5,392 matches
-
că Așezămintele regatului Ierusalim evidențiază nu doar o sinteză a obiceiurilor feudale din țările Europei creștine, "alcătuind sistemul cel mai desăvârșit al drepturilor și îndatoririlor de vasalitate și de feudă", Gh. I. Brătianu aduce în discuție precedentul creat de existența Așezămintelor (Cutumelor) din care s-a inspirat Occidentul în organizarea Adunărilor de stări, acordând o atenție specială Magnei Charta din 121531. Atestările documentare ilustrează, în același timp, că în privința organizării regimului reprezentativ, a stărilor și adunărilor acestora, înaintea Angliei se află
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
cavalerii nobili, soldații de rând și capelanii) reprezintă o primă formă a celor trei "stări" pe care le regăsim în formula adunărilor laice ale Europei feudale. În mod firesc însă, cercetarea se reîntoarce la epoca Cruciadelor, la influența pe care Așezămintele regatului Ierusalim (Assises de Jerusalem) o culegere de norme juridice privind obligațiile și drepturile clasei feudale a avut-o "asupra societății feudale a Europei și asupra concepțiilor sale politice"33. Florentina Căzan 34 a cercetat și argumentat influențele și schimbările
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
secolul al XIII-lea cu toate măsurile de prevedere luate de regalitate sau de principii din Antiohia tendințele de fărâmițare politică și-au spus cuvântul. Senioriile, chiar dacă nu foarte mari, au devenit tot mai mult unități militaro-administrative independente, după cum demonstrează Așezămintele din Ierusalim. Cele mai însemnate urmări ale cruciadelor din punct de vedere al amploarei, al duratei sau al implicațiilor lor în evoluția ulterioară a societății au fost totuși cele privind Europa 37. Astfel, procesul de centralizare a statelor apusene, de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
avantaje pot avea într-un stat cu o monarhie autoritară, mai ales că aceasta nu însemna înlăturarea lor de la conducere ci, dimpotrivă, implicarea lor în viața politică prin forme superioare. Cruciadele au obligat autoritatea laică și ecleziastică la o colaborare. Așezămintele de la Ierusalim cuprindeau norme scrise, care asigurau feudalii contra abuzului regelui. Această asigurare însemna, în același timp, cea dintâi fixare în scris a dreptului la rezistență. Ideile și principiile Așezămintelor vor ajunge în Anglia prin intermediul cavalerilor celei de-a III
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Cruciadele au obligat autoritatea laică și ecleziastică la o colaborare. Așezămintele de la Ierusalim cuprindeau norme scrise, care asigurau feudalii contra abuzului regelui. Această asigurare însemna, în același timp, cea dintâi fixare în scris a dreptului la rezistență. Ideile și principiile Așezămintelor vor ajunge în Anglia prin intermediul cavalerilor celei de-a III-a Cruciade, ai lui Richard "Inimă de Leu", se vor difuza în Aragon și Castilia și, după reîntoacerea lui Andrei al II-lea din cea de-a V-a Cruciadă
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
privilegii, o jurisdicție proprie și un drept de autoadministrare 41. De aici, evidențiind reciprocitatea obligaților care derivă din contractul de vasalitate cu precedentele cunoscute în Cartele de privilegii și în alte acte scrise care au reglementat aceste relații rezultă că Așezămintele de la Ierusalim constituie un produs ce se inserează perfect în șirul normelor ce reglementează raporturile monarhului cu stările și ordinele privilegiate. În legătură cu această viziune și cu cele deja prezentate, se poate ajunge la puterea principiului. Avem însă în vedere că
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
va primi sancționarea juridică a autorității superioare, fiind statuat în majoritatea țărilor Europei. În cea mai mare parte aceasta este urmarea reacției nobilimii, fiind urmarea influențelor pe care Cruciadele le-au avut asupra organizării social-politice europene, în special prin normele Așezămintelor de la Ierusalim. Petiția baronilor din Anglia, baroni care au recurs la cel mai înalt act de împotrivire retragerea omagiului -, constituie baza revendicărilor din Magna Charta Libertatum (15-19 iunie 1215). Ea a evidențiat spiritul de solidaritate care va anima după o
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și doar astfel considerau consultarea stărilor) este o realitate, dar tot atât de adevărat este că fără acordul lor nu se puteau rezolva marile probleme ale regatelor. Convocarea prelaților și seniorilor se făcea, în principiu, nominal. Era acceptată și reprezentarea prin mandatari. Așezămintele religioase și orașele care trimiteau reprezentanți, îi numeau ad audiendum ea quae per dominus regem ordinabuntur (pentru a raporta voința regelui). Prezența orașelor presupunea un rudiment de sistem electiv. Pentru comunitățile religioase (în privința episcopilor și abaților), ca de altfel și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și acomodării cu realitățile românești. De aici și dificultatea de a transplanta o instituție, necesitatea ca ea să se sprijine pe consensul social ce triumfă în obicei (consuetudo terrae)563. Caracterul Domniei și tradiția stăpânirii în Țările Române, presupun un așezământ constituțional 564, instituții ce au permis voievodului să ocupe o poziție autocratică, cu proprii legi de judecată (po zaconu zemscoi, zemskago zacona 565), ce reclamau prezența unui Sfat. Excluzând ideea unei stăpâniri absolute, organizarea de stat presupune superioritatea unui obicei
