1,484 matches
-
completă a sfincterului, care nu este declanșată de deglutiție și reprezintă cauza majoră a RGE atât “fiziologic” cât și “patologic”; mai mult, ea explică de ce refluxul apare și la cei la care presiunea bazală a SEI este normală ; b) răspuns adaptativ anormal al SEI la creșterea presiunii intraabdominale (presiunea intragastrică depășind pe cea a SEI); c) SEI hipotensiv: o presiune bazală a SEI mai mică de 10 mmHg favorizează apariția RGE. 2. Absența sau scurtarea segmentului intraabdominal al esofagului determină apariția
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
80% din scheletul dur al dintelui, asigurând un suport cu elasticitate optimă pentru smalț și o rigiditate necesară protecției mecanice a conținutului camerei pulpare; -dentinogeneza asigurată de odontoblaști este un proces biologic activ, care se desfășoară toată viața, asigurând reacțiile adaptative fiziologice și la agresiunile patologice; - canaliculele dentinare care prezintă terminații până la nivelul joncțiunii cu smalțul pot fi deschise de procese patologice sau terapeutice și se constituie în canale de comunicare a mediului oral cu mediul intern. Pulpa dentară ocupă întreg
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ONTOGENEZA DINȚILOR Dinții umani temporari și permanenți au aceeași structură a componentelor morfologice, rezultat al unor procese evolutive comune, și se pot nominaliza după aceleași criterii de notare. 4.1. Filogeneza dinților și parodonțiului trebuie privită ca un proces evolutiv adaptativ datorită diversificării hranei pe măsura perfecționării organismului animal. O dată cu creșterea complexității organismelor, nevoile energetice sunt mai mari, cantitatea de hrană se mărește și se diversifică. Dinții, ca elemente ale sistemului de aport alimentar, suferă o evoluție sincronă cu acestea. Are
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
odontonului) și se datorează solicitărilor funcționale sau agresiunilor patologice. Dacă procesul de uzură se produce în limitele firești, factorii sistemici compensatori au posibilitatea de a menține echilibrul homeostazic prin procese fiziologice cum sunt: apoziția de dentină, de cement sau restructurări adaptative (remodelări și condensări ale osului). Dacă uzura depășește limitele firești prin ritm și cantitate sau este produsă din cauze atologice: abrazie, carie, agresiune traumatică, atunci reacțiile compensatoriirii sunt insuficiente sau urmează căi anormale, și este necesară intervenția terapeutică. De aceea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
fiziologică și este definită concret “atriție”. Când uzura este rezultatul executării unor parafuncții cum ar fi ticurile profesionale, obiceiurile vicioase voluntare sau involuntare, se consideră patologică și este definită concret ca “abrazie dentară”. 13.1. Atriția dentară este un proces adaptativ funcțional care are ca scop menținerea homeostaziei la nivel odonto-parodontal și consecutiv la nivelul celorlalte elemente morfologice ale sistemului stomatognat. Atriția se manifestă la nivelul fețelor ocluzale, respectiv la nivelul marginii incizale și la nivelul fețelor proximale. La nivel ocluzal
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
reliefurilor ocluzale care se opun libertății de mișcare multidirecțională a mandibulei. În acest mod; parametrii morfologici primari ai fețelor ocluzale și marginii incizale, se adaptează stereotipului funcțional individual și capătă o nouă entitate, aceea de morfologie secundară. Atriția, ca fenomen adaptativ, trebuie să se manifeste de la începutul perioadei evolutive de modelare a morfologiei dinților și arcadelor dentare. Inexistența atriției la peste 30 ani constituie anormalitate și exprimă ineficienta funcțională masticatorie. Poate fi cauzată de stări patologice cum ar fi: leziuni coronare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mișcări masticatorii nesemnificative prin ritm și intensitate. Atriția depinde de poziția dintelui pe arcadă, duritatea smalțului și calitatea implantării determinată la rândul ei de calitatea țesuturilor parodontale, numărul de rădăcini, raportul coroană/rădăcină. În concluzie, atriția dentară este un proces adaptativ și la un moment dat i se apreciază întinderea, orientarea și profunzimea “suprafețelor de uzură”. Morfologia “suprafețelor de uzură” exprimă caracteristicile efectului funcțional al mișcărilor mandibulare. Marginile incizale se transformă în suprafețe mai mult sau mai puțin înclinate oro-vestibular. Vârful
