6,508 matches
-
praznicului îl constituie Pruncul care tocmai S-a născut, din punctul de vedere compozițional este firesc ca în jurul Acestuia să fie organizată întreaga scenă iconografică, fapt pentru Care în centrul icoanei Nașterii se află peștera, a cărei iesle L-a adăpostit pe Împăratul lumii Care nu găsise loc în altă parte. În icoanele ortodoxe, întunericul nu există decât arareori, iar aceasta doar pentru a marca ostentativ lipsa luminii, dar în cea a Nașterii pata de întuneric ce hipnotizează privirea este simbolul
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
de Leonid Iacob , publicat în Ediția nr. 1646 din 04 iulie 2015. Leura și Urmănaș Pe la anul 6858 de la zidirea lumii, lângă Tatarroș, râul ce curgea leneș între munții cu coame rotunde, câteva căsuțe mici, din lemn și lut vălătucit, adăposteau oamenii aciuați aici din vremuri străvechi. Spuneau poveștile bătrâne că pe dealul cel mai semeț, undeva în adâncul pădurilor de fag și carpen, se aflau zidurile unei cetăți vechi în care trăiseră dacii conduși de Comanus cel Bun, strămoșii acelor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
de căpetenie, se prindea pește pentru ospețe și pentru ... Citește mai mult Leura și UrmănașPe la anul 6858 de la zidirea lumii, lângă Tatarroș, râul ce curgea leneș între munții cu coame rotunde, câteva căsuțe mici, din lemn și lut vălătucit, adăposteau oamenii aciuați aici din vremuri străvechi. Spuneau poveștile bătrâne că pe dealul cel mai semeț, undeva în adâncul pădurilor de fag și carpen, se aflau zidurile unei cetăți vechi în care trăiseră dacii conduși de Comanus cel Bun, strămoșii acelor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > LA CASA LUI Autor: Gabriela Blănariu Publicat în: Ediția nr. 2028 din 20 iulie 2016 Toate Articolele Autorului La casa unui mac m-adăpostesc în serile când plouă, acolo-ntotdeauna mi-e ușa larg deschisă, nu mi se cere plată și-s bine omenită din când în când din inimă îmi rup ca să-i împrospătez culoarea, timid ca un fecior la-ntâia horă și-
LA CASA LUI de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366608_a_367937]
-
și de versuri,fără să știm că- n fapt nu absentamci mai degrabă, noi, naiv, schițam întâiul triunghi sentimental....... XVI. LA CASA LUI, de Gabriela Blănariu , publicat în Ediția nr. 2028 din 20 iulie 2016. La casa unui mac m-adăpostesc în serile când plouă, acolo-ntotdeauna mi-e ușa larg deschisă, nu mi se cere plată și-s bine omenită din când în când din inimă îmi rup ca să-i împrospătez culoarea, timid ca un fecior la-ntâia horă și-
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
s-alerge către tâmple iar la final cu degetele înmuiate-n roșu pe buze m-odihnesc și Soarele-l aștept să plecăm iar în viață la casa lui din nou sunt Cleopatra. Citește mai mult La casa unui mac m-adăpostesc în serile când plouă,acolo-ntotdeauna mi-e ușa larg deschisă,nu mi se cere plată și-s bine omenitădin când în când din inimă îmi rupca să-i împrospătez culoarea,timid ca un fecior la-ntâia horăși-apleacă gazda roșul
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
înspumată peste îngrămădirea de pietroaie și stabilopozi, care se împrăștia pe suprafața digului și îngheța instantaneu. La fiecare val se depunea un strat de gheață, din ce în ce mai gros. La un moment dat, masculul dominant al cârdului ieși din apă și se adăposti pe plajă, sub malul falezei. Stăteau toate păsările adunate la un loc, pentru a se feri de urgia iernii. Niciodată nu a mai fost o asemenea vreme, de când aceste prințese ale naturii s-au aclimatizat și nu au mai părăsit
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365721_a_367050]
-
mijească de ziuă, masculul dominant, își luă întreaga comunitate de păsări grațioase și se ridică în zbor, îndreptându-se spre lacul Mangalia, lac cu apă mică, cu hrană și cu adăpostul oferit de pâlcurile de stuf. Aici, ele se puteau adăposti împotriva vitregiei vremii și aveau ca hrană peștișorii amorțiți de apa înghețată. Întregul cârd ateriză pe luciul lacului, grupându-se spre mal. Apoi, începu pescuitul, afundându-și ciocurile în mâl și căutând moluște sau peștișori. Gerul strângea tare și vântul
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365721_a_367050]
-
în care dacă se aruncă un bănuț se va împlini o dorință, așa cum spune legenda. În drumul spre vila „Cuibul liniștit", pașii îți sunt călăuziți prin „Grădina lui Allah", o minune cu alei pavate cu piatră adusă din Maroc. Grădina adăpostește celebra colecție de cactuși de o frumusețe rară. De fapt, întreg domeniul este o întreagă grădină botanică, adăpostind peste 3.000 de specii de plante, unele dintre ele rare; însă piesa de rezistentă o constituie această colecție de 250 de
