2,088 matches
-
în fiecare caz, care este ponderea acestor factori. Nu însăși existența ca atare a unor asemenea factori este în discuție, ci ponderea, însemnătatea lor. Un model explicativ care va încerca să dea socoteală de faptele istoriei naturii considerând doar utilitatea adaptativă directă a caracteristicilor organismului va fi mai greu de armonizat cu aceste fapte decât unul care va lua în considerare și alți factori, ca agenți ai schimbărilor evolutive. Cu toate acestea, remarcă Sober, cercetătorii preferă modelele simple. Ei încearcă să
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
unele trăsături ale organismelor nu vor reprezenta adaptări optime. De exemplu, o anumită constrângere, care influențează conformația sistemului perceptual al unei anumite specii, explică faptul că modul cum caută hrană membrii ei nu va fi optim din punct de vedere adaptativ. Selecția naturală poate promova trăsături morfologice și de comportare cu potențial adaptativ doar în limitele acelor constrângeri impuse formei care sunt cercetate de biologia dezvoltării. Este sensul în care asemenea constrângeri pot reprezenta limitări ale posibilităților de adaptare optimă. Pe
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
anumită constrângere, care influențează conformația sistemului perceptual al unei anumite specii, explică faptul că modul cum caută hrană membrii ei nu va fi optim din punct de vedere adaptativ. Selecția naturală poate promova trăsături morfologice și de comportare cu potențial adaptativ doar în limitele acelor constrângeri impuse formei care sunt cercetate de biologia dezvoltării. Este sensul în care asemenea constrângeri pot reprezenta limitări ale posibilităților de adaptare optimă. Pe de altă parte, trebuie să se țină seama că multe constrângeri ale
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
este util să-i distingem pe adaptaționiștii „slabi“ de cei „duri“. Adaptaționiștii duri sunt cei care cred că, în genere, constrângerile formei pot fi învinse de către forța selecției naturale. Prin urmare, ei vor susține că toate trăsăturile organismelor au valoare adaptativă. Dimpotrivă, poziția adaptaționiștilor slabi, moderați, este aceea că cel puțin unele constrângeri ale formei atrag după ele limitări în ceea ce privește capacitățile de adaptare ale viețuitoarelor. Respingerea adaptaționismului dur nu va reprezenta, așadar, renunțarea la adaptaționism. Concluzia lui Amundson este că ar
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
atunci el nu va fi pur și simplu subminat de recunoașterea existenței unor asemenea „schimbări oportuniste“. Sober crede că, în genere, recunoașterea existenței unor constrângeri filogenetice nu ar fi incompatibilă cu concluzia generală că multe structuri și comportări cu valoare adaptativă au fost promovate de selecția naturală. Este adevărat că evoluția bărbiei a fost legată de dezvoltarea fălcilor, cu alte cuvinte că ea a fost determinată de „rațiuni arhitecturale“. O anumită evoluție a fălcilor a putut însă să fie consecința acțiunii
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
poziții mai rigide. Una este să ne lovim de dificultăți în aplicarea schemei darwiniene la explicarea unor adaptări complexe, și cu totul altceva este să renunțăm la ea. Până și darwiniștii cei mai ortodocși recunosc că, deși caracteristicile cu valoare adaptativă sunt produsul acțiunii selecției naturale, nu toate caracteristicile organismelor sunt adaptări. Iată de ce multe dintre criticile lui Gould și ale altor autori care stau pe poziții apropiate nu își ating ținta și ar reprezenta o „alarmă falsă“. Dennett le reproșează
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
istoria vieții pe pământ, ca domeniu de cercetare, de obiectele cercetării în disciplinele experimentale. Într o anumită ambianță geologică, de relief, de climă, într-un anumit sistem ecologic, există nenumărate posibilități ca unii indivizi dintr o populație să obțină avantaje adaptative datorită unor variații întâmplătoare de caractere. Nu se poate anticipa care anume asemenea variații se vor produce efectiv și care anume vor fi promovate prin selecția naturală. Care anume posibilități vor deveni realitate va depinde de un număr foarte mare
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Care anume posibilități vor deveni realitate va depinde de un număr foarte mare de factori, cum sunt caracteristicile organismelor existente, mutațiile de caractere pe care le pot suferi ele, acele caracteristici ale mediului abiotic și biotic care pot conferi valoare adaptativă acestor mutații. Așa cum au semnalat adesea cercetătorii evoluției, în regiuni din diferite continente sau pe insule situate la aceeași latitudine, în condiții de sol, relief și de climă asemănătoare, întâlnim specii foarte diferite. Este clar că multe specii dintr-o
