1,893 matches
-
nu poate fi evitat, întrucât, născută ca o disciplină "colonialistă" antropologia și-a definit obiectele studiului în funcție de contextul și de posibilitățile vremii. Chiar dacă astăzi acest concept nu mai este operant (și nu doar datorită principiilor de "corectitudine politică", nu arareori aberante, ci în primul rând datorită lipsei unui suport concret pentru acesta), referindu-ne la cercetătorii care au trăit și au scris în acel context nu putem evita anumite formulări contestabile din perspectiva prezentului, dar fără de care sensul ideilor lor ar
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
le surclasează invariabil pe cel străine (în Raliul din 1987, un Aro 10 împinge un Nissan Patrol pe o pantă și îl depășește pe teren plat la 170 de km pe oră, ipoteză nu doar incredibilă, ci de-a dreptul aberantă). ibid., p. 237. Chiar și la o simplă privire, personajele care populează banda desenată, mai cu seamă cea istorică, par afectate de deficiențe de vorbire, dacă nu și de sindromuri de retard mintal, exprimându-se în formule contorsionate, lozincarde, bombastice
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
noi vor încerca să te schimbe. Rezumă-te la slujbe insignifiante la care te pricepi, în loc să încerci o carieră îndrăzneață în care ai putea eșua. Chiar și când am reușit să mă rup și să încep o legătură amoroasă complet aberantă, îl păstrez pe Mark în caz că nu-mi iese treaba cu Ed. —Probează-le și pe astea. Maria era în fața mea, cu un teanc de haine pe braț, amuzată de lipsa mea de reacție. Am ascultat-o cuminte și le-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
ce-și avea locul în fața clădirii cazarmei în care funcționa administrația lagărului. O față, desenată naiv, de omuleț cu bonetă de bucătar făcea și ea reclamă pe țidula cu anunțul. În fostul punct veterinar al regimentului de cavalerie, cel mai aberant dintre cursuri avea să ne solicite câte două ore pe zi. Trebuia să-ți aduci hârtie de scris. Ce bine că, la Marienbad, atunci când am intrat posesia piunezelor de argint cu Westwall-ul ca viitoare articole de schimb, îmi sporisem averea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
prostie sau în inconștiență. Seninătatea cu care aceștia nu sînt înspăimîntați îmi pare și acum un cataclism. O omenire debusolată ca Steaua Polară văduvită de Nord. Locul geometric unde valorile se întrepătrund și se schimbă. Lovesc dorind să sărute, scriu o aberantă istorie despre curgerea unui așa numit timp: timp de nașteri și morți plin de criminali și martiri. Dar eroismul și lașitatea n-au nimic în comun cu noblețea sau nimicnicia cauzei lor. Ca și V. tînăr, înot pînă la sufocare
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
neadevăr mi s-a molipsit și închipuirea. Prezentul îmi pare o umbră a unui trecut atît de îndepărtat încît l-au deformat miturile mereu repovestite. Și nici măcar nu-mi pot închipui vre-un viitor. Pare o inutilitate, mai degrabă hilară, aberantă. Nici măcar absurdă. Au început să apară oameni pe plajă care privesc mirați goliciunea mea pentru că vîntul e rece. Îi privesc și eu și constat că niciunul nare viață. Sînt doar automate sau actori într-o proiecție de cinema. Cum să
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
pentru a atinge o țintă bine precizată și să ajungi nu la ea, ci la una cu mult mai Îndepărtată, pe care nici n-ai sperat s-o visezi, și dintr-odată să te oprești din drum este cu desăvîrșire aberant. Din portul Constanța s-a furat un vapor. Vasăzică atunci cînd am izbutit să ajung În, să-i spunem glorie, atît cît a fost, de-o mie cinci sute de cititori și strict autohtonă, adică mai nimic, dar totuși așezat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
bizară calitate. Deoarece absența demnității este egală cu un handicap major Însă demnitatea, inseparabilă de onoare, duce, de cele mai multe ori, la crimă. Sau sinucidere. Paradoxul e la el acasă aici, În coliba din ermeticul muzeu al țăranului român. O fi aberant să stai ciucit În Întunericul aceleiași colibe cîntînd la fluier despre supraviețuire, numai că pare mai normal un popor care doar suflă În instrumentul de mai sus și nu-l folosește ca proiectil, neavînd cu ce să devină fanatic sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