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de deplasarea la dreapta. Alte exemple de status hipoxic în care este utilă creșterea 2,3-DPG sunt bolile pulmonare cronice, cardiopatiile cianogene și anemiile severe. Rezultatul este creșterea eliberării de oxigen în țesuturi, ce poate fi explicată ca un mecanism adaptativ intrinsec ca răspuns la hipoxemie. In sângele folosit pentru transfuzii are loc o ușoară scădere a 2,3-DPG care conduce la o creștere a afinității Hb pentru oxigen, cu afectarea livrării oxigenului la nivel tisular, acest inconvenient poate fi diminuat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
sfincterelor intern și extern și îndepărtează inhibiția simpatică a receptorilor parasimpatici. Aceasta va produce trecerea prin colul vezical a urinei, propulsată de presiunea internă generată de contracția reflexă a detrusorului la care se adaugă și presiunea abdominală (fig. 119). Relaxarea adaptativă (prin plasticitate), reprezintă capacitatea vezicii urinare a-și mări volumul fără a crește presiunea interioară (în limite fiziologice). Acest fenomen permite umplerea vezicii până aproape de capacitatea maximă fără a crește presiunea asupra sfincterelor și a risca eventualele creșteri externe de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de presiune din abdomen (contracție abdominală brutală, tuse, strănut, etc.) să producă leziuni la nivel vezical sau să creeze reflux vezico ureteral. Măsurarea presiunii intravezicale (cistomanometrie) oferă informații asupra funcționalității musculaturii vezicale și a inervației. Pierderea acestei capacități de relaxare adaptativă indică fenomene patologice, de obicei de origine neurologică. Presiunea crește ușor până la aprox 5 mm H2O, unde se stabilizează, deși volumul crește până la o capacitate vezicală maximă, de 300-350 ml (fig. 120). Abia după ce s-a atins limita superioară a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
mintală ușoară și orientarea spre școală specială a elevilor cu deficiență mintală moderată sau alte tulburări asociate. În același cadru incluziv se înscrie și practica recuperării în învățământul special a copiilor „needucabili”, care înainte de 1995 erau internați în cămin-școală. Comportamentul adaptativ și conduitele sociale sunt domeniile principale spre care se îndreaptă eforturile școlii, fie că aceasta este integratoare sau specială. Se pornește de la ideea că fiecare copil are un potențial care poate fi exploatat și valorificat în vederea recuperării și integrării individuale
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
retardul mintal sub aspect clinic, comportamental, social și al responsabilității personale și sociale. În esență, elementele principale ale handicapului mintal sunt următoarele: ¾ activitatea intelectuală semnificativ sub medie, concretizata într-un QI de 70 sau mai mic; ¾ deficite semnificative în activitatea adaptativa, respectiv aptitudinile sociale, asumarea responsabilității, independentă personală și cea economică; ¾ debutul tulburărilor înainte de 18 ani. 11 În ceea ce privește clasificarea handicapurilor mintale în funcție de coeficientul de inteligență, am utilizat în practică următoarele delimitări: GRADUL DE SEVERITATE QI deficiență mintală ușoară de la 50-55 la
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
