9,793 matches
-
noli me tengere, care pune o barieră Între persoană și lumea externă. Pudoarea este corelată corporal cu spațiul intim al persoanei. Acesta din urmă delimitează zona unui tabu corporal. El se dezvăluie numai Într-o situație de reciprocitate a intimității acceptate de două persoane. În cazul În care este „dezvelită public”, avem de-a face cu trei situații care implica fiecare semnificații psiho-morale și circumstanțiale diferite: aă examenul medical este o anulare a pudorii cu caracter de necesitate, dictată de observarea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pudorii cu caracter de necesitate, dictată de observarea directă a corpului persoanei bolnave, dar care Își păstrează caracterul de discreție, Întărit și apărat de secretul profesional ce nu trebuie divulgat. În felul acesta, examenul clinico-medical rămâne Înscris În cadrul practicii medicale, acceptată și Înțeleasă de către bolnav ca o relație specială cu medicul. bă Violul unei persoane, agresiunea sexuală, este un atentat la pudoarea acesteia, o acțiune agresivă, forțată, care aduce o gravă atingere integrității corporale și intimității psiho-morale a victimei. Este un
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o asimilare a valorilor, apoi cu un efort de eliberare de sub constrângerea acestora. Orice aspirație este deschidere și depășire. O deschidere a persoanei mele și o depășire de sine, dar și o depășire a lumii. „A-fi-În-lume” implică o „claustrare normativă” acceptată, dar care, În timp va genera angoasa, neliniștea existențială, de care persoana mea dorește să se elibereze, căutându-și echilibrul În altă parte. În mod simbolic, aceasta se realizează prin acte sublimative, Întrucât este imposibil de a ieși din lume
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
un caracter particular. Durerea este inclusă suferinței, pe când suferința este mult mai largă și ea poate exista și În absența durerii. Toate suferințele au un sens. Nu există nici o suferință lipsită de sens, Întâmplătoare. Suferința poate fi suportată, tolerată sau acceptată, iar În unele situații poate fi chiar dorită (algofilieă. Pentru M. Scheler, orice suferință este corelată sacrificiului, acesta având două sensuri, și anume: aă pierderea bunurilor și a plăcerii fără nici o compensație, ca În cazul lui Iov; bă acceptarea definitivă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a identității și rezolvarea situației oedipiene, rangul În fratrie etc.; că adolescența individului, conduite, atitudini, studii, pasiuni, interese, asocierea și prieteniile acestuia, idealurile de viață etc. Trebuie avute În vedere carențele, frustrările, conduitele deviante, Începutul vieții sexuale etc.; dă modelele acceptate sau refuzate de individ au un rol esențial În formarea sa. Se discută rolul modelelor alese, motivele care stau la baza acestor alegeri. În egală măsură se are În vedere imitarea unor modele negative, atragerea În grupele marginale etc. Trebuie
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
conferă drepturi și datorii. Acest sistem este din punct de vedere formal un act normativ-securizant, dar din punct de vedere psihologic frustrează natura primară a individului. Ocolirea acestei frustrări psihologice și morale este realizată, Într-o manieră sublimată, de existența acceptată a ierarhiilor sociale. Masa de cetățeni are un caracter anonim, de egalizare a acestora. Față de această situație, individul caută prin toate mijloacele de care dispune să se desprindă sau, cel puțin, să se diferențieze de masa de indivizi anonimă. Persoana
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
virtuale”, Întrucât „omul este o unitate” (D. Stăniloaeă. Din acest motiv, „noi nu murim niciodată În totalitate și definitiv” (D. Stăniloaeă. Moartea este o trecere din viața temporală În eternitate. Ea nu trebuie să ne sperie, ci trebuie Înțeleasă și acceptată. Acest punct de vedere va schimba complet atitudinea omului față de propria moarte. Ceea ce reprezintă moartea, ca perspectivă, este o problemă mult mai importantă decât faptul de a muri. Această reflecție deschide calea unei transcendențe creștine, prin comuniunea omului cu Dumnezeu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și spiritual, și de ordin medical. Le vom analiza În continuare. 1. Moartea din punct de vedere moral Mors nec bonum nec malum est Îi spune Seneca lui Marcia, ca o mângâiere psihomorală, la moartea fiului ei Metilius. Moartea trebuie acceptată și Înțeleasă (Ad Marciam de consolationeă. Toți se Înșeală atunci când se gândesc la moarte, care este cea mai frumoasă invenție a naturii. Moartea, când Încheie o viață fericită, punând capăt oboselii bătrâneții, când răpește un tânăr În floarea vârstei și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
din aceste dogme pentru o psihologie morală? În primul rând, refuzul ideii că „moartea este ultimul termen” (K. Jaspersă care Închide existența, precum și faptul că „omul este ființă destinată morții” (M. Heideggeră. Aceste afirmații nu pot fi nici respinse, nici acceptate, deși ele cuprind o notă de resemnare În fața unor acte care nu pot fi nici influențate și nici Înțelese. Problema esențială este reprezentată de destin. Se Încheie aici, În lumea realității fizice externe, existența persoanei umane, sau ea continuă și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
