3,053 matches
-
fericirea primară; poate simpla, suprema și singura fericire, necondiționată decât de existență. Ființa umană își iese din rol; devii o părticică din divinitate. Nu există cuvântul, nu s-a născut încă gândul. Ești firul de iarbă ce se mișcă în adierea răcoroasă ești chiar acea adiere, ești răbdarea pietrelor ce așteaptă neclintite dezlegarea tainelor universului, ești nisipul clepsidrei acestui univers. * Starea atemporală în care se afla o datora sedativelor al căror efect se apropia de sfârșit. Urma să simtă durerea, o
I. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1467524018.html [Corola-blog/BlogPost/340523_a_341852]
-
și singura fericire, necondiționată decât de existență. Ființa umană își iese din rol; devii o părticică din divinitate. Nu există cuvântul, nu s-a născut încă gândul. Ești firul de iarbă ce se mișcă în adierea răcoroasă ești chiar acea adiere, ești răbdarea pietrelor ce așteaptă neclintite dezlegarea tainelor universului, ești nisipul clepsidrei acestui univers. * Starea atemporală în care se afla o datora sedativelor al căror efect se apropia de sfârșit. Urma să simtă durerea, o durere insuportabilă. Avea însă un
I. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1467524018.html [Corola-blog/BlogPost/340523_a_341852]
-
covârșitoare încât, atunci când tovarășul Patron le comandă să pornească, cu cântec înainte, încep : „vine, vine, primăvaaaaaraaaaa.... se așterne ’n toaaată țaaaaraaa... Asistența, fomată din copiii și nevestele multor muncitori de pe șantier, cu toată răceala acelei dimineți de toamnă, a simțit adierea călduță a primăverii și a răs, chiar a râs, înveselită. Numai tovarășul Patron nu a râs. După cum pare, nu a râs niciodată în viață, a fost și este tot timpul sobru veghind ca nu cumva să fie luate în râs
XXVI. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1481632921.html [Corola-blog/BlogPost/365385_a_366714]
-
Acasă > Versuri > Visare > EȘTI, SUNT Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 2100 din 30 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ești,.. Gândul dimineților de vară, O adiere printre Ramuri de caiși, Un pumn de flori, O dulce amăgire, Un zâmbet cald De soare în zenit. Sunt,.. Lacrimi în amurg De toamnă crudă, Un ultim pas Spre zorii altei lumi. Sunt vânt pribeag, Lumina ce apune, Un strop
ESTI, SUNT de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/florina_emilia_pincotan_1475238422.html [Corola-blog/BlogPost/371426_a_372755]
-
pe ochi cu apă rece, alungând și ultima urmă de somn. Am ridicat jaluzelele și am deschis fereastra de la balcon. Bucătăria era amenajată în exteriorul apartamentului, ca o extindere în balconul construit la parterul blocului. Stelele străluceau pe cer, iar adierea vântului răsfirată printre crengile celor două exemplare de tuia din fața ferestrei, era molcomă și mângâietoare. Simțeam că se prefigura un cer senin și o zi plăcută, pentru că nu se auzea zgomotul valurilor sparte de diguri și urma să fie o
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Pescar_pe_marea_neagra.html [Corola-blog/BlogPost/366750_a_368079]
-
eu, se mai auzeau încă motoarele pescarilor profesioniști, care-și conduceau bărcile spre larg, spre apa mai adâncă, mai rece și mai bogată în pește. Colegii mei, mai puțin norocoși, explorau noi zone, trăgând la rame. În depărtare, ca o adiere, se auzea șuieratul unei locomotive. Trenul șerpuia paralel cu șoseaua, ducând sau aducând călători veniți în vacanță pe litoral. Între timp, m-am hotărât să încerc să folosesc o voltă pentru capturarea unui eventual calcan, folosind bucăți cărnoase din fileu
