8,468 matches
-
la vedere, dar a dat impresia că a fost un accident. Doar jucam un fel de step pe trambulină. Căderea în gol fusese pregătită din vreme. Să fii taxată ca "reacționară" după tezele Ceaușescu din '71 echivala cu o condamnare. Acuma recunosc: n-am știut să mă apăr pentru că n-am știut să atac. "Nici măcar n-am pierdut într-o bătălie ca lumea, pe față. Am obținut un dat afară "la cerere"", m-am plîns lui Iordan. "Lasă-i la dracu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Mai încolo, o gavotă de Lulli. Și mai încolo, Sonata pentru clarinet și pian de Brahms. Poate și Concertul pentru două viori și pian de Bach. Sau Andante cu variațiuni în si bemol de Robert Schumann. Ascult mai bine muzică acuma. Pe "clasici", spune G. Călinescu, îi înțelegi la bătrînețe. E un adevăr cu multe carate. Se potrivește și muzicii. Avea de toate tata: rezistență fizică și sufletească pentru studiu continuu. Ambiție. Inteligență afectivă. Bref, talent. Mi-l imaginez cîntînd Invitația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
volumului o prefață lucidă, ca să nu creezi o imagine falsă asupra poeziei-noastre-tinere". Îmi plăcea să scriu critică de poezie. Visam chiar la o recunoaștere în breasla asta, a bărbaților. Sigur aveam perspicacitate. "Ai nas la poeți, mă Dana", recunoștea Fluturel. Acuma nu, nu-mi mai place. Subconștientul e încărcat de vechiul eșec. "Ia diagonala spre gînduri albe. Nu asta ți-ai propus/promis la zintîi?" mă ceartă autoritar vocea paralelă. Mă ajuți cumva? Mă ajută cineva? Tano doarme cu șira spinării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
scos de la "Ora"), doar n-o s-o scoți de-acolo facînd memorii la partid. Vino la București și-ți aranjez o slujbulice pe la televiziune". M-am dus să dau un concurs la secția unde un realizator (tocșoist-expert în aquis comunitar acuma), lua în dezbatere toate problemele tineretului, "mîndria țării". O variantă de doctrinar tip Pasăre. Se înconjurase de uteciste dinamice și vorbărețe pe care le mîna de colo-colo, să descopere din Ciulnița-n Săcele "tineri la fel de valoroși". Depersonaliza foarte apăsat. Bunicii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
mîncat". Da, i-am răspuns, gustînd din carnea de leu. Da, cu Rusalin". De ce l-am mințit, nu știu. Efectul? Am avut parte de-o noapte neașteptată. La care nu m-am așteptat. Noapte întreagă, febrilă, furtunoasă, deplină. Tînjesc și acuma după mîngîierea de care am avut parte. Îngrijorat că mă pierde, că-și pierde poziția de soare personal, s-a descoperit, n-a mai alunecat printre cuvinte. Avea o pepită de aur în inimă. "Să faci dragoste cu mine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ți-ai perceput confuz trecutul. E un adevăr al memoriei tale că te-a iubit. Dacă te iubea nu-și schimba rolurile, cum trece cineva dintr-o cameră în alta: soțul "Veronicăi Micle" și amantul pianist. "Amantul colivăresei"†††††††††† care ești acuma. Și-ar fi asumat bărbătește riscul, ar fi învins prejudecățile de generație..." Ba nu. Iordan m-a iubit în felul lui. M-a iubit ca el. Devenise mai îngăduitor. Nu mă mai tăia cu ochii ca razele laser. Găsise sunet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ca un semn de întrebare. Prețiozități, așa e, nu-i nevoie să mi-o șuiere vocea cealaltă, dar l-am auzit, luat de somn: " Fără tine n-aș fi decît sicriu". Jaluzelele tăiau geamul în felii înguste, așa cum tai eu acuma felii subțiri de viață amintită. "Doamne, Dumnezeule, cît am mai dormit. Hai la Dorobanț. Foc, grătar, plajă". Înviase. El regiza, el făcea scenariul, el interpreta. Casa bunicilor mei se mai ținea în picioare, dar vechea casă a familiei Pop nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
aud bufnetul toporului și mugetul teribil. Pînă la catastrofa termală din vara lui '79, cu nopți murdare de frică, de îndoieli, de amărăciune, de vină, dragostea noastră a mai înregistrat scăderi de temperatură. Din cauza lui Iordan urăsc excesele alimentare, deși, acuma, cînd îmbătrînesc, i le înțeleg. Tant' Liselle îl învățase cu bucătărie fină, franțuzească... Îl răsfăța cu délicatesses. Beuf à la mode cu piure de varză roșie, andive cu nucă și parmezan, ouă à la gasconne, clătite cu stafide, gelatină de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
