17,675 matches
-
al Duhului Sfânt care a îndumnezeit mărginirea în nemărginire. Dovezile de iubire se adună în stații devenite sanctuare necesare argumentării. Aici este istoria începuturilor istorice, protoistorice și christogeneza: situl arheologic de pe dealul Cetății cu dovezi din epoca de bronz, din așezările Hallstatt și cultura Cucuteni; aici trecea drumul domnesc ce lega Baia de Suceava, marea cale strategică și comercială; aici este atestarea documentară din vremea lui Alexandru cel Bun; aici ar fi învățat viitorul domn Ștefan Tomșa care ar fi poruncit
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Preacuviosul_parinte_arhimandrit_timote_stelian_gombos_1333379202.html [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
descoperă profunzimea filosofiei și istoriei acestui spațiu mistic. De asemenea, vizitează țări ale Europei și fixează repere ale originii vieții și culturii. (Expediție solitara). 1996 - Traversează Canada de la est la vest și ajunge până în regiunea Yukon, la Oceanul Arctic, în ultimele așezări ale eschimoșilor, la Tuktoyaktuk, loc de plecare a vechilor expediții arctice. (Expediție solitara). 1996 - Efectuează trasee în Alpii Dolomiți, Pirinei, Munții Scoției, Munții Caucaz. Uca Marinescu - Prima româncă prezenta în cea mai rece regiune a lumii, Antarctica. 1997 - 1998 - Parcuge
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/21217/ [Corola-blog/BlogPost/93649_a_94941]
-
realitate. Expediții Uca Marinescu 4, art-emis1990 - Traversează Chină de la est la vest până în Tibet, pentru cunoașterea culturii și istoriei zonei - (Expediție solitara). 1994 - Expediție în Rusia, văile caucaziene. (Ascensiune Elbrus). 1996 - Traversează Canada de la est la vest până în Yukon și așezările eschimoșilor din zona arctică. (Expediție solitara). 1996 - Cercetează India, Nepal și Sikkim - aspecte culturale, istorice și ecologice. - Străbate țări ale Europei, stagii de educație ecologică. - Pe urmele vasului Belgica și ale savantului român Emil Racoviță în Antarctica. - Expediție în Argentina
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/21217/ [Corola-blog/BlogPost/93649_a_94941]
-
tuturor Mărturisitorilor, de la Supunere la Iubire, de la Pedeapsă la Jertfă. Este Noul Testament GARANȚIE A IUBIRII DIVINE, prin fundamentul său exclusiv construit pe Jertfa de Sine, pe forța de a Îndruma spre descoperirea adevăratelor valențe ale Iubirii (creștine), întru nemurirea și așezarea sufletelor adăstătoare de lumină în Raiul etern al Binecuvântării Cristice. Se poate vorbi și despre un Limbaj al Iubirii, instituit de Mântuitor, un limbaj simplu, cu adresare directă sufletului, având capacitatea de a vindeca bolile neputincioșilor, de a reda orbilor
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – IANUARIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1421405867.html [Corola-blog/BlogPost/359700_a_361029]
-
operă și activitate. Prin urmare, am convingerea că tot ceea ce se va mărturisi, în această perioadă despre Sfântul Vasile cel Mare, reprezintă nu numai o contribuție importantă la cunoașterea vieții și slujirii Sfântului, cât mai ales o actualizare și o așezare folositoare a moștenirii lăsate nouă de acest mare părinte al Bisericii, în contextul existenței noastre, de oameni ai începutului de mileniu III, acesta fiind (și) motivul elaborării acestui material. Dumnezeu să ne ajute în slujirea la care am fost chemați
DESPRE REALISMUL TEOLOGIEI ŞI SLUJIRII SFÂNTULUI VASILE CEL MARE – EXPRESIE A STĂRUINŢEI ÎN TREZVIE ŞI ÎN MĂRTURISIREA ADEVĂRULUI BISERICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 29 din 29 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_realismul_teologiei_si_slujirii_sfantului_vasile_cel_mare_expresie_a_staruintei_in_trezvie_si_in_marturisirea_adevarului_bisericii.html [Corola-blog/BlogPost/342476_a_343805]
-
în momentul când pleca ultima mașină cu turiști. Silueta elegantă a Bisericii din Deal, de la începutul secolului al XVII-lea, se profila pe colină în lumina dulce a amurgului. Jur împrejur, țipenie de om, privirea cuprindea îndepărtări, dealuri și văi, așezări. O măicuță se îndreaptă spre noi, intrăm în vorbă. E de trei luni aici, singură, nu, nu îi e frică, se simte bine, în primăvară vor mai veni 2-3 maici. Înainte a fost la Timișoara, la Mitropolie, la ÎPS Mitropolit
