13,375 matches
-
zile, mai bine zis aproape patru. Deci continui. Celula "matriarhală" se compunea din femei vrednice și inventive. În trei săptămâni, până au căzut primele ploi în vâlceaua pe care o botezasem "Brodoc", după numele satului în care locuise familia Cozmei, adăpostul nostru, cu acoperiș din crengi și stuf și cu două ochiuri de geam, era aproape terminat. La mijloc trona un fel de cuptor făcut din pietre de îndemânatecele mâini ale celor trei femei tinere și puternice al căror ritm încercam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
adeseori cu urletele lor sinistre. Într-o noapte geroasă i-am auzit apropiindu-se și am rămas cu toții în bordei tremurând de frică, cu cuțitul cel lung la îndemână, dar nu au avut curajul să forțeze intrarea în sărmanul nostru adăpost. Dimineața am găsit doar urmele care veneau dinspre iazuri, dădeau ocol bordeiului ca apoi să se îndepărteze spre pădure. Se pare că lupul se teme și el de om după cum și omul se teme de lup. Spre primăvară, am pregătit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
armiei noastre pospolite. Dar, Măria Ta, să ai în vedere că în fața noastră totul este numai un pârjol, a îndrăznit să-i atragă atenția generalul Potoțki. Călăreții trimiși în față spun că fânurile și paiele au dispărut mistuite de flăcări, adăposturile așijderi, grânele au fost dosite în gropane de negăsit, animalele și-au pierdut urma prin păduri, fântânile sunt pline de mătrăgună pisată și măsălariță... Satele s-au pustiit.. Ordinul rămâne ordin, generale. * * * Un plăieș bătrân, cam de ani 75, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
și și-a îndemnat bidiviul cu un energic Dii căluțul tatii! făcând ca în urma lui să rămână o dâră lungă de praf albicios, înecăcios. Odată ajuns pe culmea dealului de la Mănăstioara, a constatat că va sosi cu bine acasă la adăpostul întunericului ocrotitor... după ce a trecut fără incidente de zona în care locuiau rutenii, cum își ziceau cei câțiva vecini de la marginea târgului, care i-au promis mare chelfăneală că i-a făcut de tot râsul, dezvăluind în mahalaua sireteană că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Moșul a lăsat-o moștenire lui Băbălean de la Bobeica pe care-l înștiințez eu cu buciumul cel nou. De peste munți se auzea un vuiet înspăimântător. Orătăniile, animalele de casă și jivinele se agitau ca niciodată și căutau cotloane, locuri ferite, adăposturi și gaură de șarpe în așteptarea monstrului aducător de moarte. Oamenii își făceau semnul crucii și îngenuncheau în fața icoanelor din casa cea mare, implorând izbăvirea cerească. Deodată, în plină zi, soarele a dispărut de pe cer și s-a făcut un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
vuia dinspre înalturi, ploaia lovea nemilos din mai multe părți deodată, furtuna bătea cu putere în stânca golașă. Dar, ca prin minune, totul se manifesta numai pe văile Sucevei și Brodinei, în timp ce pădurile, fânețele, zmeurișurile, zona afinelor, așezările omenești și adăposturile animalelor erau în totalitate cruțate de mânia monstrului cu limbi de foc, devorator de viață și de părți din natură. Da-i-ar Dumnezeu sănătate să-i dea lui Băbălean, salvatorul nostru. Pentru asta tot am să-i dau câțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
lovitură, ai fost contrat cum nu se poate mai dureros. Asta-i, Grigoriy Kuzmici, eșec pe toată linia!.. Că ei s-au modernizat, au evoluat în direcția satisfacerii unor cerințe sociale, politice și economice de actualitate, ceea ce îi pun la adăpost împotriva propagandei deșănțate, cum a numit-o negroteiul fără nicio ezitare, chiar la tine acasă!.. Ai văzut că și-a permis să discute și despre libertățile sindicale, despre lupta dusă pentru apărarea intereselor celor ce muncesc... Și încă făcea comparații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
obiectele suspecte au fost ridicate pe bază de proces-verbal care fu semnat de aceștia. Printre cele confiscate s-ar afla și pistoletul marca Bereta. Dar și un caiet cu niște poezii în nemțește dintre cele mai deocheate. Cică tânărul, la adăpostul temelor erotice, vorbește apăsat despre rasa lui superioară care în final va cuceri inima acelei geschenste Jungfrau, dacă nu cumva îl vor răpune săgețele din mândra și superioara ei privire. Vizibil de la o poștă, mă Piți, chiar și fără vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
