1,273 matches
-
pești din Munții Pietricica și Cozla - Districtul Neamț. Orașul Peatra" (Leon Cosmovici, 1887), "Fauna fosilă din oligocenul de la Piatra Neamț" (Ciobanu Mihai, 1977) și multiple articole, printre care cele ale Facultății de Geologie din Iași ocupă un loc dominant. Din România ""Acvariul de Piatră"" din zona orașului Piatra Neamț este cel mai mare și mai complex. Zone smiliare se găsesc în Moldova la Gura Humorului (aici s-a găsit de exemplu un pește de 1,8 m de către paleontologul Th. Brustur), în Muntenia
Locul fosilifer Pietricica () [Corola-website/Science/327705_a_329034]
-
codală câte o dungă închisă. Depune icrele în mici cuiburi săpate în nisip, în martie-aprilie. Se hrănește cu plancton format din crustacee de talie mare și larve de nevertebrate. Are valoare economică foarte redusă. Se poate folosi ca pește de acvariu. "Umbra krameri" (Walbaum, 1792) din latină "Umbra" = umbră, în sensul de fantomă, din cauza mișcărilor sale rapide + "krameri" = în onoarea lui Wilhelm Heinrich Kramer, care a descris în 1777 peștele ca Umbra chiar înainte de Linné. Sinonimul "Umbra canina" (Marsigli, 1726) din
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
și cântărește 1,4—2,0 g; Maturitatea sexuală. Maturitatea sexuală la masculii și femele este atinsă la sfârșitul primului an, când se reproduc pentru prima dată, și peștii măsoară 50 mm și cântăresc 1,4—2,0 g. În acvarii maturitatea sexuală este atinsă la zece luni. Raportul între sexe. Masculii sunt ceva mai mulți (54-63 %) în majoritatea populaților. Perioada de depunere a icrelor. Depun icrelor de obicei primăvara devreme, în martie-aprilie, atunci când când temperatura apei ajunge la 12.5
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
cantitățile prinse, mai mult de femei și copii, sunt mici. În timpuri mai vechi era folosit în mod indirect ca hrană pentru porci și rațe sau ca îngrășământ natural, atunci când era prins în număr mare. Se folosește ca pește de acvariu, fiind comercializat. Se pescuiește prin mocirle cu coșurile și la cotețe; iarna, sub gheață, cu vârșa deasă (Băcescu). Cerințe pentru creșterea în acvarii: necesită bazine individuale de cel puțin 75-100 litri, cu fund mâlos - nisipos, dens plantate cu "Potamogeton", "Myriophyllum
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
și rațe sau ca îngrășământ natural, atunci când era prins în număr mare. Se folosește ca pește de acvariu, fiind comercializat. Se pescuiește prin mocirle cu coșurile și la cotețe; iarna, sub gheață, cu vârșa deasă (Băcescu). Cerințe pentru creșterea în acvarii: necesită bazine individuale de cel puțin 75-100 litri, cu fund mâlos - nisipos, dens plantate cu "Potamogeton", "Myriophyllum", "Ceratophyllum", "Elodea", "Egeria", etc. Substratul mâlos poate fi înlocuit cu substrat din fibre de nucă de cocos disponibil în comerțul teraristic. Țigănușul fiind
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
Valoarea lor comercială este, de obicei, foarte mare. Captura totală de sparide înregistrată în regiunea centrală din vestul Oceanului Atlantic între 1995 și 1999 a variat de la 2.545 la 3.748 t anual. Unele specii sunt folosite ca pești de acvariu, fiind comercializate. Pe litoralul românesc al Mării Negre trăiesc 7 specii:
Sparide () [Corola-website/Science/330700_a_332029]
-
de sex este adesea asociată cu modificarea colorației. Cu toate că multe specii sunt prea mici pentru a avea valoare comercială, speciile mai mari sunt pești comestibil de calitate și sunt obiectul unui pescuit artizanal sau sportiv. Unele labride sunt pești de acvariu populari, în special speciile din genul "Coris". Labridele este o familie mare de pești marini cu circa 71 de genuri și 520 specii. Pe litoralului românesc al Mării Negre trăiesc 8 specii de labride:
Labride () [Corola-website/Science/330706_a_332035]
-
pe fundul căreia s-au depus și s-au pietrificat crustele moluștelor preistorice Originalitatea acestei săli vine de la plafonul-calcar, în forma lui naturală neprelucrată, care se reflectăca într-o oglindă în decorul acvatic cu nuanțe albăstrii-verzui. Pe pereți sînt desenate acvarii decorative ce dau încăperii o notă de extravaganță. Totodată sala este utilată cu tehnică modernă, datorită căreia se pot face auzite și văzute adevaratele mistere ale mării. „Sala Prezidențială” Aici au loc multiple întîlniri la nivel înalt, cu demnitari de
Cricova (vinărie) () [Corola-website/Science/330915_a_332244]
-
