13,876 matches
-
de Doamna de Bethlen. Cum?-Întreb mecanic. D-ta întrebi cum? Îmi place să cred că am în fața ochilor un om superior, o personalitate, nu? Nu oricine poate scrie... D-ta care concepi în scris dramatizarea nuvelei, întrebi cum?... Contabilul abandonează fraza precis nu pentru a bate în retragere. Ca la un lapsus. Spatele d-tale - reia el discuția, parcă mai plin de elan-e mult mai solid decât îți închipui. Să nu-ți fie frică niciodată. Ordinea trebuia instaurată definitiv în
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
cu emoții noi, nemaitrăite vreodată, să o privesc în ochi. Nu eram actor de meserie cum era Iozefina, chiar dacă ea nu practica actoria din cauza măritișului, zice-se, prematur, (de fapt se aude că nici n-ar fi terminat IATC-ul, abandonându-l prin anul doi) venit pe nepuse masa. Nu știam cât de profunde erau sentimentele față de mine, nutrite pe parcursul repetițiilor, și cât de statornice, dar ceea ce știam era că între mine și ea, sentimentul care se chema iubire, creștea asemenea
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
statuete, nu reușisem să reasamblez decât statuia Afroditei. Noua achiziție, Iozefina, era de fapt mâna Afroditei, așa credeam eu cel puțin. Nu mai aveam înțelepciunea necesară de a mă feri de iubirile trecătoare și interzise. Deci era ca și cum Atena mă abandonase. 5. Prejudecăți, tovarășe Gerard - mă întrerupse Regizorul - Te pistonează prea mult ideea lipirii statuetelor și de-aceea...E vorba de o obsesie, nimic altceva. Dați-mi voie să vă contrazic. Nu e numai o simplă obsesie. Sunt totuși forțe care
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Gerard ! și repede puse mâna pe o grămăjoară de desuuri feminine, în intenția de a le ascunde de vederea primului venit. Ar fi putut spune: Vai, scuze. Nu știam că vei veni chiar acuma sau... Într adevăr, desuurile parcă erau abandonate ostentativ, a provocare sau pur și simplu, a batjocură. De după un paravan destinat recuzitei, apăru Valy ca prin minune, cu freza harcea - parcea. O, castelane! Tu erai? Ce m-ai speriat! Replica lui Valy lăsa se înțeleagă ușor, că mai
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
apăru Valy ca prin minune, cu freza harcea - parcea. O, castelane! Tu erai? Ce m-ai speriat! Replica lui Valy lăsa se înțeleagă ușor, că mai erau așteptate și alte persoane. Gerard nu mai suporta apelativul castelane, nu numai pentru că abandonaseră lucrul la piesă, dar și pentru că îi amintea de clipe fericite când, odată cu descoperirea personajului Mihai de Giulești, o descoperise și pe Iozefina. Nu mai suporta adresarea ironică, mai ales în aceste condiții când, găsită cu Valy, Iozefina își adună
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
și să revină a doua zi cât mai repede de bună voie în pivnița lui Serghei, la arest, că altfel prietenia lor se ducea dracului și mai ales nu vor mai pupa cercuri de metal, adică rafuri obținute de la triciclete abandonate la fier vechi, cu care se jucau învârtindu-le cu ajutorul unei tije din fier-beton îndoit la capăt în forma unui radical, și mai ales, nu mai pupau pere cu miezul roșu de care numai Serghei avea în fundul grădinii. Asistând așadar
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
mă căsători cu el, pentru că aveam alte planuri în capul meu, dar după ceva timp și presiuni insistente m-am căsătorit împotriva dorinței mele sufletești. El a fost mai puternic ca mine, m-a zăpăcit așa de mult încât am abandonat visele mele. Căsătoria mea cu acel frumos băiat a durat foarte puțin, cam un an și opt luni. Era un tip violent cu două personalități mascate, una de bărbat atent și iubitor, iar alta, mai ales sub influența alcoolului, era
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
la multe concepte dragi mie și la multe moduri vechi de a privi lucrurile. Eu cred că mulți oameni, fie nu sunt dispuși, fie nu sunt capabili să sufere durerea de a renunța la starea pe care trebuie să o abandoneze și prin urmare ei se agață, adeseori pentru totdeauna de vechile lor tipare de a gândi și de a se comporta, eșuând în a trece prin crize, pentru a se dezvolta cu adevărat și a experimenta fericitul sentiment al renașterii
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
că mă simt foarte bine și mulțumesc celor care m-au ajutat în momentele mele grele. Acei oameni din Forever m-au ajutat să-mi regăsesc acea forță și energie interioară, pe care o numesc Dumnezeu. Doar reușind să te abandonezi cu toată inima și încrederea în brațele acestei puteri îți poți recupera viața în esența ei. Eu cred că Dumnezeu ne vrea activi, fericiți, sănătoși și iubitori și am mai scris despre asta, am conștientizat ce mesaje se află în spatele
