9,827 matches
-
legitim, respectiv cerința de moralitate, integritate, probitate și cinste de care trebuie să dea dovadă orice persoană care aspiră la profesia de avocat; de asemenea, ea este adecvată în sensul că scopul legitim anterior menționat poate fi atins în mod abstract prin condiția impusă de legiuitor, necesară într-o societate democratică, în sensul că acceptanța socială a persoanei care dorește să acceadă la profesia de avocat este cu atât mai mare cu cât aceasta a dat dovezi de îndreptare într-un
DECIZIA nr. 363 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257687]
-
fie proporționale cu situațiile care au antrenat această răspundere. Principiile constituționale ale legalității pedepsei și proporționalității acesteia se impun în primul rând legiuitorului, în procesul legislativ al stabilirii sancțiunii legale incidente, fiind imperios să se stabilească o balanță între periculozitatea abstractă a faptei și restrângerea exercițiului drepturilor făptuitorului. ... 20. Judecătoria Arad, făcând referire la Decizia nr. 138 din 10 martie 2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 21. Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori apreciază că excepția
DECIZIA nr. 242 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273519]
-
de amenințare, „dacă este de natură să îi producă o stare de temere“, este imprevizibilă, întrucât nu stabilește, în mod concret, pe de o parte, dacă starea de temere trebuie să fie produsă persoanei vătămate sau fapta să aibă capacitatea abstractă de a crea o stare de temere, iar, pe de altă parte, dacă se apreciază doar capacitatea abstractă a faptei penale de a produce o stare de temere sau se apreciază în raport cu persoana vătămată ori în raport cu
DECIZIA nr. 232 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273564]
-
în mod concret, pe de o parte, dacă starea de temere trebuie să fie produsă persoanei vătămate sau fapta să aibă capacitatea abstractă de a crea o stare de temere, iar, pe de altă parte, dacă se apreciază doar capacitatea abstractă a faptei penale de a produce o stare de temere sau se apreciază în raport cu persoana vătămată ori în raport cu orice persoană. ... 6. Judecătoria Bacău - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, cât
DECIZIA nr. 232 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273564]
-
temere“, invocată de autor din perspectiva faptului că nu este prevăzută o anumită gravitate a faptei păgubitoare, respectiv că nu se stabilește în mod concret dacă starea de temere trebuie să fie produsă persoanei vătămate sau fapta să aibă capacitatea abstractă de a crea o stare de temere -, Curtea reține considerentele Deciziei nr. 36 din 4 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 26 mai 2020, paragraful 24. Astfel, cu privire la faptul că legea
DECIZIA nr. 232 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273564]
-
un tratament diferențiat, din punctul de vedere al efectelor pe care le produc, hotărârilor prin care se invalidează o normă legală. Hotărârea judecătorească de anulare a unui act administrativ cu caracter normativ nu poate reprezenta doar un instrument de drept abstract care să se aplice unor situații viitoare ipotetice, apărute după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, foarte rar întâlnite în practică. Este evident că legiuitorul a avut în vedere mai ales procedurile judiciare în curs atunci când a
DECIZIA nr. 44 din 12 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273340]
-
cele din eseistica sa franceză. Aceeași jactanță a ideilor, aceeași brevilocvență - ecou, are dreptate editorul în prefața la Îndreptar pătimaș II, al conceptului latin de brevitas -, aceeași temperatură spirituală. Când scrie, de pildă, „Desenul lucrurilor rănește nevoia mea de beție abstractă, după ce am făcut din filosofie un alcool de concepte” (op.cit., p. 34), Cioran este mai degrabă cel din Syllogismes de l’amertume, decât cel din Lacrimi și sfinți. Despre Franța, pe de altă parte, lămurește - mai bine decât orice ipoteză
Un eveniment cultural: Cioran inedit by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4916_a_6241]
-
opțiunea lui Cioran de a se stabili, inclusiv cultural, la Paris, abandonând România. Dar - amănunt pe care îl uită adesea comentatorii - rămânând un apatrid, deși i-ar fi fost relativ ușor să devină cetățean francez. Opțiunea sa vizează o Franță abstractă, a cărei măreție rezidă „în nimicuri” (op. cit., p. 43). Nu devine francez, căci în Despre Franța a scris, negru pe alb: „Ce-aș face dacă aș fi francez? M-aș odihni în cinism.” (p. 50)! Nu mai simt nevoia să
Un eveniment cultural: Cioran inedit by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4916_a_6241]
-