O CĂLĂTORIE ÎN COPILĂRIE de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 by http://confluente.ro/getta_neumann_1486593135.html [Corola-blog/BlogPost/383402_a_384731]
-
orele ei libere de seara în poiana cu flori din cea mai abruptă pantă, ascunsă în spatele unui grad viu mai mare decât un om. ` Acolo, pierdută între margarete, maci, clopoței și albăstrele rupea cu dinții spice de iarbă ascultând vuietul așezării din vale, inima pământului pulsând spre adâncurile stâncoase și copacii sălbatici răsăriți unde le plăcuse locul. Și într-o după-amiază se întîmplă minunea că termină mai devreme treaba casei și fugi pe cărăruia greoaie oricărui pas obișnuit dar nu și
POVESTEA BRADULUI de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/lia_zidaru_1454103625.html [Corola-blog/BlogPost/383975_a_385304]
-
și ascunsă între gânduri ca și florile printre spice. Nu știa de când, dar se trezise cu același vis că îl tot urmărea, de aceea și fiorul cînd auzise prima dată descrierea lui. Supărat, se închise în turnul cel vechi al așezării și în văzul tuturor puse să fie încuiat cu lacăte și lacăte și stătu așa zile și zile... Acum toți se convinseră că el nu putea să ajungă lângă fata care continua să îi vorbească în poiana cu miresme. ... Vestea
POVESTEA BRADULUI de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/lia_zidaru_1454103625.html [Corola-blog/BlogPost/383975_a_385304]
-
case și gospodării frumoase, deveni om înstărit, unul din fruntașii satului. În mod firesc, oamenii l-au ales primar, deoarece atunci primarii se alegeau după calitățile de gospodar nu după cât de mult puteau să mintă în campanii. Ca primar al așezării Hanți, deveni domnu’ Hans și se apucă de ce știa el mai bine, adică de muncă, iar în câțiva ani pietrui ulița mare, trase apă la canal, cu stație de epurare, aduse curent electric instalând o mică uzină proprie (tot nemțească
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1428679231.html [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
electric instalând o mică uzină proprie (tot nemțească), îi sfătui pe oameni să-și construiască case noi cu acoperișuri din țiglă, cu garduri frumoase, cu grădini în fața caselor, cu alte cuvinte, în timp destul de scurt, satul arăta ca oricare altă așezare rurală din vestul Europei, bogat, curat, cu o școală frumoasă, cu biserică mare, dar și cu un liceu internat, cu profil agrar, deoarece, în mod foarte ciudat primarul îi convinsese că agricultura de performanță se face cu școală multă, păstrând
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1428679231.html [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
Cetatea și împrejurimile dobrogene, care, iată încă odată dovedesc c-au fost preferate chiar și de acești oameni -sfinți pelerini - inca din antichitate, se află mai aproape de brațul sf. Gheorghe al Dunării la cca. 1,5 km decât de lac. Așezarea istorică a pornit de la acea idee împământenita și utilizată de către toate popoarele antice, anume de a stabili o anumita așezare umană (sat, oraș și/sau cetate) pe lângă o apă. Apă fiind elementul necesar supraviețuirii, al doilea ca importanță după aer
PRIMII MARTIRI AI TINUTULUI, ASTION SI EPICTET, MOTIV DE PELERINAJ LA CETATEA HALMYRIS de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Primii_martiri_ai_tinutului_a_valerian_mihoc_1368099293.html [Corola-blog/BlogPost/344748_a_346077]
-
inca din antichitate, se află mai aproape de brațul sf. Gheorghe al Dunării la cca. 1,5 km decât de lac. Așezarea istorică a pornit de la acea idee împământenita și utilizată de către toate popoarele antice, anume de a stabili o anumita așezare umană (sat, oraș și/sau cetate) pe lângă o apă. Apă fiind elementul necesar supraviețuirii, al doilea ca importanță după aer. Întotdeauna în vechime urmarindu-se accesibilitatea acesteia prin proximitate. Deoarece, distanța nu foarte mare față de brațul sf. Gheorghe, se pare
PRIMII MARTIRI AI TINUTULUI, ASTION SI EPICTET, MOTIV DE PELERINAJ LA CETATEA HALMYRIS de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Primii_martiri_ai_tinutului_a_valerian_mihoc_1368099293.html [Corola-blog/BlogPost/344748_a_346077]
-