șaptelea cerc Spusă o dată, minciuna s-a instalat atotputernică. Nimic nu mai era nemaipomenit - frumos, atrăgător, expansiv, scânteietor, de bun gust, exuberant. Dar toate trebuiau să fie în continuare nemaipomenite, în alt sens, prin minciună - și erau sfâșietoare, mustinde, acaparatoare, aberante, zdobitoare, delirante. Trebuiau înfrânte logica, gândirea, comparația, speranța, destinul. Care nu poate fi înfrânt, dar te poți preface. Când lucrurile se repetă și, văzute din toate unghiurile, apar la fel de atât de multe ori, încât obosești numărând și uiți unde ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
avea să se diversifice, să se aprofundeze și să devină subtilă mai târziu, dar care atunci apăruse probabil din rușinea de a se purta într-un fel ce, nu s-ar putea spune cum și când, îi păruse umilitor și aberant. În mărunțișuri. Pe care le observase cu răbdare. Adică, privind chipurile oamenilor, nu numai așteptând reacția la întrebările lui, i se păruse deodată că ele, chipurile, pot fi urâțite voit. O frunte netedă, chiar îngustă, e plăcută ochiului și înseninează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
fie altceva: fie nu erai sigur pe tine, fie ți-era teamă de ceva, fie îți convenea situația asta, din motive ascunse, și acționai în consecință. Și de la o vreme nu-ți mai dădeai seama că situația e anormală și aberantă. Or, știi la fel de bine ca și mine că natura elimină întotdeauna, mai devreme sau mai târziu, stările aberante. Deci, e vina ta și trebuie să ispășești. Asta nu te încălzește cu nimic în clipa de față, dar în viitor ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
asta, din motive ascunse, și acționai în consecință. Și de la o vreme nu-ți mai dădeai seama că situația e anormală și aberantă. Or, știi la fel de bine ca și mine că natura elimină întotdeauna, mai devreme sau mai târziu, stările aberante. Deci, e vina ta și trebuie să ispășești. Asta nu te încălzește cu nimic în clipa de față, dar în viitor ai să ții minte. Spui că așteptai să treacă o vreme. Bun, de acord, a trecut. Și pe urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
serioasă și mai așezată. Plecat raționalismului modern și îndoielii metodice, Vladimir conveni aparent la aserțiunile Zoei: Într-adevăr, există un acel ceva care poate înnebuni și instinctul pisicilor, spuse el între două zgomotoase sorbituri. E acel ceva care determină comportamentele aberante: gutuii și merii înfloresc frecvent a doua oară, către toamnă... viorelele apar primăvara, înaintea clopoțeilor albi... din ouă de viperă ies șerpi cu două capete... caprele fată iezi cu cinci coarne, ca ale pentagramei... Se aude de pramatii care-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
vietățile nu numai la unele părți ale organismului, cum ar fi aparatul digestiv. Le atinge și la sistemul nervos. Mai ales la creier, locul cel mai sensibil la radioactivitatea remanentă. Medicii ipocriți se fac că nu știu de unde apar asemenea aberante manifestări și de unde se iscă atâția stricați la mansardă... Reflecțiile de felul acesta erau destul de frecvente în mintea lui Vladimir, la fel cum, odinioară, le împuia capul tuturor colegelor cu Problema numerelor prietene, vorbindu-le, printre pupături, despre Tirania numerelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
s de pildă, atunci când, după ce se pișa și se spăla pe mâini, trebuia să iasă din budă deschizând ușa cu mâna proaspăt spălată, gândindu-se că, cel mai probabil, nu toți clienții folosiseră săpunul după ce folosiseră hârtia igienică. Poate părea aberantă grija prietenului meu, datorată probabil contactului Îndelungat cu lumea limpidă și aseptică a internetului, dar oricât de excesivă mi s-a părut atunci mie, care cred că țineam toaleta barului destul de curată, rezolvarea obsesiei s-a dovedit un succes comercial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
plăsmuit de noi să fie interesat de romanul unui autor român cu totul obscur. Sau unul al Horoscopului druizilor, o și mai mare reușită, datorată În bună parte lui Sorin, care s-a lăsat dus de val ilustrând cu totul aberant, cu un album de artă celtică la Îndemână, niște texte În care fantazam, bazându-ne pe rudimentarele noastre lecturi din Eliade și Dumezil. Inventam mitologii și scheme astrale, prevesteam În funcție de poziția unor stele inexistente, a unei a zecea planete, necunoscută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
era și mai riscată, o concepuserăm clasic, ca pe un dicționar, copiaserăm mult din cele existente pe piață dar, din când În când, introduceam cuvinte denumind lucruri pe care nu le visase nici unul dintre noi, alăturându-le și o explicație aberantă. De pildă la șmirglu anunțam visătorul că e foarte probabil să facă o intoxicație cu mușețel, la fluor, că e foarte aproape de scrierea unui roman de sertar, iar la afluent profețeam câștigarea unei excursii În Uzbekistan. Și așa mai departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