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ar fi putut trăi în alte regiuni cu caracteristici asemănătoare. Nu putem, așadar, anticipa care sunt speciile ce vor putea lua naștere prin acțiunea principiului selecției naturale. Complexitatea uriașă a factorilor ce intervin în producerea mutațiilor și condiționează valoarea lor adaptativă face ca direcția pe care o va lua evoluția să fie accidentală și, prin urmare, imprevizibilă. Nenumărate specii de organisme nu au luat naștere în diferite regiuni ale globului, chiar dacă apariția lor a fost pe deplin posibilă. Și aceasta deoarece
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Nenumărate specii de organisme nu au luat naștere în diferite regiuni ale globului, chiar dacă apariția lor a fost pe deplin posibilă. Și aceasta deoarece anumite variații nu s-au produs pur și simplu, iar altele nu au oferit acele avantaje adaptative de care depind supraviețuirea și înmulțirea indivizilor ce le posedă. În sfârșit, uneori acumularea și accentuarea anumitor variații de caractere nu au avut loc datorită încrucișărilor. Chiar dacă numărul speciilor de plante și animale care au trăit și trăiesc pe planeta
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
caracterelor, despre mecanismele eredității și ale recombinării genetice, principiul selecției naturale conduce la anticipări care pot fi confirmate sau infirmate de datele observației. În condiții date, vom putea astfel anticipa că anumite caracteristici morfologice sau de comportare vor avea valoare adaptativă. Această anticipare va putea fi testată prin observații făcute în natură sau în condiții experimentale. Dacă, de exemplu, pe o insulă vor exista două specii de cinteze, unele cu ciocul mai mare și altele cu ciocul mai mic, ciocuri adecvate
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
este însă tema discuției noastre. Observația importantă mi se pare a fi aceea că, de vreme ce Dawkins consideră credințele religioase drept reprezentări aduse la viață și susținute în primul rând de nevoia oamenilor de a-și explica fapte cum sunt caracteristicile adaptative ale organismelor, el va fi condus spre concluzia că odată cu explicația darwiniană ar fi fost înlăturat și principalul suport al acestor reprezentări. Iar încheierea firească a raționamentului va fi aceea că nu poți să fii, în același tip, darwinist și
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
fundamentală este: „De ce așa și nu altfel?“ Problema care se ridică în mod tipic în fața cercetătorului este de ce în anumite condiții ale ambianței organismele s au structurat într-un anumit mod, unul din acele moduri care permite realizarea unor funcții adaptative. Cercetătorul evoluției va fi preocupat de cunoașterea cât mai bună a tuturor părților unei structuri și a modului cum interacționează ele. El se va interesa în mod deosebit de dezvoltarea filogenetică - produsul selecției -, deoarece aceasta este singura cale pe care se
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
care pot fi controlate cu ușurință. Potrivit teoriei este de așteptat, de exemplu, ca deficiențele în ceea ce privește capacitatea de a distinge culorile să fie mai răspândite în comunitățile lumii civilizate decât la populații arhaice, deoarece în cazul celor din urmă dezavantajele adaptative ar fi considerabil mai mari. Faptul că asemenea implicații se referă la evenimente care au avut loc deja, și nu la ceea ce se va întâmpla în viitor, nu este relevant pentru satisfacerea condiției testabilității explicației. Important este ca implicațiile faptice
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ca ele să ne apară tot mai iluzorii. Un bun exemplu în această privință este conceptul evoluției prin speciere, un concept introdus de Ernst Mayr. Ca răspuns la o schimbare a ambianței, o anumită restructurare genetică, ce poate oferi avantaje adaptative, va putea surveni într-o populație foarte restrânsă, izolată geografic. Organismele care iau naștere în acest fel vor reprezenta verigi intermediare între o specie și alta. Datorită numărului mic de indivizi care formează o asemenea populație și a perioadei scurte
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
specii și varietăți. O încercare cât de sumară de a răspunde la această întrebare va trebui să ia în considerare multe aspecte. Iată doar câteva. Într-o ambianță dată, într-o anumită nișă ecologică, diferite funcții pot oferi organismelor avantaje adaptative. Aceste funcții vor putea fi realizate însă printr-o mare varietate de structuri și mecanisme, chiar și în aceleași condiții, sub aceleași presiuni adaptative. Răspunsurile pe care le vor da organismele la anumite presiuni adaptative nu pot fi anticipate. De când
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
câteva. Într-o ambianță dată, într-o anumită nișă ecologică, diferite funcții pot oferi organismelor avantaje adaptative. Aceste funcții vor putea fi realizate însă printr-o mare varietate de structuri și mecanisme, chiar și în aceleași condiții, sub aceleași presiuni adaptative. Răspunsurile pe care le vor da organismele la anumite presiuni adaptative nu pot fi anticipate. De când teoria evoluției a căpătat o bază genetică, a devenit tot mai clar că cele mai multe variații de caractere nu sunt un răspuns la nevoi adaptative