atitudine” față de persoana umană, se înrudesc între ele. Să urmărim în continuare modalitatea de constituire a igienei mintale. Istoria apariției, constituirii și dezvoltării igienei mintale este una dintre cele mai interesante. Contestată și respinsă de nenumărate ori, apoi din nou acceptată, aceasta și-a schimbat de multe ori denumirea și caracteristicile în decursul timpului, pentru a putea supraviețui schimbărilor de mentalitate și acțiune socială. Cu toate acestea, societățile cu un înalt nivel de civilizație sau cele aflate în curs de dezvoltare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
caută să ajusteze factorii de mediu la necesitățile umane în sensul dezvoltării favorabile a acestuia”. 4. Obiectul igienei mintale Obiectul igienei mintale este omul, persoana umană sub toate aspectele sale: biologic, psihologic, medical, social, cultural-moral și spiritual. O definiție unanim acceptată și definitivă a omului este imposibil de dat. Fr. Nietzsche spunea că „omul este animalul care nu poate fi definit niciodată”. M. Ralea deosebește trei grupe de definiții ale omului: raționaliste, sociale și practice. Definițiile raționaliste accentuează latura inteligenței umane
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acestuia. Din acest motiv, între aceste tipuri și modelul cultural există o stare de echilibru exprimată prin normalitate, respectiv starea de sănătate mintală, care implică o concordanță comportamentală atât cu lumea, cât și cu societatea. În afara tipurilor de mai sus, acceptate ca forme normale ale personalității sociale, J. Szczepánski descrie și alte tipuri, care se abat de la normele valorice ale modelului cultural. Întrucât nu există persoană umană în afara societății, aceste tipuri sunt fie în conflict, fie în dezacord cu valorile modelului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pensionari, la profesioniștii aflați în șomaj, dar și la bolnavii psihic cu tulburări de conștiință și personalitate, la alcoolici și toxicomani, precum și la persoanele cu handicap sever obligate să se retragă din viața socială și activitatea profesională; izolarea impusă sau acceptată voluntar este tot o formă de inadaptare; izolarea este starea de însingurare acceptată de un individ care se retrage din lume, din societate, reducând considerabil, uneori până la completa suprimare, relațiile sale cu celelalte persoane și cu mediul social; trebuie să
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
următoarele aspecte: cauzele, formele și consecințele schimbărilor sociale. Le vom analiza în continuare. a) Cauzele schimbărilor sociale Înțelegem prin cauzele schimbărilor sociale totalitatea factorilor care modifică o stare de fapt socială specifică unor tipuri sau modele statutate ca atare, recunoscute, acceptate și funcționale, în raport cu care este menținut echilibrul social și asigurat progresul comunității umane respective. Cauzele schimbărilor sociale nu trebuie considerate în mod neapărat ca având un caracter negativ. Ele pot fi atât negative (factori de regres, de involuție, de stagnare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
calcul atunci când se planifică o acțiune de igienă mintală. b) Formele schimbărilor sociale Prin formele schimbărilor sociale înțelegem acele tipuri sau modele de structuri sociale și/sau de relații sociale diferite ca aspect comparativ cu cele existente anterior, statutate și acceptate ca atare de către instituții și comunitatea social-umană și funcționale în interiorul acestora. Noile „forme sociale” sunt consecința „cauzelor” mai sus menționate. Ele apar ca urmare a evoluției și prefacerilor istorice atât ale societății, cât și ale comunităților de indivizi și privesc
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
marital (abandon, divorț, deces); aceasta este constituită din părintele rămas și din copiii; în unele situații, se lărgește cu rude sau prieteni; concubinajul, care, deși nu reprezintă din punct de vedere juridic, moral și religios o structură familială recunoscută și acceptată, este „cuplul pseudomatrimonial”, cu sau fără copiii, ce duce o existență comună prin înțelegere mutuală. Tabel pg. 124 - 6/. Tipul de familie Modelul de organizare 1) Familie nucleară 2) Familie nucleară cu copii adoptați 3) Familie nucleară lărgită 4) Familie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
umane și de viață copilului, punând în felul acesta bazele formării acestuia. Importanța modelelor familiale este esențială în viitorul proces de formare a persoanei umane. Modelele familiale, parentale, sunt adoptate sau respinse în primul rând în plan emoțional, fiind imitate, acceptate sau impuse. În orice situație, însă, ele sunt „asimilate” și „interiorizate” de copil, fiind „retransmise” descendenților acestora. Formarea copilul în familia sa de origine este în primul rând emoțional-afectivă. Ea va fi completată și continuată de către formarea educativ-instructivă, oferită copilului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și să se comporte în conformitate cu ele” (R.V. Joule și J.L. Beauvoist). În aceste condiții, „opinia publică” va crește ca importanță în raport cu „opiniile personale”. Gândirea colectivă, în măsura în care se mai poate numi „gândire”, va domina gândirea individuală. Ea este ușor și imediat acceptată, întrucât nu implică un efort de elaborare, are un caracter neutru și nu angajează nici o răspundere din partea individului. În plus, îl pune la adăpost și îi oferă succes imediat. Manipularea managerială presupune „administrarea” continuă a unui volum de informații, de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