numaidecât. Fără să mai țină seama de dojana mamei pentru plecarea ei de-acasă, i-a răspuns copilului: Costi, mănâncă tu! Eu îți iau numai cât pentru o îmbucătură! Mulțumesc! * * * Cu rezultatele la învățătură dintre cele mai bune și la adăpostul situației de bursieră, eleva Tăloi Vasilica a trecut prin liceu fără să apeleze la ajutorul fraților mai mari, deși aceștia o vizitau cu regularitate, mai ales în perioadele de vârf. Las-o frate! N-o mai dădăci! Înseamnă că puștoaica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ar fi lăsat-o să se simtă niciodată grăbită. Și chiar acest fapt de a nu se grăbi îi crea sentimentul că nu se făcea nimic, că trăia un haos. În aer se putea mirosi teroarea. Casa ei îi oferea adăpost aparent, căci nu era în siguranță, dar toate lucrurile care la atingere îi erau nu străine, ci neplăcute, libidinos de neplăcute. Îi plăcea pericolul, însă un pericol inteligent, sau măcar o stare de teroare de regim politic, cu poliție secretă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
țintă străzile orașului în care locuiesc, un ropot de ploaie s-a stârnit pe neașteptate și, până să-mi vin bine în fire, m-a udat până la piele numaidecât, nelăsându-mi răgaz măcar un dram să răsuflu. Năpustindu-mă la adăpost sub o veche streașină răsărită total neașteptat și nebănuit în calea mea, m-am trezit lângă o fereastră nu tocmai mare, cu gratii subțiri și atinse ici și colo de rugină, ce aparținea unui apartament de la un parter sărăcăcios, cu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
în inimă și care m-a lăsat cu mințile tulburi, a fost atunci când cineva a anunțat firma la care eu eram angajat că are mare nevoie să îi scăpăm hambarul de puzderia de șobolani, ce își găsiseră bine locul de adăpost și de procreere în el. Am pornit cu toții, prin urmare, a doua zi, la locul cu pricina și, cu toate că simțeam clar cum mocnește în mine un tremur sâcâitor și apăsător din cale-afară, ce avea parcă rostul să mă pregătească pentru
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
fără ajutoare. Nu dorea alte păreri, alte sfaturi, sau să fie îndrumat de cineva sau de ceva independent de voința sa. Iar faptul de a-și păstra adânc în inimă tot preaplinul său de sentimente era și o punere la adăpost în fața privirilor străine și pângăritoare, dar și, pur și simplu, felul lui real de a fi. Acum, în treacăt fie spus, el nu fusese dintotdeauna într-atât de introvertit și de neprietenos. Însă viața, din păcate, de multe ori, până
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
probleme precum majoritatea străinilor), fie, mai elegant, în poziția japoneză clasică (picioarele strânse și încrucișate sub bazin; genunchii lipiți unul de celălalt). O profuziune de vase de cele mai stranii forme, ca desprinse dintr-o expoziție de ceramică experimentală, oferă adăpost unor vietăți marine la fel de stranii: scoici albe cu pulpa vânătă, crabi trandafirii, plini de țepi mărunți, sashimi de somon, de ton, de bonito, chiar și inimă de rechin. Nimic nu pare a fi digerabil" îmi spun, înciudat, dar chiar în
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
În al doilea rând, minima geometrie expusă de orașele din perioada antebelică a fost pulverizată, la propriu și la figurat, de miile de bombe aruncate de americani în timpul războiului. O dată cu încheierea ostilităților, în 1945, milioane de oameni au rămas fără adăpost, astfel că autoritățile s-au văzut confruntate cu o situație fără precedent. S-a luat decizia încropirii grabnice a unor locuințe, în acest caz ideile de confort și de estetic trecând pe planul al doilea (treptat, totuși, aceste adăposturi au
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
fără adăpost, astfel că autoritățile s-au văzut confruntate cu o situație fără precedent. S-a luat decizia încropirii grabnice a unor locuințe, în acest caz ideile de confort și de estetic trecând pe planul al doilea (treptat, totuși, aceste adăposturi au fost convertite în case arătoase și chiar în vile de către păturile mai avute). O parte semnificativă din populație a migrat în centrele urbane; drept urmare, astăzi, cartierele par mai aglomerate, iar căminele mai sugrumate și mai haotice decât oricând. Dar
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
S-a ivit, apoi, ocazia să întâlnesc o gheișă, șansă pe care, desigur, n-am putut-o refuza. Arthur Golden Precum naiul lui Pan se stingea lin în umbra mai puternicei cruci, tot astfel vechea Japonie se retrage încet în adăpostul istoriei, asaltată de Occidentul agresiv și luxuriant. Câteva locuri, dosite cu grijă parcă, își păstrează intactă prospețimea: Nara, Kamakura, Kyoto. În ultimul, există încă, pentru cine știe să le caute și, mai ales, să le găsească, ucenicele gheișelor, tinerele maiko