Mediteranei; pentru oamenii între care a crescut, între cele două războaie, Ali, fiul lui Muhmed și al Giuliei. Ashkelon e un peisaj dezolant, unde existența e la limita suportabilității: „Un petec de pământ din apropierea Mării Mediterane, la miazăzi de o așezare antică, prin care de-a lungul vremurilor s-au abătut tot felul de neamuri: greci, cruciați, turci, romani. O mocirlă de cu oameni necăjiți, uitați de Cel de Sus. Ființe omenești care-și câștigă bucata de pâine prin muncă grea
VISUL ARHEOLOGULUI de IOAN HOLBAN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 by http://confluente.ro/ioan_holban_1463480105.html [Corola-blog/BlogPost/379064_a_380393]
-
care-și câștigă bucata de pâine prin muncă grea. Bărbații își petreceau timpul în largul mării, pe bărci din nuiele. Erau într-o veșnică luptă cu valurile, în nopți fără de sfârșit și zile cu soare fierbinte (...) La miazăzi de antica așezare Ashkelon, la o distanță cât e de la înfățișarea lunii la răsăritul soarelui, bucata aceasta de pământ pe care erau așezate bordeiele de chirpici în care se aflau, lăsate la voia sorții, zeci de familii, își purta numele precum îi era
VISUL ARHEOLOGULUI de IOAN HOLBAN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 by http://confluente.ro/ioan_holban_1463480105.html [Corola-blog/BlogPost/379064_a_380393]
-
mână purta bastonul de cauciuc, la vedere, în timp ce cu cealaltă arunca în gură, la intervale egale, semințe de floarea soarelui ale căror coji le scuipa apoi cu dexteritate, urmărindu-le satisfăcut traiectoria în semiîntunericul ce pusese deja stăpânire pe toată așezarea. S-a apropiat agale de mașina oprită la câțiva pași de el, descriind cercuri mari cu bastonul de cauciuc, țintind șoferul care nu dădea semne că va coborî. Surprins să vadă deodată doi „mascați” coborând în același timp pe ușile
CHEMAREA DESTINULUI (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_7_.html [Corola-blog/BlogPost/356242_a_357571]
-
7-8) Vis-a-vis de acest text se cuvine să facem următoarele precizări: cel care cere rege este poporul; nu Dumnezeu este Cel care li-l alege și li-l pune; cererea marchează într-un fel uzurparea Teocrației, uzurparea identității naționale și așezarea în rând cu celelalte popoare politeiste; dorința expresă a poporului se traduce ca o mare nerecunoștiință și totodată ca o revoltă de neimaginat împotriva lui Dumnezeu: „ca să nu mai domnesc Eu peste ei.” după ce a avertizat poporul prin gura înțeleptului
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1448802605.html [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
fie cunoscut de fiecare creștin și este folosit de Biserică într-o variantă modificată în urma Convenției de la Constantinopol din 1923), împreună cu calcularea anului lunisolar pe cicluri și o formulă generală pentru calcularea oricărei date fixe (zi) din an. Numai prin așezarea celor două TAINE DUMNEZEIEȘTI care sunt TEMELIONUL și Mâna Anului în „SCARA SFINTELOR PAȘTI“ astfel: Crugurile Lunii Naște Temelioanele, pe care le așezăm în „SCARA SFINTELOR PAȘTI“. Apoi, luăm Mâna Anului calculată după Crugul Soarelui ori matematic, pe care trebuie
CALENDARUL NATURAL AL OMENIRII INTRE ADEVAR, INTERES, IGNORANTA SI MINCIUNA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Calendarul_natural_al_omenirii_intre_adevar_interes_ignoranta_si_minciuna.html [Corola-blog/BlogPost/342496_a_343825]
-
mântuiește” . Acum putem spune că Euharistia nu „preînchipuie” ceva, ci descoperă totul și împărtășește pe Hristos tuturor . Mai nou, s-a încercat o combinare a Cununiei cu Sfânta Liturghie, tipărită într-un Arhieraticon grecesc din anul 1994 . Această structură presupune așezarea mirilor înaintea icoanei Mântuitorului, înlocuirea antifoanelor obișnuite ale Liturghiei cu Psalmul 127, al Cununiei, împărțit în trei părți , înlocuirea rugăciunilor antifoanelor cu cele trei rugăciuni din deschiderea slujbei Cununiei, încununarea înainte de cântarea Sfinte Dumnezeule..., iar la Heruvic mutarea mirilor înaintea
DESPRE CASATORIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_casatorie_si_euharistie_.html [Corola-blog/BlogPost/366932_a_368261]
-