generica” face obiectul studiului ce ne preocupă. Ce include Blaga în substanță creației artistice?: „De substanță unei opere de artă ține tot ce e materie, element sensibil sau conținut ca atare, anecdotic sau idee, indiferent că e concret sau mai abstract, palpabil sau sublimat”. Condiția omului, ca ființă simbolizantă, apare tocmai în acest moment al demonstrației, deoarece filosoful distinge între substanță „lucrurilor reale din lumea sensibilă” și „substanță creațiilor”. Această din urmă „ține parcă totdeauna loc de altceva”, incluzînd „un transfer
Personanță și/sau funcție transcendentă by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/4915_a_6240]
-
întrupări. Lucrul absent la care trimite simbolul definit de Durand poate fi un sinonim al substanței „creațiilor (ce) nu posedă o semnificație prin ea însăși”. Imaginația simbolică devine astfel o transfigurare a unei reprezentări concrete, în funcție de un sens tot timpul abstract. Așadar - cum afirma Blaga despre metaforă revelatoare - un simbol, scrie Durand, e o „reprezentare ce face să apară, deci să se manifeste un semnificat ascuns, el e epifania unui mister”. Condiția complementară a spiritului metaforic - menit să corecteze un deficit
Personanță și/sau funcție transcendentă by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/4915_a_6240]
-
fizică, o gafă, o emoție care să-ți sugereze că ai de-a face cu un ins, nu cu o capsulă de abstracțiuni. Andrei Pleșu nu vede fizionomii sau gesturi, ci calități sau defecte, rezultatul fiind o serie de profiluri abstracte care sunt golite de mirosul individual al personajelor încondeiate. Cu alte cuvinte, Pleșu nu le face portretul, ci le obține conceptul. Nu le zugrăvește, ci le definește. Sunt rare cazurile în care autorul indică un amănunt concret: Setlacec mîncînd flori
Schițe de portret by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4950_a_6275]
-
în fața unui set de determinații suspendate în eter: discreție, sfială, anvergură culturală, bun-simț etc. În aceste cazuri nu de portrete e vorba, ci de miniaturi conceptuale în care autorul pleacă de la niște ființe reale pentru a-și construi un mini-eseu abstract în care persoana vitală e lăsată deoparte. Andrei Pleșu nu e portretist, ci stilist, cel puțin în această carte. Cu trei-patru însușiri prinse într-o schemă generală nu capeți un portret, ci te alegi cu o himeră ridicată pe un
Schițe de portret by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4950_a_6275]
-
Andreea Căpitănescu, care, între alte o mie de lucruri de care se ocupă, face și selecția lucrărilor invitate, ne explică faptul că acest Festival Internațional de Dans Contemporan „se concentrează pe noul potențial al corpului, că- lătorind de la concret la abstract”. Or, nu vom înceta să repetăm întruna: teoretizările pe scenă sufocă în fașă nașterea unei opere de artă. Lumea esențelor este proprie filosofiei. Lumea operei de artă, indiferent de domeniu, este una materială, concretă, care evocă doar esențele. Numai vizibilul
Explore Dance Festival 2010 (II) by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5963_a_7288]
-
arma lor psihologică menită să înmoaie rezistența încăpățânată a acestui țăran care călărește o antediluviană motocicletă cu ataș. Cadrul devine memorabil, avem un gros-plan, încadrat de cei doi grăniceri chipul bărbatului are o impasabilitate litificată, privirea sticloasă focalizează un punct abstract, cuvintele ies parcă cu cleștele. Scenariul devine terifiant prin ceea ce evocă istoric, prin jocul de-a șoarecele cu pisica și voluptatea psihologică a celui care demonstrează că deține controlul absolut al celuilalt. „Organele” sunt aceleași, cinismul lor devine relevant când
Turcul si Fata Morgana by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5975_a_7300]
-
nedreptatea îndurată de Alexandru Lăpușneanu, sau de la întinderea Munteniei sub Mircea cel Bătrîn pînă la istoricul breslelor bucureștene. Cum temele atinse sunt de o diversitate ce exclude posibilitatea prinderii lor în spațiul unei cronici, mă voi opri asupra celei mai abstracte dintre ele, chiar și numai pentru faptul că, prin ideile pe care le aruncă, predispune la polemici. E vorba de conferința intitulată „Alexandru Xenopol“, în cuprinsul căreia Giurescu, cu strictețe didactică și fără să-și îngăduie comentarii personale, redă principalele
Istoria valurilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5723_a_7048]
-
altceva“, iar paginile cele mai subtile sunt cele despre neființă, identic și altceva la Platon. Eminamente tehnică, cartea are o ariditate filologică pe care numai inteligența lui Andrei Cornea o mai îmblînzește. E foarte greu să vorbești simplu despre lucruri abstracte, autorul avînd harul de a coborî conturul vaporos al generalităților în lumea intuitivă a exemplelor. De aceea, volumul are virtuți cu precădere didactice, fiind o apariție utilă pentru cititorii preocupați de filosofia greacă, în ipostaza ei „meontică“.