În cazul tehnicilor de manipulare, are o mare importanță faptul că acestea sunt „personalizate”, asupra masei de indivizi neacționându-se de regulă din „anonimat”, ci oferindu-se „modele umane” accesibile și credibile care pot fi cu ușurință sau chiar imediat acceptate și imitate. În cazul nevrozei informaționale, personalizarea dispare, iar rezultatul „dependenței de calculator” este „individul robotizat” prin actul de impersonalizare sau, mai exact, dedepersonalizare, produs de impersonalizarea informației. Nevroza informațională prezintă un mare polimorfism de factori caracteristici, printre care: - comunicarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
calamități naturale (incendii, inundații, cutremure de pământ, accidente tehnologice, chimice sau nucleare). Aceste grupe de factori morbigenetici acționează asupra grupurilor social-umane producând presiuni prin intermediul unor „modele negative” și ducând la apariția stărilor de dezechilibru psihosocial. Aceste „modele” sunt imitate și acceptate automat prin mecanisme de contagiune psihică colectivă, devenind forme de comportament, modele de gândire și sensibilitate, forme de comunicare și relații interpersonale. În final, grupurile umane se vor identifica cu aceste „modele impuse”, preluate automat și nereflexiv, necritic, schimbându-și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se propune un antimodel anomic. R.K. Merton remarcă faptul că în aceste condiții individul încearcă să se adapteze sau să se pună în acord cu societatea, apelând la următoarele mecanisme: conformism: scopuri culturale și mijloace instituționale acceptate; inovație: scopuri culturale acceptate, dar mijloace instituționale respinse; ritualism: scopuri culturale refuzate, dar mijloace instituționale acceptate; retragere: refuzarea atât a scopurilor culturale, cât și a mijloacelor instituționalizate; revoltă: scopuri culturale și mijloace instituționalizate refuzate și înlocuite cu altele. Anomia socială are repercusiuni profunde și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a „noilor forme psihosociale” de sensibilitate, gândire, acțiune, comunicare, comportament etc., precum și „strategiile de acceptare și adaptare” ale comunităților umane. În planul practicii sociale, igiena mintală trebuie să ofere soluțiile cele mai potrivite de „asimilare a viitorului”, considerat o schimbare acceptată care decurge din evoluția prezentului către alte forme și structuri sociale. În felul acesta „măsurile de igienă mintală” cu caracter de „practică de ajustare la nou”, dincolo de aspectele lor pur tehnico-metodologice, traduc capacitatea de transgresiune a realității și de proiecție
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dar și în practicile medico-psihosociale. Intrate în arena medicală ca achiziții ale descoperirilor științifice moderne, ele își păstrează semnificația originară, devenind ulterior „practici curente”. Deși inițial au fost privite și primite cu rezervă, în final au fost în mare măsură acceptate. Trebuie însă să vedem în această acceptare modernă a vechilor utopii o schimbare profundă a mentalității sociale, a atitudinii și concepției despre om, despre sănătate și boală, iar în final despre viață și moarte. Acceptarea „utopiilor medico-psihologice” se suprapune peste
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
independență, spirit critic, gândire creatoare, aptitudini, atitudini exploratoare, etc. O metodă care duce la promovarea originalității și creativității este o metodă modernă, chiar dacă este folosită de mult timp. Până în prezent nu s-a ajuns la o clasificare riguroasă și unanim acceptată a metodelor didactice, deoarece multe dintre ele servesc, spre exemplu, la realizarea mai multor obiective și sunt deci implicate în cunoașterea mai multor categorii de cunoștințe. Așa de exemplu, lucrările executate in cadrul cabinetelor tehnice servesc la formarea deprinderilor practice
PREDAREA ŞI ÎNVĂŢAREA DISCIPLINELOR TEHNICE DIN PERSPECTIVA PSIHO-PEDAGOGICĂ MODERNĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Moruzi, Doinita Isac () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_888]
-
pentru a menține un stimul auditiv în ambient. c. Ești sensibil față de sentimentele oamenilor, propriile tale sentimente sunt rănite cu ușurință, nu te poți concentra când alții nu te plac, și pentru a lucraai nevoie să te simți iubit și acceptat. d. Îți vine greu să stai nemișcat la locul tău, trebuie să te miști mult; dacă nu îți poți părăsi scaunul, te foiești, îți miști mult picioarele, sau bați un ritm cu vârfurile pantofilor în podea. 11. Care dintre următoarele
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]