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
negre umplând golul minuscul al ușii glisante, ridicându-se elefantin și explodând în falduri de moliciuni, rupând armonia severă a liniilor ce construiesc cu răbdare spațiul geometric al încăperii, pășește cu bubuituri pe bambusul ce se retrage în el, căutând adăpost sub pașii ei triumfători. Ea aduce cu sine două-trei pernuțe pentru a se putea așeza pe jos. Seiza, postura tradițională japoneză, cu picioarele îndoite sub șezut, spatele drept, mâinile încrucișate cuminte pe genunchi, o refuză din start pe femeia celeilalte
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
colțuri și articulații ale corpului lui Mr. Moon descuraja orice încercare, motivată ea fie de un păstos umanism, fie de masca lui coruptă, political correctness, de a-i atribui facultăți gânditoare. În superba nepăsare a tinereții mele, mă credeam la adăpost de ambele și, astfel, nici nu încercam. Îmi plăcea doar să mă răsfăț în luna plină pe care mi-o oferea, ca într-o oglindă nepoleită de vreme, și îi primeam zâmbetul ca pe un fenomen al naturii, ancestral și
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Atunci când nu reușea să prindă nimic din mijlocul pânzei, se adăpostea la o margine astfel că până la urmă îi cădeau câteva musculițe în plasă. Le învelea în pânză până când ele, neavând aer, mureau și păianjenul avea hrană. Seara revenea la adăpostul lui de unde asculta până târziu în noapte spectacolul greierului. Furnica se trezea de dimineață, înainte de a se evapora roua și pleca la muncă. Aduna mâncare, aducea câte un boț de pământ galben pentru a-și cârpi adăpostul apoi cu câte
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Seara revenea la adăpostul lui de unde asculta până târziu în noapte spectacolul greierului. Furnica se trezea de dimineață, înainte de a se evapora roua și pleca la muncă. Aduna mâncare, aducea câte un boț de pământ galben pentru a-și cârpi adăpostul apoi cu câte o frunză cu care-l căptușea pentru a nu da frigul peste ea. Greierul, cât de mare era ziua, stătea în adăpostul lui odihnindu-se. Din când în când vecina lui, furnica îi dădea câte ceva de mâncare
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
la muncă. Aduna mâncare, aducea câte un boț de pământ galben pentru a-și cârpi adăpostul apoi cu câte o frunză cu care-l căptușea pentru a nu da frigul peste ea. Greierul, cât de mare era ziua, stătea în adăpostul lui odihnindu-se. Din când în când vecina lui, furnica îi dădea câte ceva de mâncare, din ceea ce-i rămânea ei. Cum venea seara, începea spectacolul. Plimba dinții de-a-lungul aripilor lui și scotea sunete foarte melodioase de nu te lăsa să
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
trecut o zi au trecut șapte și furnica se întreba cu îngrijorare de ce greierul nu mai cântă și păianjenul nu mai lucrează. -Ce-or face? se întreba furnica ..... A luat câte ceva de mâncare și s-a hotărât să bată la poarta adăpostului unde locuia cântărețul întunericului. -Boc! Boc! Rostoboc! ..... ..... -Măi, ce să fie? Ce să fie?...de vecinul meu nu răspunde? Bătea furnica în poartă și se tot întreba. Într-un târziu se hotărăște: -Mai bine intru ... Ce-o fi o fi
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
și pe la el. -Mergi sănătoasă, Furnico! Te rog mai vino pe la mine, că tare mi-e urât. Câte zile voi mai avea, doresc să nu le petrec singur. -Fii liniștit, cântărețule, n-o să te părăsesc, vom ieși împreună afară din adăpost și ai să vezi ce bine va fi.... Viața merge înainte. În timp ce mergea prin galerie furnica se gândea: -Nu cumva și păianjenul a pățit la fel ca greierul? Numai ce și-a terminat șirul gândurilor că a și ajuns la
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
și ai să vezi ce bine va fi.... Viața merge înainte. În timp ce mergea prin galerie furnica se gândea: -Nu cumva și păianjenul a pățit la fel ca greierul? Numai ce și-a terminat șirul gândurilor că a și ajuns la adăpostul păianjenului. -Boc! Boc! Rostoboc!. Ce s-a gândit furnica: -Mai bine să intru. -Bună ziua, Păianjenule! Acesta nu-i răspunde și furnica se apropie, așezându-se chiar în fața lui. Când a văzut-o nu mai putea de bucurie și i-
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]