai ales a globalizării și raționalității occidentale, trece cu vederea rezultatul alegerilor din 2014
ZECE TEZE, 2015 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_roman_1420081371.html [Corola-blog/BlogPost/372847_a_374176]
-
așa ziși creoli, neofanarioți străini de neam. Turci s-au bazat pe greci, rușii pe evrei și țigani, iar occidentalii pe germani, maghiari și evrei. 2) Proiectul moldo-valah, să ne unim în cuget și-n simțiri împotriva maghiarilor, germanilor, evreilor, țiganilor, inpotriva creolilor și mai ales a globalizării și raționalității occidentale, trece cu vederea rezultatul alegerilor din 2014. De data asta Transilvania și Banatul au respins fără drept de apel modelul Partidei ortodocse moldo-valahe PMR, PCR, FSN, FDSR, PDSR, PSD, USL
ZECE TEZE, 2015 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_roman_1420081371.html [Corola-blog/BlogPost/372847_a_374176]
-
USL, PC. Dacă în turul doi elitele din Iași și București nu se trezeau la realitate și nu schimbau brusc macazul, de la est la vest, aveam astăzi trei Românii. 3) Fărădelegile maghiarilor sunt la fel de condamnabile ca și cele ale germanilor, țiganilor, evreilor și românilor. Ideea că năvala spre vest a slavilor a fost frântă în Panonia româno-catolică a lui Ștefan cel Sfânt este, se pare, a lui Daicoviciu. Fără breșa salvatoare, slavizarea românilor ar fi fost probabil, ca cea de la sud
ZECE TEZE, 2015 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_roman_1420081371.html [Corola-blog/BlogPost/372847_a_374176]
-
atât de lași râd pe înfundate sau în gura mare de epocă cu ironie și stil de ce nu tocmai acum când poezia e mai uscată decât bradul de Crăciun de anul trecut Un critic de treabă Citesc Anaďs Nin printre țigani. La capătul străzii Ipotești se vede marea azi nu m-a întrebat nimic inima nici un sentiment cenzurat am udat florile cu măsură iar cactușilor le-am făcut cu ochiul. Ceva ca un câine îmi latră în cap Stau singur și
Nicolae Coande by Nicolae Coan [Corola-website/Imaginative/10270_a_11595]
-
online Urbeamea.ro Alba Iulia: „Nu poate nimeni să mă determine să îmi retrag cuvintele referitoare la faptul că orice mamă, și mă refer și la părinți, trebuie să facă atâți copii cât poate să crească. Niciodată, indiferent că ești țigan, român, ungur nu poți să faci mai mulți copii gândindu-te că ți-i crește statul, neamurile, vecinii, comunitatea". Ținta unor instigări la ură, rasism și misoginism Suntem ținta unor instigări la ură, rasism și misoginism fiind în același timp
Un alt penelist acuzat de rasism. Protest de AMPLOARE: Suntem ținta unor instigări la ură by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103078_a_104370]