1,869 matches
-
că făceau partea din ea patru din cei mai distinși Cardinali: Contarini, Caraffa, Sadoleto și Pole; trei dintre cei mai învățați Episcopi, adică Federico Fregoso din Salerno, Girolamo Alessandro din Brindisi, Giovammatteo Gilberti din Verona; și alături de aceștia erau Cortesi, abate de San Giorgio din Veneția, și Badia, maestru al Sfîntului Palat, care au devenit amîndoi Cardinali. Acum, acești înalți oameni, ale căror nume sînt demne de toată lauda, au îndeplinit, prin doctrină, prin înțelepciune și prin integritate și cu credință
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
și Lacordaire se reîntorc prin Milano, neuitînd să își prezinte prin Mellerio 29 omagiile lor față de Rosmini, care la vremea respectivă locuia la Trento; călătoria la Roma avea să se dovedească a fi cu adevărat decisivă în evoluția ideologică a abatelui breton, la fel ca și condamnarea Mirari vos din august 1832, pentru că în timpul acelui sejur roman 30 și-a început lucrarea Des maux de l'Église et de la société prima sa scriere "antiromană" și chemarea la acea "ordre nouveau" pe
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
ecleziastice libere. Astfel, au fost înfeudate zeciuielile 196; mergîndu-se mereu mai departe, pe această cale, s-au atribuit aceste zeciuieli și alte bunuri libere înfeudate în favoarea laicilor, așa cum se făcea pînă atunci cu adevăratele feude, la moartea Episcopilor sau a Abaților 197; și pentru că erau considerate indivize demnitatea spirituală și beneficiul temporar, să fi văzut atunci laicii sau, mai mult, soldații, la cîrma Abațiilor, în mijlocul monahilor, pe post de Abați, sau la cîrma Episcopiilor, în mijlocul clericilor, pe post de Episcopi 198
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
făcea pînă atunci cu adevăratele feude, la moartea Episcopilor sau a Abaților 197; și pentru că erau considerate indivize demnitatea spirituală și beneficiul temporar, să fi văzut atunci laicii sau, mai mult, soldații, la cîrma Abațiilor, în mijlocul monahilor, pe post de Abați, sau la cîrma Episcopiilor, în mijlocul clericilor, pe post de Episcopi 198! 87. Această unire strînsă între spiritual și temporar a fost cauza uzurpării de către lucrurile trecătoare, însemna, de fapt, o uzurpare a spiritului și, așadar, învestiturile acordate de principi ca
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
a îndreptat atenția spre uzurparea drepturilor bisericești. Pe măsură ce puterea regală creșterea, precedentele și obiceiurile abuzive serveau la încurajarea uzurpării drepturilor bisericești 203; ca rezultat, libertatea de alegere a Episcopilor a fost aproape total pierdută pe la începutul secolului al XI-lea. Abatele Ingulf, contemporan al lui Wilhelm Cuceritorul, descrie în felul următor situația din Anglia: "De ani de zile n-a mai fost libertate în alegerea canonică a prelaților; slujbele episcopale și abațiale au fost conferite după bunul plac al Curții regale
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
ca sacerdoții să se ocupe de treburile seculare sau să meargă la curte, decît în cazul în care trebuie să intervină în favoarea condamnaților sau a altora cărora li s-a făcut o nedreptate. Dar în părțile regatului Vostru, Episcopii și Abații se ocupă atît de mult de treburile lumești, încît trebuie să participe și la curte și să lupte în armată; iar slujitorii altarului au devenit slujitori de stat, primind de la rege cetăți, ducate, marchizate, monetării, castele și alte lucruri care
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
remise ție, oh, rege Henric, fiu drag, și statului, dat fiind că aparțin în mod cert regatului de pe vremea lui Carol, Ludovic, Otto și a celorlalți prinți, predecesorii tăi. Interzicem sub amenințarea cu anatema ca actualii sau viitorii Episcopi și Abați să se implice în regalia, constînd în orașe, ducate, marchizate, comitate, monetării, impozite, avocaturi, drepturile de Centurion, tribunalele și toate care țin de acestea, armata și castele; decretăm apoi ca Bisericile să rămînă libere și să se bucure de donațiile
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
spună ignoranța și lăcomia omenească. Eu mă refer la cei mai mari, sfinți și buni oameni care au înflorit în Biserica acestor vremuri; mă refer la Sf. Bernard, al cărui catolicism era dat drept pildă de însuși Napoleon; la prea-bunul Abate de Clairvaux care era în perfectă concordanță cu Inocențiu al II-lea; deși îl implora să-l excludă pe Pietro di Castra din dioceza de Bourges. Loialitatea și libertatea acestui sfînt om (Bernard) pe care le dovedea în felul său
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