RĂSCOLITOR COLŢ DE LUME de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365704_a_367033]
-
vila „Cuibul liniștit", pașii îți sunt călăuziți prin „Grădina lui Allah", o minune cu alei pavate cu piatră adusă din Maroc. Grădina adăpostește celebra colecție de cactuși de o frumusețe rară. De fapt, întreg domeniul este o întreagă grădină botanică, adăpostind peste 3.000 de specii de plante, unele dintre ele rare; însă piesa de rezistentă o constituie această colecție de 250 de cactuși, una din cele mai importante din Europa așa după cum afirma ghidul. Grădina are și o zonă care
RĂSCOLITOR COLŢ DE LUME de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365704_a_367033]
-
interior bazine în care altădată se afla apa. Este și o „Roată de moară" care a fost făcută din dorința expresă a reginei și am admirat imaginea văzând-o funcționând ca în vremurile de atunci. Trecând printr-o grădină care adăpostește o colecție superbă de trandafiri și urcând câteva trepte de piatră, am ajuns la Capela „Stella Maris" (Steaua Mării). Aici se găsește unica inscripție în limba română păstrată de pe întreg domeniul, o placă de marmură albă pe care stă scris
RĂSCOLITOR COLŢ DE LUME de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365704_a_367033]
-
Păsărelele erau de multe feluri, unele mici și cenușii iar altele mai mari și cu penele frumos colorate. Printre ele, a recunoscut pupăza, vrăbiile și patru rândunici. Astă-toamnă, pe când se afla la bunicul la țară, a văzut, pe înserat, vrăbiuțele adăpostindu-se la streașina grajdului. Acolo își au și cuiburile i-a explicat bunica". Iarna, găinile din ograda bunicilor își împart mâncarea cu vrăbiuțele flămânde, comunicând în limba lor păsărească. Mai văzuse vrăbiuțe și în parcul de la Far unde se adunau
VIS DE IARNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365742_a_367071]
-
lângă trunchiul unui copac despuiat de veșminte. Bănui că este Toamna, după trena de frunze ce-i împodobea veșmântul. Pentru că a început să plouă iar vântul să bată din ce în ce mai tare, Alexiei i se făcu pielea ca de găină și se adăposti în scorbura călduroasă a bătrânului arbore. - Doamne, ce frig e! exclamă fetița supărată. De ce ești așa de furioasă?! E frig, ai alungat păsările și ai scuturat frunzele copacilor. -Eu ador frigul și zilele mohorâte, nu-mi place căldura! îi răspunse
VIS DE IARNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365742_a_367071]
-
Privirea ta e-o rugă preacurată.” (Am rugat ninsoarea). Ori, în alt poem: „Ești vinovată că trăiești în mine,/ Sunt vinovat că mă ascund în vreme,/ De neguri niciodată nu te teme,/ Eu sunt potirul viselor senine.// (...)// Cât timp te-adăpostesc cu pasiune/ Să fii lumina mea spre infinit,/ Iar eu să fiu mereu acea minune// În care tu, adânc, te-ai odihnit./ De soarele în mine va apune/ Sunt vinovat că te-am adăpostit.” (Ești vinovată). Și chiar poezia care
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
potirul viselor senine.// (...)// Cât timp te-adăpostesc cu pasiune/ Să fii lumina mea spre infinit,/ Iar eu să fiu mereu acea minune// În care tu, adânc, te-ai odihnit./ De soarele în mine va apune/ Sunt vinovat că te-am adăpostit.” (Ești vinovată). Și chiar poezia care dă titlul este revendicată de un glas masculin sau de o proiecție a dorinței autoarei: „Între cer și pământ mai caut răspuns,/ O toamnă în care dureri am cules/ Iar tu fără urmă să
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
o țară în întregime creștină. * În acele zile, când cohortele romane dărâmau cetatea, Haldita fu prinsă în iureșul evenimentelor chiar în cetate, prin târg. Când izbucniră luptele, ea, înspăimântată, nu știu încotro s-o ia. O vreme, reuși să se adăpostească la taraba negustorului armean Arnok. Acesta, înfricoșat fiind de evenimente, nu știa ce să ia mai degrabă de prin casă, ca să fugă din cetate, cât încă mai era timp. Încărcă o căruță plină și porni la vale, prin sate, ca să
CETATEA DE LUMINĂ (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366212_a_367541]
-
oare-atât de greu să urc de-acum spre primăvară purtându-mi scheletul pe umeri fără să-l simt o povară? XV. Mă mai întreb nebun și orb spre care țintă să mă-ndrept când știu preabine că-n adânc adăpostesc un drum prea drept? XVI. Ce-ar trebui să mai primesc ca să sfărâm munți, disperări și să-mi iau zborul, în sfârșit, lăsând în urmă ezitări? Referință Bibliografică: Interogații XIII - XVI / Florin T. Roman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
XVI de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366249_a_367578]
-