Spectrul neființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5738_a_7063]
-
induce în eroare prin banalitatea ei, prima înclinație fiind să spui că în ea se ascunde o trufie a breslei, profesorii vrînd să facă din filosofie ceea ce ea nu poate fi: o tehnică a vieții. Mai mult, ca o disciplină abstractă să devină o călăuză sapiențială, trebuie ca în ea să fie latentă o virtute terapeutică, caz în care filosofia devine o medicină a minții. De aceea, orice exercițiu spiritual urmărește fie detașarea de lume, fie lepădarea de patimi. Acesta e
Terapia filosofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5900_a_7225]
-
tot ce se cere să citești pentru a obține acest înalt titlu universitar și s-a ținut la curent cu tot ce-a apărut de la terminarea studiilor sale încoace. Nimic din ceea ce s-a scris nu-i este străin. Noțiuni abstracte absconse, esoterice devin prietenoase datorită iuțelii de mână cu care le lansează și le prinde din zbor în mereu altfel de acrobații intelectuale. Nu-i sunt străine nici plăcerile vieții, carnea n-a fost nicicând tristă pentru sibaritul cu vocația
Un boier al minții by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5907_a_7232]
-
obscenă, ci reușesc să urce în lumea artistică. Erotismul care vibreză din imaginile de mai sus, este ceea ce autorul a vrut să pună în evidență. Și este remarcabil că a reușit asta, având în vedere că nudurile au căpătat forme abstracte cu ajutorul umbrelor și luminilor.
Erotismul este o artă. Imaginile care dovedesc asta by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/62220_a_63545]
-
ales în muzică („v-am pregătit un nou mix cu piese noi și exclusive", djdark.ro) și în domeniul culinar („mix de legume umplute", bucatarul.ro), dar este extrem de prezent în contextele cele mai variate, adesea cu referire la noțiuni abstracte: „modă: mix de stiluri marca Banana Republic" (Adevărul, 8.05.2010), „mix de sentimente" (romeoman.wordpress. com, 24.04.2010), „profesia de consilier juridic - un mix între creativitate și rigoare" (cariereonline.ro); „este un mix între opulență și sărăcie maximă
Mix by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6228_a_7553]
-
care a publicat teoria relativității la vârsta de 36 de ani. Explicația ar fi că odată cu înaintarea în vârstă, oamenii încep să acorde mai mult timp învățatului, dar învățatului de calitate. Francezii mai scriu că persoanele care excelează în domenii abstracte precum matematica sau fizica sunt mult mai tinere decât oamenii care sunt buni în domenii precum istoria sau medicina. Un studiu publicat în 1977 arată că un Premiu Nobel în fizică era câștigat la vârsta de 36 de ani, în timp ce
Descoperirea experților: La ce vârstă oamenii devin genii () [Corola-journal/Journalistic/62562_a_63887]
-
pe care le-a convins să-i pozeze. Multe duc o viață dublă Multe dintre ele m-au refuzat deoarece duc o viață dublă și ar fi riscat să le recunoască familia. Proiectul meu artistic vrea să redea figurativ noțiuni abstracte, simbolice, sentimentale, spirituale, din viața prostituatelor. Portretul oricărei prostituate e portretul oricărei femei. Atenție: a nu se înțelege că orice femeie e prostuată, ci că orice prostituată e și ea o femeie și merită respect”, spune Lorena Garoiu. Unul dintre
O româncă deschide o expoziție de prostituate () [Corola-journal/Journalistic/62578_a_63903]
-
Sorin Lavric E hotărît că, în filosofie, talentul literar mărește gradul intuitiv al ideilor. O nuanță abstractă, spusă în litere vii, este mai inteligibilă, pentru ca tot ea, înfățișată sub pragul minim de toleranță estetică, să fie iremediabil obscură. Michel Onfray știe că, fără dichis expresiv, gîndirea conceptuală se sufocă sub monotonia clișeelor, tocmai de aceea scrie personal
Hapaxul existențial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6259_a_7584]
-
te apropia de Dumnezeu, numai că apropierea în cauză nu ține de concept, ci de iubire și de suferință, teme care sînt cu totul în afara filozofiei, și asta întrucît ea nu le poate atinge decît discursiv, lichidîndu-le repede în formule abstracte. Prin urmare, filozofia te educă, dar nu te edifică, căci edificarea vine din afara omului și numai prin grație divină, drept care rigoarea speculativă trebuie să lase locul elementului duhovnicesc. Acestea sînt, spuse în formă lapidară, principalele trăsături ale filozofiei lui Nae
Spiritul vernacular by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6046_a_7371]
-
Marcel Raymond, Vianu, G. Călinescu, Roland Barthes, Matei Călinescu și încă alții, conduce la încheierea că ideile trăiesc în măsura în care cineva le articulează, le formulează într-un anume chip. Și aceasta oricât de arid ar fi terenul de manifestare, oricât de abstract. „Abstracțiunea, ne previne Mircea Martin, nu presupune obligatoriu recea neutralitate și, mai ales, nu exclude apartenența. Ideile sunt totdeauna ale cuiva." Și încă: „...tema pe care am numit-o a dicțiunii, a modului de construcție și de formulare ce face
Idee și expresie by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/6050_a_7375]