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
coborî Încet din așternut și confecționă câteva mișcări de Înviorare care-l cam obosiră. O clipă, se gândi să se Întoarcă În pat, dar imaginea marțială din tabloul de deasupra patului, unde comanda un asalt al cavaleriei, Îl făcu să abandoneze ideea retragerii. Își trase pantalonii albi strânși pe coapse, Împinse picioarele prin găvanele de tun ale cizmelor, apoi Își Îmbrăcă tunica. Mai aruncă o privire spre cel de sub cearșaf, apoi, luându-și bicornul și periuța de dinți, ieși pe coridor
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
i-a eliberat capul lui Guido de posesor. Astfel a pierit bietul vânzător de electrocasnice, ce tristă ironie!, tocmai din pricina aparatelor pe care le ajutase mereu să Înceapă o nouă viață, găsindu-le familii mai primitoare decât cele care le abandonaseră. În timp ce duhul lui nobil era livrat Purgatoriului, ceilalți am luat-o la fugă În sus pe scări, ajungând la ultimul nivel al mallului, rezervat restaurantelor, și am blocat toate căile de acces În urma noastră. Afară se Înnora, iar ziua se
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
nu mai avea scăpare, Îi simțea deja aroma pătrunzându-i prin filtrul de polen, Însă ea a zbughit-o dintr-un grajd alăturat și aproape că i-a atins portiera când a trecut pe lângă el claxonând vesel. Apoi, când Fauvé abandonase aproape orice speranță de-a o regăsi și mergea blestemând la turație joasă În căutarea urmelor pierdute, Alfina i-a ieșit brusc În față, la o cotitură. În acel decor În care ziua Își dădea duhul, Întinsă pe catafalcul văilor
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
veghe la căpătâiul acestuia; 3. membru al corpului medical permanent. Pacient nu putea fi, deoarece beneficia de-o sănătate excelentă, lucru demonstrabil prin analizele de sânge care-i ieșeau de fiecare dată perfecte. De când mama sa Îl născuse și-l abandonase, nu mai avusese nicicând o rudă internată În spital. Astfel, nu rămânea decât o singură posibilitate legală: aceea ca Gustav să fie numit medic. Zis și făcut. Cu un halat de un alb imaculat așezat pe umeri, cu stetoscopul atârnându
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
masă lungă din lemn masiv. Înaintez un pas sau doi, iar lumea Își schimbă Încet perspectiva. Un vas cu fructe de ceară, mascat până atunci de latura bibliotecii, navighează pe lacul mesei Înconjurat de spuma milieului. O pereche de ochelari abandonată pe un teanc de foi privește În gol. Ceva mă atrage Însă dincolo de masă și nu știu ce este, căci partea cealaltă a camerei e Înghițită de-ntuneric. — Ai mai avut pierderi de memorie În ultimul timp? — Memorie? Îi mai putem spune
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
variante interesante de alipire nu aveam! Dar, În ciuda protestelor mele, mama, tata și cu mine ne-am stabilit Într-un atom nedecomandat, undeva În dreptul numărului 1.457.209.833.945 bis de pe Calea Lactee, la marginea bornei + a unei baterii auto abandonate Într-un tomberon. Mama a ales locul, spunând că În umbra oxizilor deja formați ne vom putea construi o casă solidă și confortabilă, iar În vecinătate funcționa deja o școală bună, unde voi putea Învăța carte, departe de tentațiile centrului
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
sub semnul modestiei profunde, al celui care construiește pentru ochi, fără să scoată ochii. Este arta prin care se definește viziunea "celuilalt" fără ca asta să afecteze propriul drum și stil. Este o continuă diplomație în care spiritul nu poate fi abandonat, propriul eu nu trebuie trădat în nici un fel și, totodată, el trebuie să topească viziunile, înțelegerea celuilalt/ celorlalți. Să le fie suport, să le țină și susțină confesiunea. Să meargă împreună, fără să-și părăsească sinele. De la fiecare am învățat
Spațiul și memoria by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9215_a_10540]
-
de Closer (Ispita, 2004) lui Mike Nichols după piesa omonimă a lui Patrick Marber, unde relațiile se dovedesc a fi deceptive, într-un palimpsest al scenariilor suprapuse, al strategiilor complicate de seducție a căror miză este puterea. Peter nu-și abandonează instinctul de vînător al jurnalistului, incapabil să rateze o ocazie, așa cum actrița nu încetează niciodată să fie ceea ce este: o actriță, deși, aparent, amîndoi încearcă să iasă din spațiul securizant al convenției în planul revelării umanului. Pierde cel care crede