americane care ținteau podul de fier de peste Olt. În timpul acela, când sunau sirenele anunțând un nou bombardament, tata și mama cu mine în brațe, punându-mi pălăria lui tata în cap să mă ferească de soare, fugeau pe Dealul Viilor adăpostindu-se sub umbra viței de vie. Era perioada când locuiam cu chirie la o rudă pe strada Leulești, actualmente Kogălniceanu, vis-� -vis de Liceul Agricol. În curtea acestei școli ne jucam până seara târziu când apăreau stelele, iar noi pe
GEORGE ROCA-INTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361458_a_362787]
-
au închinat viața semenilor săi. Păstrez în gând și în adâncul inimii candela aprinsă pentru Părintele Nicolae Bordașiu și pentru că a avut tăria în timpul bestialităților din închisoare să nu trădeze pe nimeni dintre oamenii de mare omenie care au riscat adăpostindu-l timp de șapte ani. Gânduri de prețuire păstrez și prietenului nostru comun, profesorul Teodor Damșa. Tuturor acestor oameni țesuți din lumina, le trimit în gând, aici pe pământ sau în înaltul albastrului senin cele mai luminoase gânduri, calde sentimente
OAMENI CARE AU FOST, ARTICOL DE ELENA BUICĂ-BUNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361562_a_362891]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > CÂNTECUL LEBEDEI - CAUT ADĂPOST ÎN PALMA TA Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 781 din 19 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Când au scâncit cerurile m-am adăpostit la umbra palmei tale era acolo toată ploaia de umbre ce mustea a nord verile erau maltratate cu înjurături închise-ntr-un pumn vecin prea uscat de setea bătăilor m-am ferit se ia întunericul după mine dacă uit de
CAUT ADĂPOST ÎN PALMA TA de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351824_a_353153]
-
de “domeniul basmelor” în această parte a Americii, au fost cei care au plecat din San Francisco, după nenorocirea urgiei seismice și incendiilor din anul 1906. Briza rece a oceanului, cu toată vremea relativ văratică, ne-a făcut să ne adăpostim adeseori de vântoasele năvălind dinspre larg și să ne mulțumim să scrutăm orizonturile prin intermediul unui ochean pe care-l foloseai ca pe-o lunetă manevrându-l în toate cele patru zări contra sumei de 25 de cenți minutul... După ce cu
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
și plata dată lui Sunhante și alte costuri care s-au ivit, dar totul a meritat, cu prisosință. Râul Madu este presărat cu șaizeci și patru de insule, unele doar de câțiva metrii pătrați iar altele suficient de mari ca să adăpostească un întreg sat. Pe una dintre s-a dezvoltat cu adevărat o comunitate de aproximativ două sute de familii iar insula este legată de uscat printr-un pod îngust. Satul este racordat la rețeaua electrică și funcționează chiar și o grădiniță
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 5 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351858_a_353187]
-
fiecare pod e un pas măsurat riguros cu un goniometru în expansiune mare cât toate zilele tale toți suntem niște ecși niște rezidenți și revenirea încă nu s-a perfectat elefanții țestoasele și câteva ciori (nu vă mirați!) s-au adăpostit lângă un radical în baza 2 dintr-o rădăcină de ginko-biloba MANAGEMENTUL CONFISCĂRILOR pentru Florentina-Daniela, cea dinainte de oblăduirea celor două ore da!,mai ales când confiscările-ți întunecă de tot orizontul și destăinuirile sunt uluitoare intrasem sub oblăduirea Sfintei Raluca
FESTIN NE.NORMAT (POEME) de EUGENIA ŢARĂLUNGĂ în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351991_a_353320]
-
firesc! Domnul Titi este un mare artist! Dar nu un artist oarecare, ci pictor, iar ca pictor trăia, evident, din contribuțiile mai mult sau mai puțin generoase, însă cu totul aleatorii, ale modelelor. Garsoniera sa, denumită, cum altfel, decât atelier, adăpostea frecvent femei de diferite vârste și condiții sociale, care inițial îi pozau artistului, cu multă râvnă, în toate felurile, situații savuros comentate de comunitatea asociației. După mai multe ședințe de acest fel, Titi trecea la punctul doi al programului. Țâșnea
UN ET ÎN MAHALA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352324_a_353653]
-
romanii fuseseră în cele din urmă mulțumiți de ceea ce capturaseră de la tâlhari. Aur și argint sub formă de monede sau bare topite în ateliere clandestine, vase scumpe ori pietre prețioase. Pe lângă acestea romanii mai descoperiră turme de oi și vite, adăpostite în peșteri de pământ săpate chiar de către tâlhari în coastele versanților dincolo de niște intrări foarte strâmte, de unde se deschideau încăperi vaste, grote naturale, cavități subterane în care cetele de tâlhari se adăposteau acolo cu tot cu turmele lor. Procuratorul Ponțiu Pilat care
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]