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în Moldova și Țara Românească Adunările de stări consultative trebuie disociate de cele ale căror hotărâri se impun puterii domnești 691. Adunările de stări adoptau hotărârea (anaphora) care conținea propunerile înaintate domnului. Confirmând-o sub forma unui crisobul (cartă, hotărâre, așezământ, testament, testament de așezare, hrisov sobornicesc sau obștesc, crisobul general), el îi dădea putere juridică, transformând-o în act de stat obligatoriu (hrisov domnesc de întărire)692. Diferitele denumiri sub care apar subliniază caracterul solemn al confirmării hotărârii Adunării de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
des deux chambres de l'Assemblée Nationale Hongroise, în AHMC, t. II, Louvain-Paris, 1961, pp. 349-351. Hóman, B., Szekfü, Gy., Magyar történet, II. kötet, Király Magyar egyetem nyomda, Budapest, 1939. Iancu, Dorin, Suedia, Edit. științifică, București, 1968. Iorga, Nicolae, Dezvoltarea așezămintelor politice și sociale ale Europei, București, 1920. Idem, Originea și dezvoltarea statului austriac (Zece lecții făcute la Iași în 1917), ed. a II-a, București, 1938. Idem, Istoria românilor prin călători, Edit. Eminescu, București, Piața Scânteii 1, MCMLXXXI. Istoria dreptului
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
1968, pp. 155-158; Radu Manolescu, Societatea feudală în Europa apuseană, București, 1974, p. 123. 27 G. de Lagarde, op. cit., p. 108. 28 Ibidem, p. 109. 29 Gh. I. Brătianu, op. cit., p. 11. 30 Ibidem, p. 90; cf. N. Iorga, Dezvoltarea așezămintelor, I, pp. 154-155. 31 Gh. I. Brătianu, op. cit., pp. 12-19, 64-66. 32 Ibidem, p. 78. 33 Ibidem, pp. 14, 90-91; vezi și amănuntele privind datarea actului (p. 15). 34 Cruciadele. Momente de confluență între două civilizații și culturi, București, 1990
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
A. Maurois, Istoria Angliei, vol. I, București, 1970, p. 155. 148 Ch. Petit Dutaillis, op. cit., p. 377. 149 K. Kaser, op. cit., p. 123. R. Manolescu, Istoria evului mediu, I, p. 123. 150 J. H. Baker, op. cit., p. 235. 151 Dezvoltarea așezămintelor politice și sociale ale Europei, București, 1920, pp. 111-124. A se vedea abordarea problemei de către Gh. I. Brătianu: Adunări de stări în Europa, pp. 11-14. 152 R. Altamira, op. cit., p. 81-83. Despre stările și Cortèsurile Portugaliei a se vedea și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
afară, începea pentru Principate etapa de aplicare practică a programului de transformare a societății, în limitele și în spiritul celei dintâi legiuiri cu caracter constituțional, elaborată sub înaltul patronaj al comandantului trupelor rusești de ocupație, generalul Pavel Kisselev. Prin noul așezământ legislativ, numit Regulament Organic și apreciat de specialiștii în domeniu drept "cod constituțional și administrativ"10, sau "protoconstituție"11, aveau să fie introduse, statuate și dezvoltate în societatea românească instituții și practici moderne, în deplin acord cu spiritul veacului, accelerând
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
autorizați ai puterii protectoare, vor constitui o veritabilă curea de transmisie a noii ideologii și, mult mai important, își vor asuma rolul de formatori de opinie pentru întreaga generație pașoptistă. Fără a mai stărui asupra limitelor sau a binefacerilor primului așezământ constituțional românesc, situat în orizontul modernității undeva la granița dintre premisă și consecință ale acesteia, Regulamentul Organic a constituit și continuă să fie o temă istoriografică, pe cât de generoasă și de incitantă, pe atât de controversată și expusă prejudecăților. Acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
măsură, asociate cu timpul necesar estimat pentru construcția sediului școlii și a anexelor "trebuincioase" (ateliere, magazii, depozite de unelte și materiale, șuri ș.a.), Mihalic de Hodocin sugera și Epitropia i-a împărtășit propunerea, transmițând-o aidoma domnitorului ca, pentru noul așezământ, să se cumpere "casăle cu via d. consilier Constantin Balș (Dumbrăveanul) de la Păcurari, care, cu alăturatele ei zidiri, ar fi potrivite pentru o școală de industrie în mai multe priviri, fiind că aici, în puțină vreme și cu o neînsămnată
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