arbori și tufișuri și execută uriașe salturi prin aer. Când este vreme frumoasă șade pe fața frunzelor, iar când este vreme ploioasă se prinde pe dosul frunzelor. Este acvatic numai în perioada scurtă de reproducere. Brotăcelul poate fi crescut în acvariu. În captivitate poate trăi până la vârsta de 22 ani. Are o lungimea de 3,5-4,5 cm. Masculul are aceeași mărime ca femela. Corpul este zvelt, oval, capul scurt și rotunjit, pupila ochiului orizontală, timpanul foarte distinct. Limba circulară, liberă
Brotăcel () [Corola-website/Science/334901_a_336230]
-
aur ("Carassius auratus") este un pește dulcicol din familia ciprinide, originar din China, cultivat și în parte introdus în apele naturale din Europa, America de Nord, Australia etc. În România și Republica Moldova este crescut ca pește ornamental de amatori în bazine și acvarii; cultivat în bazine, în parcuri, grădini botanice etc.; se întâlnește ocazional, scăpat din cultură și în ape naturale. În Europa se cultivă o formă de cultură, caracterizată prin culoarea roșie-aurie; există și variante albe-rozacee și brune-închis. Se aseamănă mult cu
Caras auriu () [Corola-website/Science/335495_a_336824]
-
cu ochi telescopici", cu caudale trifurcate. Corpul acestui pește poate fi turtit, lunguieț sau globulos. Ajunge la dimensiuni de până la 20 cm. Poate trăi până la 20-30 de ani. Este un pește omnivor care consumă zooplancton, vegetație (mai ales alge). În acvariu consumă pe lângă hrana artificială, musculițe și pâine (în special fidea). Se cresc într-un acvariu mare la temperatura camerei, dar pot rezista chiar atunci când apa prinde deasupra o pojghiță de gheață; temperatura optimă a apei din acvariu este de 20
Caras auriu () [Corola-website/Science/335495_a_336824]
-
Ajunge la dimensiuni de până la 20 cm. Poate trăi până la 20-30 de ani. Este un pește omnivor care consumă zooplancton, vegetație (mai ales alge). În acvariu consumă pe lângă hrana artificială, musculițe și pâine (în special fidea). Se cresc într-un acvariu mare la temperatura camerei, dar pot rezista chiar atunci când apa prinde deasupra o pojghiță de gheață; temperatura optimă a apei din acvariu este de 20°C. În acvariu poate fi asociat cu alți pești ca peștele paradis ("Macropodus opercularis"), barbul
Caras auriu () [Corola-website/Science/335495_a_336824]
-
ales alge). În acvariu consumă pe lângă hrana artificială, musculițe și pâine (în special fidea). Se cresc într-un acvariu mare la temperatura camerei, dar pot rezista chiar atunci când apa prinde deasupra o pojghiță de gheață; temperatura optimă a apei din acvariu este de 20°C. În acvariu poate fi asociat cu alți pești ca peștele paradis ("Macropodus opercularis"), barbul roșu ("Puntius conchonius"), peștele jandarm ("Danio malabaricus"). În clasificările mai vechi carasul auriu ("Carassius auratus") era inclus ca o subspecie, "Carassius auratus
Caras auriu () [Corola-website/Science/335495_a_336824]
-
hrana artificială, musculițe și pâine (în special fidea). Se cresc într-un acvariu mare la temperatura camerei, dar pot rezista chiar atunci când apa prinde deasupra o pojghiță de gheață; temperatura optimă a apei din acvariu este de 20°C. În acvariu poate fi asociat cu alți pești ca peștele paradis ("Macropodus opercularis"), barbul roșu ("Puntius conchonius"), peștele jandarm ("Danio malabaricus"). În clasificările mai vechi carasul auriu ("Carassius auratus") era inclus ca o subspecie, "Carassius auratus auratus" în specia "Carassius auratus", care
Caras auriu () [Corola-website/Science/335495_a_336824]
-
Georgescu, președintele organizației non-guvernamentale "Oamenii și Mediul Înconjurător" din Ploiești, s-a implicat începând cu 1989 în salvarea aspretelui de la dispariție, organizând o serie de acțiuni în urma cărora au fost pescuite 4 exemplare adulte, care au fost duse într-un acvariu din Ploiești, unde au supraviețuit numai două exemplare timp de mai mulți ani, însă fără a se putea reproduce. În 1992 A. Georgescu a inițiat o nouă expediție în zona Vâlsanului căreia i s-au alăturat specialiști germani și francezi
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
Au fost prinse 7 exemplare de asprete în amonte de Brădetu, un exemplar murind imediat, iar cele 6 exemplare rămase au fost duse la "Institutul de Protecție a Naturii și de Ecologie" din Bonn unde au fost puse într-un acvariu, creându-li-se condiții similare celor din râul Vâlsan, în speranța că exemplarele se vor reproduce, însă aspretele nu a putut fi reprodus în captivitate. După 1992 s-au mai efectuat cercetări și s-au mai prins exemplare de asprete
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