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
funcții pot oferi organismelor avantaje adaptative. Aceste funcții vor putea fi realizate însă printr-o mare varietate de structuri și mecanisme, chiar și în aceleași condiții, sub aceleași presiuni adaptative. Răspunsurile pe care le vor da organismele la anumite presiuni adaptative nu pot fi anticipate. De când teoria evoluției a căpătat o bază genetică, a devenit tot mai clar că cele mai multe variații de caractere nu sunt un răspuns la nevoi adaptative. O mare varietate de mutații și de recombinări ale acestora pot
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
adaptative. Răspunsurile pe care le vor da organismele la anumite presiuni adaptative nu pot fi anticipate. De când teoria evoluției a căpătat o bază genetică, a devenit tot mai clar că cele mai multe variații de caractere nu sunt un răspuns la nevoi adaptative. O mare varietate de mutații și de recombinări ale acestora pot oferi răspunsuri dintre cele mai diferite. Fran«ois Jacob sublinia că modul cum are loc evoluția speciilor seamănă mai puțin cu munca inginerului, care începe să lucreze abia după ce
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
găsite problemei receptorilor luminii, acestea două seamănă, fără a fi identice. În fiecare caz, selecția naturală face ceea ce poate cu mijloacele care îi stau la dispoziție.“ Cum ar putea fi prevăzută varietatea practic nelimitată de modalități de a obține avantaje adaptative prin asemenea inițiative? Tot atât de puțin pot fi anticipate multe consecințe ale interacțiunilor care se produc într-un sistem ecologic. Bunăoară, ce arbori vor crește pe un teren abandonat, în ce proporție vor crește aici diferite specii de plante și cum
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
specii de plante și cum va evolua raportul dintre ele într-o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp? Cercetătorul poate da socoteală post festum de multe caracteristici morfologice, structuri și comportamente ale organismelor invocând diferite constrângeri, precum și avantajele adaptative pe care le oferă ele. De exemplu, el poate explica apariția penelor la păsări, precum și caracteristicile acestora la diferite specii. Este însă clar că nu va putea prevedea asemenea evoluții. Nu numai că nu poate elabora scenarii ale evoluției viitoare
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
dintr-o mulțime, ceea ce sugerează ideea că încă de la cele mai fragede vârste creierul uman este capabil să folosească, în mod abstract, conceptul de număr. Predispoziția înnăscută a creierului de a învăța pregătesc individul uman pentru sarcinile complexe și învățarea adaptativă care vor urma pe parcursul dezvoltării. Pentru o evoluție corectă a dezvoltării personalității și intelectului propriu, copilul trebuie să se angajeze în procesele de auto-învățare și învățare asistată, nu doar în domeniile la care este instinctiv predispus să evolueze, ci și
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
ale persoanei nu reprezintă un progres, ci o scădere). Învățarea presupune întotdeauna o memorare - o reflectare a experienței anterioare dar ea implică o arie mult mai largă de fenomene psihice decât memoria. Privită de psihologii comportamentaliști doar ca o modificare adaptativă de comportament individual rezultând din experiență (J.Thorpe ,J. Skinner), învățarea pune mai mult accent pe latura formativă, deci pe structura gândirii în raport cu cunoștințele acumulate, conform cu cercetările lui J.Piaget. Acesta înțelege învățarea într-un sens mai general, ca o
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
bună voie), acord privind planurile de predare, privind nevoia de oferte, de perfecționare, pluralitate și multitudine a cunoștințelor. Învățarea nu mai este în totalitate reglementată de sus, ci devine obligație prin contract, se individualizează. Învățarea are nu numai un caracter adaptativ la solicitările tot mai complexe ale mediului, dar ea constituie și principala modalitate de împlinire a eului uman. Autorii Raportului către Clubul de la Roma, intitulat „Orizontul fără limite al învățării (1981)”, argumentau că decalajul uman, inclusiv cel dintre societăți are
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
real și construindu-și în același timp viitorul, ocupându-și locul cuvenit în sistemul relațiilor sociale și dorind obținerea prețuirii colective asociată statutului său de viitor adult. Adolescența este etapa transformărilor biosomatice și psihice majore, caracterizată prin solicitări și eforturi adaptative continue la exigențele și diversitatea structurilor sociale, culturale, educaționale, profesionale, economice, ideologice, fapt ce generează tensiuni și situații stresante, frământări interioare, meditații și reverii, mutări și restructurări în conștiință. Toate acestea au ca rezultat constituirea imaginii de sine, a conștiinței
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]