mai adăuga și "apropierea capitaliei", oferind astfel șansă profesorului de desen linear, de la Academie, de a se deplasa acolo de două ori pe săptămână, dar și "întinderea viei și a locului", care puteau astfel fi exploatate "iconomicește, în priința acestui așezământ"12. În privința costurilor estimate pentru întreținerea școlii pe durata unui an și pentru procurarea celor necesare funcționării atelierelor proiectate, potrivit aceleiași surse, acestea s-ar fi ridicat la suma de 37.350 de lei, plus alți 378 de galbeni cu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ei din partea părinților sau patronilor lor îmbrăcăminte, iar a lor ținere și învățătură să fie pe cheltuiala Casei Școalelor". Rațiuni contabile, de bună seamă, îi vor fi determinat pe reprezentanții Epitropiei să revizuiască această condiție, pe parcursul publicității preconizată pentru noul așezământ, adăugând că, pe lângă tinerii beneficiari ai scutirilor de taxe școlare, "se vor primi și unii cu oarecare plată pe an, pentru întâmpinarea cheltuielilor lor". Altfel spus, alături de "bursierii" școlarizați prin contribuția Casei centrale, urmau a fi primiți și elevi "cu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
muncă calificate, absolut indispensabile trecerii la o etapă superioară a evoluției economico-sociale24. De astă dată, condițiile preliminare, respectiv: locație, licitarea constructorului, ofertarea și acceptarea prețului, etc., fiind asigurate fără dificultăți, s-a putut trece efectiv și de-îndată la durarea așezământului. Piatra de temelie a noii școli a fost pusă în ziua de luni, 1 iulie 1840, în cadrul unei solemnități deosebite prezidată de spătarul Costache Negruzzi, în calitate de președinte al Eforiei orășenești, la care au participat, între alții, membri ai Epitropiei Învățăturilor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
capitalei, D. Boțan, un detașament al miliției pământene, "străini de distincție" și, desigur, un numeros public. "Plăcută însărcinare este pentru mine declara Negruzzi la deschiderea ceremoniei a înfățoșa la acest prilej, cinstitei Epitropii, mărturisirea recunoștinței cetățenilor capitalei pentru acest folositor așezământ, ce va deschide un nou canal industriei naționale și care, sub protecția Preaînălțatului nostru domn și sârguința Epitropiei, nu va lipsi de a agiunge la înființarea cea de obște dorită". După ce arhimandritul Mardarie și clericii însoțitori au săvârșit slujba cuvenită
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cutie de plumb, cu o medalie a Preaînălțatului domn, și s-au așezat în piatra de temelie, care s-au închis de cliros și peste care mădularii Epitropiei și toată adunarea au adăogit câte o piatră, cu încredere că acest așezământ de industrie este o nouă dovadă a îngrijirii ocârmuirii pentru fericirea patriei"26. Demn de remarcat este faptul că o solemnitate întrucâtva asemănătoare ca motivație, dar cu un fast și o participare mult superioare, incluzând chiar prezența domnitorului și a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
unul de agronomie și altul de geologie (susținute, probabil, de același Hodocin), membrii Adunării mai erau informați că "Școala de arte și meserii începe a agiunge la țelul său de a introduce în țară osăbite ramuri de industrie. Zidirea acestui așezământ s-au mai mărit". Iar în cuprinsul adresei oficiale (ofis) înaintată domnitorului, se repeta: "Adunarea, cu multă a ei mulțămire au văzut propășirea Institutului de arte și meșteșuguri, care este menit a obști lucrările de mehanică și de industrie"39
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Orientul și pe carele cu lesnire se pot trimite pân și în țări străine toate felurile producturilor naturale și de industrie. Fără îndoială, aice, în cuprinsul valei Bistriței, se vor așeza cu timpul cele întâi și cele mai multe fabrice. Așadar, supt așezământul cel binefăcători de acum a<l> țărei, supt înțăleapta și de tot binele sporitoare Ocârmuire, au sosit în sfârșit și pentru Moldova epoha în care să înflorească industria, să se scoată odoarele minerale aflătoare în sânul pământului și, în acest
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pricinilor ce s-ar isca între lucrătorii minelor; orânduiala în căutarea tuturor trebilor atingătoare de minerii și pedepsirea acelora cari ar făptui împrotiva legilor hotărâte pentru minerii; cu un cuvânt, atunce când Ocârmuirea, în a ei înțălepciune va introduce un așezământ cuprinzători de toate cazurile și care să fie în stare a înlătura greutățile ce ar întâmpina lucrarea minelor și a siguripsi averea antreprenorilor. Dritul austrian de minerii în această privire se poate recomendui ca model, fiind că ce dintre toate
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
patriei lor însămnătoare slujbe. K. MIHAILIK de HODOCIN, Director Shoalei de Arte și Meșteșuguri 3 Proiect pentru băi publice și o shoală de înotat 2 de K. Mihailik de Hodocin Director Shoalei de Arte și Disertația despre folosul unui asemene așezământ, cetite în seanță publică a Academiei din 28 mart<ie>, Iași, la Institutul Albinei, 1843 Băi publice și o shoală de înotat Între institutele de educație și de sănătate, scăldătoarele publice și shoalele de înotare au cuprins astăzi posturi foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]