pe arii limitate ale râului. Ei manifestă o intoleranță față de alți membri din aceeași specie. Cercetările făcute în Germania de Rudiger Bless și Peter Zsivanovitz (în 1992-1998) au arătat că exemplarele mascule adulte de asprete ținute în captivitate (într-un acvariu) noaptea deveneau foarte agresive, luptându-se între ei și cauzându-și chiar răni grave soldate cu deces. Aspretele se hrănește mai ales cu larve de insecte acvatice reofile, în primul rând cu efemeroptere, apoi plecoptere, blefariceride, trihoptere și chironomide. Oligochetele
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
electric are o culoare uniformă închisă, măslinie care variază de la cenușiu la brun sau negru. Partea ventrală anterioară (sub cap și gât) este gălbuie sau portocalie. Durata de viață a țiparului electric în sălbăticie este necunoscută. Masculii în captivitate (în acvarii) trăiesc 10-15 ani, iar femelele 12-22 de ani. Țiparul electric este răspândit în regiunile tropicale din nordul Americii de Sud: râurile din Guiane, bazinul Orinocului și în partea mijlocie și inferioară a bazinului Amazonului (Venezuela, Surinam, Peru, Guiana, Guiana Franceză și Brazilia
Țipar electric () [Corola-website/Science/330483_a_331812]
-
un pește care se zbate. Cu toate acestea, în moment ce prada este imobilizată de șocul electric, țiparul electric deschide gura pentru a crea o aspirație, care îi permite să mănânce prada cu ușurință. Țiparul electric nu se reproduce în acvariu. În natură reproducerea are loc în timpul sezonului uscat. Icrele sunt depuse într-un cuib bine ascuns făcut din salivă, construit de mascul. În medie sunt depuse simultan 1200 de icre. Femela depune icrele fracționat, în mai multe reprize și poate
Țipar electric () [Corola-website/Science/330483_a_331812]
-
nici o importanța economică, țiparul electric a fost pentru mai mulți ani o sursă constantă în studiile experimentale ale fenomenelor bioelectrice. Din peștii electrici, "Electrophorus electricus" este specia cea mai bine documentată. Exemplarele mici sunt prinse și comercializate ca pești pentru acvariilor publice. Țiparul electric poate fi foarte periculos pentru om, din cauza potențialului lui electric puternic. El poate să producă o tensiune suficientă pentru a răni grav omul și alte animale. Se citează cazuri când descărcarea electrică dată de țiparul electric trântește
Țipar electric () [Corola-website/Science/330483_a_331812]
-
din cauza potențialului lui electric puternic. El poate să producă o tensiune suficientă pentru a răni grav omul și alte animale. Se citează cazuri când descărcarea electrică dată de țiparul electric trântește la pământ și un cal. Este nevoie de un acvariu de 1000 de litri și de o plantație robustă. Țiparul electric este un animal nocturn și prin urmare acvariul nu ar trebui să fie prea luminat. Solul va fi compus din nisip grosier. Ar trebui să fie aranjat un decor
Țipar electric () [Corola-website/Science/330483_a_331812]
-
animale. Se citează cazuri când descărcarea electrică dată de țiparul electric trântește la pământ și un cal. Este nevoie de un acvariu de 1000 de litri și de o plantație robustă. Țiparul electric este un animal nocturn și prin urmare acvariul nu ar trebui să fie prea luminat. Solul va fi compus din nisip grosier. Ar trebui să fie aranjat un decor din rădăcini, pietre care vor servi ca ascunzișuri. Țiparul electric nu se reproduce în acvariu. Pot trăi în acvarii
Țipar electric () [Corola-website/Science/330483_a_331812]
-
nocturn și prin urmare acvariul nu ar trebui să fie prea luminat. Solul va fi compus din nisip grosier. Ar trebui să fie aranjat un decor din rădăcini, pietre care vor servi ca ascunzișuri. Țiparul electric nu se reproduce în acvariu. Pot trăi în acvarii mai mult de 20 de ani.
Țipar electric () [Corola-website/Science/330483_a_331812]
-
acvariul nu ar trebui să fie prea luminat. Solul va fi compus din nisip grosier. Ar trebui să fie aranjat un decor din rădăcini, pietre care vor servi ca ascunzișuri. Țiparul electric nu se reproduce în acvariu. Pot trăi în acvarii mai mult de 20 de ani.
Țipar electric () [Corola-website/Science/330483_a_331812]
-
repartizate în aproximativ 446 de genuri și 35 de familii. Dintre acestea, aproximativ 1727 de specii (cu excepția celor din familia "Ariidae" care sunt strict marine) sunt răspândite în America, mai ales în America de Sud. Multe specii mici sunt specii obișnuite de acvariu; speciile mari sunt folosite în alimentație. Acești pești sunt cunoscuți începând din cretacic. În clasificările mai vechi siluriformele erau incluse în ordinul cipriniforme, ca un subordin numit Siluroidei. În România sunt răspândite 4 specii de siluriforme:
Siluriforme () [Corola-website/Science/330498_a_331827]