un alt criteriu care apare în majoritatea definițiilor și clasificărilor legate de retardul mintal. Acest deficit se accentuează odată cu înaintarea elevului în clase mai mari, datorită lipsei de cunoștințe elementare și de informații. Pe de altă parte, necesitatea aprecierii comportamentului adaptativ, folosit ca un criteriu de clasificare a retardului mintal, solicită dispute și obiecții din partea specialiștilor (îndeosebi a teoreticienilor Jeffree, D. (coaut.) „Teaching the Handicapped Child”, 1993, p. 13). Sunt invocate aspecte precum: 9 unii copii cu dificultăți de învățare și
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
coaut.) „Teaching the Handicapped Child”, 1993, p. 13). Sunt invocate aspecte precum: 9 unii copii cu dificultăți de învățare și tulburări emoționale prezintă comportamente asemănĂtoare cu cele ale deficientului mintal, cu toate că au un coeficient de inteligență normal; 9 deficiențele comportamentului adaptativ în plan personal și social sunt relativ asemănĂtoare și la copiii cu retard mintal și la cei cu dificultăți de învățare sau tulburări de comportament; 9 întârzierea mintală, combinată cu o insuficiență maturizare în dezvoltare, constituie o particularitate esențială, comuna
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
de învățare sau tulburări de comportament; 9 întârzierea mintală, combinată cu o insuficiență maturizare în dezvoltare, constituie o particularitate esențială, comuna tuturor grupelor de copii, fie ei cu întârziere mintală, tulburări de învățare, emoționale sau de comportament. Legată de comportamentul adaptativ este și problema competenței sociale, cu care acesta se află în relație directă și care are implicatii în conceperea de programe educaționale specifice tocmai pentru asigurarea viitoarei inserții sociale. Nivelul scăzut al competenței sociale explică dificultățile de adaptare la mediul
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
întârziat mintal, handicapat mintal, debil mintal sau deficient mintal se înțelege orice individ al carui nivel general de functionare intelectuală (măsurat cu ajutorul QI) este inferior cu mai mult de două standarde, prin raportare la media populației, și al carui comportament adaptativ prezintă un deficit evident. Prin urmare, trebuie să existe un deficit atât în funcționarea intelectuală, cât și în comportamentul adaptativ, pentru a vorbi de un elev cu handicap mintal. Plecând de la aceste particularități, problema analizei limbajului la copilul cu deficiență
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
măsurat cu ajutorul QI) este inferior cu mai mult de două standarde, prin raportare la media populației, și al carui comportament adaptativ prezintă un deficit evident. Prin urmare, trebuie să existe un deficit atât în funcționarea intelectuală, cât și în comportamentul adaptativ, pentru a vorbi de un elev cu handicap mintal. Plecând de la aceste particularități, problema analizei limbajului la copilul cu deficiență mintală trebuie realizată în termenii unei conduite complexe. Am plecat de la raportarea comportamentului verbal al acestor copii, la caracteristicile dezvoltării
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
la dezvoltarea comportamentului relațional și la exersarea învățării cooperative. Că metoda pedagogica particulară, am aplicat în numeroase contexte de învățare lucrul în grup, în perechi sau grupe mici de elevi, în scopul de a dezvolta comunicarea, relaționarea și competențele sociale adaptative ale elevilor cu dificultăți de învățare. Acest tip de învățare interactivă este utilizat îndeosebi în activitățile de clasă. Atunci cand profesorul aplică în activitatea didactica această tehnică a învățării prin cooperare, el poate folosi câteva strategii de învățare adaptate disciplinei, conținutului
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
material biologic; dezvoltarea dragostei față de natură. Obiective operaționale: sa se orienteze in teren sa cunoască relieful din orizontul apropiat să măsoare și să determine unii factori meteorologici . să determine și să recolteze plante și animale din pădure. să observe culorile adaptative la animale și adaptările la diferite moduri de locomoție și tipuri de hrănire. să caracterizeze flora și fauna de pădure. să stabilească rolul și locul artropodelor în pădure Materiale necesare: pentru orientarea în teren: hărți ale regiunii, busolă, binoclu, ruletă