Duel verbal by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9216_a_10541]
-
În România, Roland Cârlan fusese căsătorit cu una din surorile mai mari ale lui Pacepa, rămasă În țară după așa-zisa lui fugă În Occident, regizată de serviciile secrete românești. De altfel, potrivit Opisului Emigrației Românești, În 1950 Pacepa Își abandonase studiile de chimie industrială și devenise ofițer operativ În cadrul Direcției de Contraspionaj, la Îndemnurile lui Roland Cârlan, care pe atunci era abia logodit cu Tincuța. Ajungem astfel la momentul 1968, care va marca o cotitură de proporții În relațiile româno-americane
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
și cu trupul la fel de bine legat, unul dintre extratereștri, cel pe care-l chema Nut, avea obrajii pudrați și sprîncenele smulse, În vreme ce al doilea, dimpotrivă, purta o frumoasă mustață, ceea ce ajuta să fie deosebiți cu ușurință. Profitînd de Împrejurare, Valerian abandonă Aurametrul În mîinile Joannei-Jeni și se făcu nevăzut. Probabil că se ascunsese În cabina Daciei sale, pe care Kiki, scăpat de sub supravegherea Marychkăi, tocmai o studia curios, fiindcă nu mai văzuse pînă atunci o asemenea mașină. După o vreme, Însă
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
-i păcălească pe naivi. Întîmplări care, de obicei, Începeau și se terminau cu o partidă de sex. Se mai schimbau, ici și colo, cadrul, profesia sau vîrsta personajelor, așa, de dragul variației. Dragoste - și după aceea copii pe care mamele Îi abandonează prin tomberoane. Bineînțeles, despre asta nu se spunea nimic nici În Povestea mea, nici În Întîmplări adevărate, ca nu cumva cititorii și cititoarele să se simtă ofensați. Li se prezenta numai latura plăcută a lucrurilor, chiar și atunci cînd era
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
un concediu și plecase de acasă. Fără nici o altă explicație, decît că nu se simțea prea bine. Naggie răsfoia ultimul număr al revistei Întîmplări adevărate și vedea titlurile ca prin vis. Adunase Între timp o veritabilă și inutilă colecție, acum abandonată pe unul din rafturile din debara. Chiar În dimineața aceea Bill Îi spusese că vor trebui să se despartă. În primul moment, asta Îi aminti de articolul „Ne-am plictisit căsătoriți, ne-am iubit divorțați“, citit mai demult. Însă Bill
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
la mine acasă. În primul rînd, pentru a-i demonstra lui Bazil că nu sunt laș, cum credea el. Iar În al doilea rînd, speram că Roxana, aflînd chiar de la ei de ce Întîrziasem (trecuse aproape o oră de cînd o abandonasem În lift!), va fi mai puțin furioasă. Dar n-am mai găsit-o, probabil plecase să-și dea reprezentațiile În altă parte. Bine măcar că lăsase ușa garsonierei descuiată și cheile pe masa din bucătărie. Fată simpatică, Roxy! Drept răzbunare, Îmi
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
fost frică? întreabă Roja. Ba da, răspunde Tîrnăcop, e tot cu ce ne-am ales, aruncam priviri în stînga și în dreapta, indivizi dubioși, civili, l-au snopit pe unul în bătaie pentru că era proaspăt ras, lifturile erau blocate, totul era abandonat, hîrțoage în toate încăperile, ici-colo cîte un revolver uitat din prea mare grabă. M-am repezit și eu să pun mîna pe unul, dar cineva mi-a luat-o înainte, se zgîrie pe ochi Roja, nu vă mai faceți sînge
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
pierd ideea. — N-o să credeți, dar o mulțime de indivizi își ghidează viața după ce le indică astrele, zice Tîrnăcop. Sînt unii care nu pot să adoarmă dacă nu citesc înainte cel puțin cîteva fraze din Zodiacul european pe care-l abandonează apoi amețiți pe noptieră. — Ce prostie, rînjește Gulie, lipindu-și de buze chiștocul de țigară, trăgînd în piept încă un fum, asta v-ar fi de ajutor, dom’ Roja? întreabă rupînd o creangă dintr-un tufiș, apucîndu-se s-o curețe
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
ce ți se pare că ne-a adus bun Revoluția? se trezi Roja să întrebe ca un picat din Lună, în timp ce din poziția sa nesigură pe marginea patului începu să-și caute cu privirea ciorapii supraelastici pe care și-i abandonase în grabă cu cincisprezece minute mai devreme. Numai țărănoii fac sex cu ciorapii în picioare, îi trecu prin minte concluzia lui Dendé, ți-o spun cu mîna pe inimă, există doar o singură combinație erotică pe lumea asta pe care
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]