că o ședere mai îndelungată a lui Lamennais la Roma ar fi avut efecte pozitive. 30 Cu acea ocazie a făcut și o călătorie la Frascati, pe lîngă călugării teatini. 31 Relația dintre Tommaseo și Lamennais și fascinația exercitată de abatele breton asupra personalității tommasiene sînt descrise pe larg de A. Gambaro, Carteggi inediti del Lamennais con Italiani, pp. 385-311, și în La fortuna del Lamennais in Italia, în Studi francesi, a. II (1958), pp. 198-219; R. Ciampini, Il Tommaseo e
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
autorilor contemporani? Observați că erau în fiecare zi apărați și se apărau între ei și cu ajutorul Borghesilor, iar primele lor privilegii constau în a interzice judecătorilor seculari să le judece delictele; iar Papa s-a văzut obligat să îi încredințeze Abatelui din San Vittore facultatea de a-i absolvi de excomunicarea profețită de Canonici împotriva celor care aduc atingere Clericilor; încălcările lor obișnuite începeau de la cîrciumile unde se bea vin și se dansa și ajungeau pînă la crime și violențe extreme
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
bunurile Bisericii: "Împotriva autorității, împotriva decretelor părinților și a întregii tradiții a Religiei creștine, s-au înscăunat ca domni și stăpîni în cadrul mănăstirilor printre preoți, leviți sau alte fețe bisericești, hotărînd asupra vieții acestora și judecîndu-i de parcă ar fi fost abați; dispensîndu-i pe cei din urmă de la regula care le încredințase sufletele oamenilor și corturile Domnului, fără să aibă permisiunea sau știința Episcopului." Se observă la acest Conciliu că se face distincția între bunurile date Bisericii ca alodii și cele date
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Benevento în 1087, prin care a publicat următorul decret: "Hotărîm astfel: ca dacă de acum înainte cineva va primi din mîna unei persoane laice un episcopat sau o abație, acesta nu va putea fi socotit în nici un chip Episcop sau Abate și nu i se va acorda respectul datorat unui Episcop sau unui Abate. Mai mult, noi interzicem acestuia să pătrundă în nava Fericitului Petru și intrarea în Biserică pînă ce nu se va fi pocăit, nu va fi abandonat postul
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
de acum înainte cineva va primi din mîna unei persoane laice un episcopat sau o abație, acesta nu va putea fi socotit în nici un chip Episcop sau Abate și nu i se va acorda respectul datorat unui Episcop sau unui Abate. Mai mult, noi interzicem acestuia să pătrundă în nava Fericitului Petru și intrarea în Biserică pînă ce nu se va fi pocăit, nu va fi abandonat postul pe care l-a primit printr-un delict atît de grav al ambiției
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
făcut să se apropie de Biserică după o vreme și să cîștige aprecierea francezilor. Iată cum Biserica liberă îi reține sau îi repune pe principi pe calea adevărată a politicii și contribuie și în favoarea măreției temporare! 258 Renumitul Cardinal Godfrey, Abate de Vendôme, în lucrarea sa asupra Învestiturii, dedicată lui Callixt al II-lea, a observat: Ex iure autem humano tantum illis debemus (către principii temporari) quantum possessionem diligimus, quibus ab ipsis vel a parentibus suis Ecclesia ditata et investita dignoscitur
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
VIII-lea episcopatele, din cauza feudelor, erau invadate de nobilimea înarmată și erau stăpînite de aceasta. Carol cel Mare și Pipin au apărat Biserica și acesta din urmă a căpătat de la suveranul Pontif Zaharia privilegiul ad personam de a numi Episcopii. Abatele Lupo din Ferrara i-a scris: Pipinus a quo per maximum Carolum et religiosissimum Lodovicum imperatorem duxit rex noster originem, exposita necessitate hujus regni Zaccariae Romano Papae, in Synodo, cui Martyr Bonifacius interfuit, ejus accepit consensum, ut acerbitati temporis, industria
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
imaginez pe câțiva dintre scriitorii contemporani în postura de hoți de cărți. Iată ce mi-a trecut prin cap c-ar fi putut fura, la, să zicem, cincisprezece ani următorii (anacronismele intră în regula jocului!): Nicolae Manolescu: "Manon Lescaut", de Abatele Prevost; Gabriel Liiceanu: "De amicitia", de Cicero; Andrei Pleșu: "Cei șapte stâlpi ai înțepeciunii", de T. E. Lawrence; Mircea Cărtărescu: "Însemnare a călătoriei mele", de Dinicu Golescu; H.-R. Patapievici: "Biblioteca din Alexandria", de Petre Sălcudeanu; Dan C. Mihăilescu: "Jocurile
Ce cărți ați furat? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8670_a_9995]
-
franceză. Înstăpâniți de idealurile democratismului, de dreptul popoarelor la autodeterminare și de principiul suveranității populare, doctrinarii revoluției au definit națiunea ca "un corp de asociați ce trăiesc sub aceeași lege și sunt reprezentați în același organ legislativ" formularea îi aparține abatelui Sieyès (Kedourie, 1961, p. 15). De subliniat absența etnicului care nu e de găsit nicăieri în această înțelegere a națiunii, definită pe aliniamente civice ca asociație de cetățeni care se autoguvernează în acord cu voința generală. Epopeea semnificației conceptului de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