întorceam serile, cu sunetul rotiței zimțate cu tot? "Ați scos cu picioare-n bip sensibilitatea din poezie, ideile din proză, gramatica din gazetărie și vreți să vă urmeze publicul larg? E visul unei nopți de iarnă, Iordana, să-i resuscitezi acuma interesul". Îmi torn o cafea să nu-mi mai aud vocea paralelă, dar mirosul de Jacobs se combină grețos cu unul de pește, venit cine știe de unde. A avea suflețel delicat și tandru e trăsătură oximoronică pentru un critic, îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Domnul Ionel, venit cu o furcă, se simte dator să corijeze: Ai uitat cînd te duceai la partid să obții aprobare pentru dializă și pentru TV color, Toma? Oftezi după frigul ceaușist? Toma necredinciosul în libertatea haotică post-decembristă rămîne 'ostalgic: Acuma mi-i frig liber consimțit, că m-am debranșat singur di la căldură. O să-mi vînd caloriferele la fier vechi ș-o să mă debranșez șî di la lumină... ... că alții își electrifică și cavourile, preia disponibilizatul. Păi dacă am vîndut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
spus. E altceva. De explicat nu mi-ai explicat. De ce n-ai vrut să mă vezi cînd m-am întors în România? Am tot vorbit despre asta, cu lupul de pază lîngă noi, cu ochii pe noi, cum stă și-acuma. Tano intră imediat în relații de complicitate cu musafirii. Ca musafir, e nesociabil, arțăgos și ostil. Mă simte un fel de prizonieră a afecțiunii lui Rusalin? Cînd am ajuns la Dorobanț, în urmă cu trei săptămîni, lada de gunoi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
dețin o îndelungată practică a singurătății. Gustul de fiere, de laptele cucului cînd îi strivești, din greșeală, tulpina în dinți, s-a accentuat. Nerăbdător, sub o aparență abia amicală, Rusalin aproape c-o împinsese afară: Pleci, Șichy. Se întunecă. Văzusem (acuma eu îi urmăream de dincolo de geamurile fără perdele) cum Rusalin îi sărutase în fugă obrazul. Sigur rece, ca din argint, argintul colierului vintage. A refuzat să vorbească despre ea, după ce-a revenit în casă: Mă enervează igrecul din Șichy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
mele. Doar la o privire mai atentă și îndelungată..., prin juxtapunere și sinteză, încep să-mi aduc un pic aminte de mine! Să nu-ți faci probleme din pricina mea, a noastră... Nu am fost niciodată gelos, cu atât mai puțin acuma. Ce-ai putea face tu cu noi toți în același timp, mai ales că niciunul dintre noi nu mai aduce câtuși de puțin a Philip, cel pe care l-ai cunoscut... Poate doar vocile noastre suprapuse în cor să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
seara. Dar nu poate fi oricând dimineața, nu trebuie să fie nici prea răcoare, dar nici să nu ardă soarele prea tare, să se opărească florile. Prin urmare, tocmai asta-i ora la care se udă florile, domnilor. Adică exact acuma. Dacă nu le ud eu, nu le udă nimeni... Păi, de aceea nu sunt aici, domnilor! (Se uită la ceas și tace îndelung... Apoi se ridică. Din nou cu fața către auditoriu.) Avocatul acuzării: Trebuie să menționez onoratei asistențe că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
bolnav. A suferit o transformare ireversibilă, ca și cum ar fi fost atins de o boală incurabilă. Masca: Ba să ne iertați, domnul meu! Dimpotrivă. Philip nu este bolnav, ba aș putea spune că e mai degrabă recuperat, reparat. Noi ne simțim acuma cu mult mai bine ca înainte. Suntem relaxați, netensionați, pentru că nu mai există conflicte, nu mai avem îndoieli. Nu mai avem nevoie să spunem minciuni, de vreme ce orice afirmă unul dintre noi poate fi cu ușurință infirmat sau negat de celălalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
numește, este o simplă afacere între adulți... (Avocatul acuzării agită două degete în sus. Judecătorul îi face semn discret să se apropie.) Avocatul acuzării: Să vă spun eu de ce singură! (Se postează agresiv în fața Dorei.) Stați, că o întreb eu acuma pe doamna Dora! Ne poate explica doamna Dora apariția subită a celor trei coarne pe fruntea triplului soț? Căci ea a survenit recent, la multă vreme după scindare. (Dora se fâstâcește. Nu știe ce să răspundă. Se uită peste umăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Sunt aici doar pentru a vă spune că o iubesc pe Pulcheria. O iubesc nespus de mult, dar asta nu înseamnă că o și admit. Doar așa simt și gândesc. Cu alte cuvinte, gândul meu este cel ce vă vorbește acuma, și nu întocmai eu. Asta pentru că eu nu pot admite cum stau lucrurile... Sunt însurat, am doi copii și viața mea de familie este dintre cele mai normale și obișnuite. Și ea se derulează cu echilibrul și stabilitatea ei exemplare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