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Dendrocopos major), s-a auzit cântecul privighetoarei (Luscinia luscinia) și al cintezei (Fringilla coelebs) și a cucului (Cuculus canorus)., Parus caeruleus (pițigoi albastru), Turdus merula (mierlă), Ppyrrhula pyrrhula (mugurara). Dintre mamifere a fost observat șoarecele (Apodemus sylvaticus). Ca adaptări - culori adaptative la Hyla arborea, Rana temporaria, Rana dalmatina, Lacerta viridis, la brotăcel - vezicule adezive la membre; membre scurte cu gheare dispuse lateral la șopârle care se deplasează prin târâre; la șerpi solzi ventrali; la ciocănitoare picior cu 4 degete puternice, cu
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
caracterizare a florei cu dominanța plantelor. Ustensile și materiale - lupă, deplantator, determinatoare, pungi de plastic, etichete, presă pentru plante, ziare, etc . II Zoologii Obiectiv: determinarea și recoltarea de animale, observarea adaptărilor la diferite moduri de locomoție, moduri de hrănire, culori adaptative . Sarcini: 1) Observarea și determinarea animalelor cunoscute pe loc folosind și determinatoare. 2) Fotografierea animalelor greu de recoltat sau descrierea lor în fișe de observație 3) Recoltarea animalelor de talie mică (viermi, moluște artropode, batracieni, reptile) în pungi și cutii
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
luscinia (privighetoarea), Cinteza (Fringilla coelebs), Parus caeruleus (pițigoi albastru), Turdus merula (mierlă), Ppyrrhula pyrrhula (mugurar), Lanius collurio (sfrâncioc roșiatic), Sylvia atricapilla (silvie cu cap negru), Muscicapa striata (muscar negru) Concluzii: Predomină nevertebratele, mai ales insectele, iar dintre vertebrate păsările. culori adaptative : Orthopterele (cosași , lăcuste) (verde, cafeniu, brun) : Amfibieni Rana temporari, Rana dalmatina, Hyla arborea, Reptile Lacerta agilis, Lacerta viridis Adaptări la moduri de locomoție : deplasare prin zbor (prezența aripilor) la: hymenoptere, diptere, lepidoptere, heteroptere, homoptere deplasare prin salt: membrele posterioare mai
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
condiția ca esența schimbării să nu poată fi explicată pe baza maturizării organismului, a tendințelor înnăscute de a răspunde sau a altor stări temporare ale organismului”. O altă definiție a învățării a fost formulată de Pierre Pesquie, astfel: „o modificare adaptativă sistematică și relativ durabilă a conduitei, atunci când individul este pus în repetate rânduri în situația de probă” Se cunoaște faptul că învățarea este un proces comun atât animalelor cât și oamenilor. Totuși, între cele două tipuri de învățare, există diferențe
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
în situația de probă” Se cunoaște faptul că învățarea este un proces comun atât animalelor cât și oamenilor. Totuși, între cele două tipuri de învățare, există diferențe de ordin calitativ, în sensul că prima este irațională și constă din modificări adaptative legate de situații prezente, pe când cea de a doua este rațională, orientată spre scopuri stabilite în mod conștient. 2.1.Teorii ale învățării Multitudinea experiențelor efectuate atât pe oameni, cât și pe animale, s-a soldat cu constituirea mai multor
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
Capitolul I FUNCȚIILE MENTALE I.1. EVALUAREA PERSOANELOR CU DEZVOLTARE INCOMPLETĂ A FUNCȚIILOR MENTALE, ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP*) *Font 8* ┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┐ │PARAMETRI FUNCȚIONALI │1. Evaluarea comportamentului adaptativ, respectiv: c) scala GAFS (Global Assesment of Functioning Scale). DEFICIENȚĂ MEDIE │HANDICAP MEDIU**) DEFICIENȚĂ *) Se referă la retardul mintal/întârzierea mentală. Criterii de diagnostic - ICD 10 pentru retardarea/întârzierea mentală: A. funcționarea intelectuală generală semnificativ submedie; B. dificultăți semnificative în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]