copii, vei fi cu alte cuvinte bunică. Iată răsplata vieții, ca și cum am fost meniți numai acestei stricte biologii. Singură Keti va rămîne tînără, la vîrsta adolescenței, pentru că acolo unde se află totul este În afara timpului, numai ea surîzÎnd trecerii noastre aberante, omițînd că ea Însăși se află În cea mai aberantă ipostază a existenței. - „Nu se poate, răspunse. Nu ne putem rezuma la o simplă trecere biologică. Trebuie să ne vedem, ai să vii din cînd În cînd ca un plug
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
ca și cum am fost meniți numai acestei stricte biologii. Singură Keti va rămîne tînără, la vîrsta adolescenței, pentru că acolo unde se află totul este În afara timpului, numai ea surîzÎnd trecerii noastre aberante, omițînd că ea Însăși se află În cea mai aberantă ipostază a existenței. - „Nu se poate, răspunse. Nu ne putem rezuma la o simplă trecere biologică. Trebuie să ne vedem, ai să vii din cînd În cînd ca un plug peste memorie, chiar dacă ea va Îngheța ca scoarța pămîntului În timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
fără cuvînt. Nici o tresărire, nici o cută a rochiei ei nu se mișca, poate e numai ideea despre Ana, gîndii speriat. Mă aflu În fața unei simple idei, Îmi vorbii, altfel cum se explică trecerea ei spre diafan, privirea, muțenia, nemișcarea aceasta aberantă? Ba nu! Deodată zîmbi, făcu doi pași către mine, se apropie atît de mult că-i simții suflarea. - „De ce te uiți?” vorbi; ne Îmbrățișarăm și camera, toată, căpătă culoarea rochiei ei. „PÎnă cînd?” - și iată-ne pe canapeaua cu cuvertură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
dovezi de afecțiune. - Rex! strigai. Se uită la mine, cu urechile ciulite apoi fugi pe poarta deschisă pe jumătate, pentru a se zbengui În voie pe bulevard. Despre toate ar trebui să scriu o carte, două, nouă, ale contemporaneității acesteia aberante, Începînd cu camerele de gazare ale lui Hitler și terminînd (oare terminînd?) cu Închisorile, execuțiile, pustiul lui Stalin și al uriașilor săi. Ar trebui răbdarea - am mai notat asta undeva -, știința de a străbate În adîncimile sufletului omenesc, pînă acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
și asta e de douăzeci de ani, „sîntem chemați să construim noua societate”, dar care nu se poate construi. Tăcu cîteva secunde, timp În care Își aprinse o nouă țigară, apoi reluă: - Cum să se construiască o societate care este aberantă, sprijinită pe interzicerea oricărei inițiative, pe alungarea oricărui interes de a face ceva esențial sau numai important, o societate În care un singur om „gîndește” pentru toți, cînd totul e o pușcărie, oamenii disprețuiți. CÎnd se ajunge - și s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
Eu Îi ajutam impresiile lăudînd orașul - mic patriotism local pentru cele ce fuseseră odinioară, pentru gloria lui trecută, ce se mai putea vedea În stampele de altădată, aveam cîteva acasă, de proveniență germană, luate de la tata, le păstram cu nostalgia aberantă a unui timp În care nu existasem, pe la Începutul secolului, tata Însuși era copil. Dar Ana cea mică asculta atentă, uitînd să mănînce cea de a doua prăjitură; nu cred că aveam Într-o asemenea măsură darul povestirii: mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
care să poarte numele autorului “Fanfarei militare”, care defila în fața copilului de altădată pe bulevardul orașului de la Dunăre... Ultima parte a vieții n-a fost din păcate tihnită pentru Temistocle Popa. În Ungaria sau Slovacia, de pildă, nu există această aberantă lege a restituirii în natură (la noi s-au confiscat școli, spitale, muzee, incredibil!), ci statul a oferit o sumă modică tuturor celor în drept (la noi nici asta nu e sigur mereu...). Dar legea strâmbă din România, care permite
Adio, Temistocle Popa! by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83414_a_84739]
-
pare?! Nu prea știm dacă nu ne aflăm acolo. Iar cei de acolo nu par să fie preocupați de faptul că ei trebuie să formeze, cu prioritate, profesori. îi "ajută", pe de o parte, îi descumpănesc, pe de alta, hotărârile aberante ale celor care conduc destinele învățământului românesc. Ce mai poate face un profesor universitar căruia i se "livrează" material de lucru cu toptanul, fără nici o selecție? Cei mai mulți par resemnați în fața confuziei valorilor cu originea în învățământul preuniversitar, încheiat cu un
Unde ni sunt profesorii... by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8347_a_9672]