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Pescar_pe_marea_neagra.html [Corola-blog/BlogPost/366750_a_368079]
-
în care greierii dau un concert în surdină. Deodată aud o voce suavă care îmi spune să-mi întind brațele, să închid ochii și mă va duce în zbor spre Paradis. Fericită o ascult și simt cum zbor într-o adiere lină. Nu îmi este frică, știu că nu sânt singură. Deodată mă opresc și simt sub tălpile goale nisip fierbinte. Deschid ochii și mă văd în mijlocul unui deșert populat doar de multe dune de nisip. Strig, dar nimeni nu-mi
REÎNTOARCEREA HANEI de SILVIA KATZ în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 by http://confluente.ro/Reintoarcerea_hanei.html [Corola-blog/BlogPost/364428_a_365757]
-
căii dumnezeiești ai urmat și norului duhovnicesc, iar pe noi, cei aflați la vremuri de strâmtoare, neîncetat ne-ai izbăvit. Pentru aceasta, sufletele noastre se bucură, când îți cântă ție unele ca acestea: Bucură-te, cărare a bucuriei; Bucură-te, adiere a veșniciei; Bucură-te, cel ce izvorăști apele harului; Bucură-te, cel ce ai pecetluit gura balaurului; Bucură-te, primăvara sfințeniei, ce alungi iarna din gând; Bucură-te, strălucire ce luminezi întunericul cel adânc; Bucură-te, cel ce încurci gândurile
VIAŢA ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH NECTARIE DIN EGHINA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1478510675.html [Corola-blog/BlogPost/379231_a_380560]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PALMIERI STRĂJUIND Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 263 din 20 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Priviți cu grijă palmierii Străjuind la vânturile din sud Cum plânge noaptea seva și-o aud În adierea primăverii Îmi exilez de frica lumii Pe țărmuri leneșe emoții Unde-au lăsat și ostrogoții Zig-zaguri largi pe fața humii Acolo dorm legende care Mai dăinuie în câte-un grai Palpând ca-n alfabetul Braille Între mistere și eroare Acolo
PALMIERI STRĂJUIND de ION UNTARU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Palmieri_strajuind.html [Corola-blog/BlogPost/356436_a_357765]
-
cu tine Amintiri flamande se prind în părul meu, Clipe de dor, vise se cuibăresc în mine În nopțile stinghere cu glasul tău. Cuvinte nerostite, răvășite pe pagini de gand Mustesc în șoapte clipe de așteptare, În toamna brumărie cu adieri de vânt În valsul frunzelor plânse pe petece de soare. Se plămădesc vise, se rumenesc pe buze Cuvinte silabisite cu lacrimi în palmă, Pe margine de gand în dânsul unei muze Clipe se-ngână într-o lacrima de toamnă. Ești
INTR-O LACRIMĂ DE TOAMNĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/valentina_geambasu_1447264800.html [Corola-blog/BlogPost/384724_a_386053]
-
Și lacrimi calde-n suflet strâng? Da, lutul meu e-arid, se sfarmă Fără de Tine-mi seacă-ades’ Fântânile, fiori de spaimă Mă înconjoară și-și dau ghes! Nu vreau să-i iau în custodie! Alung cu-nverșunare fiara Tu-n adieri de iasomie Îmbracă-mă cu primăvara! Miresmele-i să curgă-n mine Ca un izvor de apă vie Flori de iubire, cu stamine De vers curat, în poezie... Cum sufletul smerită-Ți dărui Tu, Doamne, binecuvântează! Din calea mea ziduri
DE CE MĂ DOARE ASTĂZI GÂNDUL? de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 145 din 25 mai 2011 by http://confluente.ro/De_ce_m_doare_astzi_gandul_.html [Corola-blog/BlogPost/344337_a_345666]
-