anul 1859, s-a scos, la orele 10.00 A.M., un vagonet simbolic cu ultima tonă de cărbune. În plină guvernare pesedistă, roșie, Mina Petrila a încetat să mai existe. **************************** Petrila este un oraș din județul Hunedoara, Transilvania, România. Străveche așezare situată la 675 m altitudine pe malul Jiului de Est, la intersecția pârâului Jieț cu pârâul Taia este atestată, în diferite documente, atât în anul 1499 cât și în anul 1493. La Jieț, localitate aparținătoare a Petrilei s-au găsit
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1447453638.html [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
mărturiile lingvistice, unele descoperiri arheologice dar și casa de locuit, uneltele gospodărești, îmbrăcămintea și preocupările locuitorilor transmise din generație în generație până în zilele noastre. Trebuie spus că Petrila până în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea a rămas o așezare slab populată, cu specificul ei agro-pastoral, cu o populație rară și așezări răzlețe pe văile și munții înconjurători. Cercetările arheologice de până acum nu au identificat așezări omenești, ci numai urme care au fost castrele romane din Munții Șureanu pe
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1447453638.html [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
îmbrăcămintea și preocupările locuitorilor transmise din generație în generație până în zilele noastre. Trebuie spus că Petrila până în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea a rămas o așezare slab populată, cu specificul ei agro-pastoral, cu o populație rară și așezări răzlețe pe văile și munții înconjurători. Cercetările arheologice de până acum nu au identificat așezări omenești, ci numai urme care au fost castrele romane din Munții Șureanu pe Vârful lui Pătru, de pe Comărnicel și Jigurelu, la nord de Petrila, care
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1447453638.html [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
Petrila până în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea a rămas o așezare slab populată, cu specificul ei agro-pastoral, cu o populație rară și așezări răzlețe pe văile și munții înconjurători. Cercetările arheologice de până acum nu au identificat așezări omenești, ci numai urme care au fost castrele romane din Munții Șureanu pe Vârful lui Pătru, de pe Comărnicel și Jigurelu, la nord de Petrila, care par să fi fost construite cu prilejul războaielor duse împotriva Daciei, fiind părăsite după aceea
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1447453638.html [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
omenești, ci numai urme care au fost castrele romane din Munții Șureanu pe Vârful lui Pătru, de pe Comărnicel și Jigurelu, la nord de Petrila, care par să fi fost construite cu prilejul războaielor duse împotriva Daciei, fiind părăsite după aceea. Așezările de la extremitățile depresiunii, respectiv Petrila la est și Câmpu lui Neag la vest, au o mare vechime. Dintre mențiunile privind începuturile așezării Petrila, cea mai probabilă este aceea conform căreia aici s-ar fi așezat un mărginean cu numele „PETRILA
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1447453638.html [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
de Petrila, care par să fi fost construite cu prilejul războaielor duse împotriva Daciei, fiind părăsite după aceea. Așezările de la extremitățile depresiunii, respectiv Petrila la est și Câmpu lui Neag la vest, au o mare vechime. Dintre mențiunile privind începuturile așezării Petrila, cea mai probabilă este aceea conform căreia aici s-ar fi așezat un mărginean cu numele „PETRILA”, hăituit de către comunitatea săsească din Sibiu, după cum rezultă dintr-un document din secolul al XIX-lea, publicat de F.F. Solyom în lucrarea
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1447453638.html [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
de Mori să aducă pe moșiile sale 12 șatre cu faraoni (țigani) și să-i țină în forma altor iobagi sau coloni, fiind liber să pretindă și să perceapă de la aceștia veniturile obișnuite. Până la începerea exploatării cărbunilor, Petrila rămâne o așezare pastorală slab populată - popularea așezării s-a produs în afara sporului natural, prin două valuri de colonizare care au avut loc de-a lungul secolelor al XV-lea, până în secolul al XVI-lea, cel de-al doilea val al colonizării se
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1447453638.html [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]