s-ar putea spune, de tot respectul, adăugă el și mai grav după cea de-a treia pauză. Și... și... e chiar o plăcere să văd din partea dumneavoastră.... — Nu cumva cu acest Pavlișcev s-a întâmplat o istorie... ciudată... cu abatele... cu abatele... am uitat cu care abate, dar toată lumea povestea ceva pe atunci, rosti „demnitarul“, parcă aducându-și aminte de ceva. — Cu abatele Gouraud, iezuitul, preciză Ivan Petrovici. Da, rogu-vă, așa-s oamenii noștri cei mai admirabili și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
putea spune, de tot respectul, adăugă el și mai grav după cea de-a treia pauză. Și... și... e chiar o plăcere să văd din partea dumneavoastră.... — Nu cumva cu acest Pavlișcev s-a întâmplat o istorie... ciudată... cu abatele... cu abatele... am uitat cu care abate, dar toată lumea povestea ceva pe atunci, rosti „demnitarul“, parcă aducându-și aminte de ceva. — Cu abatele Gouraud, iezuitul, preciză Ivan Petrovici. Da, rogu-vă, așa-s oamenii noștri cei mai admirabili și mai demni! Căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
plăcere să văd din partea dumneavoastră.... — Nu cumva cu acest Pavlișcev s-a întâmplat o istorie... ciudată... cu abatele... cu abatele... am uitat cu care abate, dar toată lumea povestea ceva pe atunci, rosti „demnitarul“, parcă aducându-și aminte de ceva. — Cu abatele Gouraud, iezuitul, preciză Ivan Petrovici. Da, rogu-vă, așa-s oamenii noștri cei mai admirabili și mai demni! Căci era totuși om de viță veche, cu avere, șambelan și dacă ar... fi rămas în serviciu... Și uite că renunță subit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Mediteranei. Franța și Anglia sunt însă atât de puternice în aceste ape încît, pentru a le opune o contragreutate, Italia se vede silită a căuta un sprijin la puterile din mijlocul Europei. Interesul ei de putere maritimă și comericală o abate din calea politicei naționaliste de pîn' acum. Pe de altă parte e moștenirea împărăției otomane la mijloc. Tendența Austriei de-a ajunge la golful de la Salonic e îndestul de cunoscută și desigur favorizată prin dezbinările dintre naționalitățile Turciei. Urmîndu-și calea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Dasein, nu de Sein. Când Kant, Schopenhauer sau Eminescu vorbesc de "subiectivitatea" spațio-timpului, ei se apropie, implicit, de teologia personalistă a Părintelui Stăniloae. Dar acești gânditori riscă să rămână prizonieri ai subiectivității, cum a pățit-o chiar un teolog ca abatele Berkeley. De aceea, Părintele Stăniloae atrage atenția: "Înțelegerea spațiului dintr-o perspectivă pur individuală este imposibilă. E drept că fiecare persoană umană se consideră un centru al spațiului, dar pe de altă parte gravitează spre celelalte persoane, realizând un echilibru
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
al vremii care domina spiritele. Ion Barbu prețuia iluminările lui Rimbaud pentru fulgurațiile lor transmoderne. Într-un Cuvânt către poeți din 1941, el face o mărturie transmodernistă, lansând conceptul de lirism absolut, cu totul altceva decât modernista poezie pură a abatelui Henri Bremond: "Suflet mai degrabă religios decât artistic, am vrut în versificările mele să dau echivalentul unor stări absolute ale intelectului și viziunii: starea de geometrie și, deasupra ei, extaza. Melodioasele plângeri ale poeților nu le-am prea înțeles. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
funcția de supraveghetor al regelui, iar Mazarin a devenit„Surintendant au gouvernment et la conduite de la personne du roi et de celle de M. le duc d'Anjou“. Tutorele lui Ludovic al XIV-lea era un doctor ce absolvise Sorbona, abatele Hardouin de Beaumont de Péréfexe, un fost șambean al cardinalului Richelieu. Preotul confesor al lui Ludovic al XIV-lea, părintele Charles Paulin a fost investit în această funcție în 1649. Acesta din urmă povestea cum atât regele cît și fratele
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
durată s-a arătat foarte interesat de educația pe care o primea regele. De multe ori se substituia poziției mareșalului de Villeroy, care era tutorele lui Ludovic. La Porte i-a propus reginei să-i citească Delfinului din Istoria Franței. Abatele de Beaumont i-a recomandat exemplarul scris de Mézeraz, care era redactat în cinstea reginei. Atâta timp cât regele era minor, La Porte nu asculta de ordinele acestuia, ci intra sub tutela regentei și a lui Mazarin, care, în calitate de naș, era totodată
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]