la zborul meu. Dar atunci te văd cel mai clar, atunci mi te pot reprezenta cel mai bine. Mama nu putea înțelege de ce nu-mi era niciodată frică să fac exerciții la bârnă. Nici eu nu prea înțelegeam de ce. Dar acuma știu. Era privirea ta dintotdeauna ce mă ținea suspendată în aer. Eu nu aveam cum să cad, căci privirea ta mă purta imponderabil pe muchia bârnei. M: Vai, Pulcheria, încetează, te rog. Încetează, căci începe din nou să mi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
iscată, așa, dintr-odată, tot din lumină, din lumina caldă și visătoare a asfințitului. Probabil că a mai văzut această fereastră, căci numai bucuria revederii sau a recunoașterii poate fi atât de puternică și de intensă. Pentru că memoria lui este acuma totuna cu cea a străbunicului lui, așa cum și-o putea reprezenta aievea, fără s-o fi văzut vreodată, pe iubita lui, cu ochii rotunzi și negri și sânii mari și zvelți rostogolindu-se prin căpițele de fân. A și visat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
posibil ca amintirea ei să fi intrat din memoria ei într-a mea. Și acum acest crâmpei de memorie rătăcită, ce n-o pot localiza în timp și spațiu, croită din aceeași materie cu cea a viselor, îmi aparține de-acuma mie. Într-o vreme, această amintire mă hărțuia periodic, ca un coșmar; era perioada în care mă simțeam foarte singură. Acum revine mult mai rar, probabil în întâmpinarea aceluiași sentiment. Și, curios, îndată ce mintea mea o derulează până la capăt cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
cutie pînă s-au mai liniștit apele. Cînd pierzi mult sînge, ți se face frig, frig de tot, asta trebuie să fie explicația, zice Roja simțind un fior rece în piept, chiar dacă sîntem în toiul iernii, așa mă simt eu acuma, ca după o transfuzie, la pămînt și fără vlagă. Nimic ieșit din comun, își dă cu părerea Dendé, neliniști de revoluționar, e limpede că ar fi fost loc și de mai bine, însă mai mult nu s-a putut. Cu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
am mușcat buzele, sîngeram, privind la balconul ăla nenorocit de unde se mai auzea încă muzica de propagandă venită de pe banda de magnetofon, o rușine. Dacă ar fi fost în stare să se ridice măcar pînă la jumătatea condiției de bipezi, acuma eram acolo înăuntru, de gît cu securiștii, strîngîndu-l de boașe pe Pitic, dar nu s-a putut, așa că ne-am zis nu-i nimic, o să ne întoarcem, și mîine e o zi, străzile erau deja pustii, poate o să vină și
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
eu să pun mîna pe unul, dar cineva mi-a luat-o înainte, se zgîrie pe ochi Roja, nu vă mai faceți sînge rău, dom’ Șef, îl încurajează Tîrnăcop, n-ați pierdut mare lucru, o să vedeți că adevărata Revoluție abia acuma o să înceapă. Naivule, îl ia Gulie peste picior, mă tem că s a și terminat deja, dar n-aveam de ales, a picat prost, nu iese întotdeauna așa cum îți planifici, trebuia să mai fi rămas puțin în zonă, alea erau
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
zice Tîrnăcop. În pădure răsăriseră brîndușe și ghiocei, un cîmp întreg, de sub frunze, și uite-așa mi-a venit brusc ideea salvatoare, cum să prostesc gărzile care nu mai ascultau de ordinele noastre, pentru că fuseseră aduse din altă parte. Știam acuma ce aveam de făcut ca să-i ating la sentiment, dar mai întîi trebuia să îmbuc ceva că îmi chiorăiau mațele de foame. I-am comandat bucătarului o omletă mare cu șuncă, am înfulecat-o rapid și m-am pus pe
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ne consume, zice Roja mai potolit, printre sughițuri, trocul ăsta jalnic, cu alte cuvinte lasă-mă să mi fac mendrele, iar eu o să-mi țin gura, tu cu dosarele, noi cu acțiunea, o să ajungi mare dacă o să fii pe fază, acuma se fac urzelile, de pe o zi pe alta lașii națiunii vor deveni eroii ei cei mai curajoși, iar turnătorii cei mai nenorociți, mințile geniale, datorită cărora va fi înlăturat tiranul. Fă-i o compresă că aiurează, zice Gulie, și Tîrnăcop
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]