meu sub tălpi de lupi strivit, Nici fluturii iubirii, nimic nu mi-a murit. Am iscălit cu aripi, rănite de ninsoare Pe frunze care astăzi cer dreptul la uitare. Paianjeniș profan și pâcla de pelin A spulberat-o vântul cu adieri de crin. M-am vindecat de huma,de tot ce-am irosit, În suflet, mirt jertfit din nou a înflorit, Brumate desfrunziri se iartă prin iubire, Urc trepte-nzăpezite, spre-a Ta dumnezeire! Referință Bibliografica: Urc trepte / Ines Vândă Popa
URC TREPTE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ines_vanda_popa_1418165005.html [Corola-blog/BlogPost/363281_a_364610]
-
unde îți ții mândria chipului cu care cei ce intră în contact se pierd și victimă îți cad alunecării în patimi necuprinse De ce ții nările în vânt și răspândești semnificația închinării în gestul celui ce a privit prea mult cum adierile-ți străbat culorile din ochii ți licărind de atâta începuturi Stai și întindeți frăgezimea din formele obrajilor în unghiuri din care lumina să își ia culorile amiaza zilelor să răspândească liniștea peste câmpiile cu maci aprinși de senzualitatea buzelor ce-
TE AŞ DEZGOLI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1496850260.html [Corola-blog/BlogPost/365411_a_366740]
-
Acasa > Poeme > Antologie > TOAMNA MEA... Autor: Mariana Ciurezu Publicat în: Ediția nr. 683 din 13 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Săruta-mă toamnă ! Sărută-mă toamnă cu adieri de vânt și cu șoapte risipite din al tău cuvânt, lacrima ploii așeaz-o pe obraz ușor să mângâie al gândurilor firișor, iar din frunzele despletite de zare dăruiește-mi te rog vrăjită cărare. Sărutul tău, atingere de-o clipă binecuvântează
TOAMNA MEA... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Toamna_mea_mariana_ciurezu_1352836032.html [Corola-blog/BlogPost/351301_a_352630]
-
Publicat în: Ediția nr. 1588 din 07 mai 2015 Toate Articolele Autorului O mostră suavă de oraș european în care teii își deschid bobocii pe cel mai vechi bulevard și unde trecutul și-a lăsat încă firava și bine înmiresmata adiere a florilor de primăvară: Galați, locul ce amintește de faptul că timpul pare o substanță confesivă perenă, dar și un pic veștejită. Arhitectura franceză a unor clădiri somptuoase îți mai aduc aminte încă de trăsurile cu cai ce se plimbau
PARFUM DE ANOTIMP TĂCUT de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1431009877.html [Corola-blog/BlogPost/368121_a_369450]
-
cu cearceafuri albe patru ochi două inimi patru mâini Aș fi vrut să te chem într-o noapte fără lună și stele doar ochii tăi să-mi lumineze drumul și mâinile tale să alunece lin pe trupul meu respirația ta adiere de vânt să-mi aducă răcoarea, gura ta, să-mi strivească buzele în mii de săruturi gâtul tău alb să-l cuprind în palme și trupul tău să cadă pradă trupului meu. Pentru o noapte să fim pe rând amândoi
AŞ FI VRUT SĂ TE CHEM de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/As_fi_vrut_sa_te_chem.html [Corola-blog/BlogPost/348154_a_349483]
-
Lumea vieții lăuntrice”: „Le monde fluide en moi / qui voit dans les formes / l’odeur des couleurs / du Soleil de la nuit...” Între Om și Univers s-așterne „argintăria /ramurilor de stele”: „N-ai decât / să-ți odihnești umbra / ascultându-mi adierea / tălpilor / sub argintăria / ramurilor de stele...” N-avem voie a uita: suntem scânteiere de Macrocosmos, niște „frunze rostogolite de vânt în țărână” (Homer). Guvernați de Marele Tot. „Poți visa!...” (Om și Univers). Incitant e „glasul visului” (Dahna). Te poți aventura
MISTUIRE CELESTĂ, ÎN VIZIUNEA LIVIEI CIUPERCĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Nunta_cuvintelor_smerenia_cuv_marian_malciu_1376404583.html [Corola-blog/BlogPost/364322_a_365651]
-
chinuitoare, am învățat cum să le folosesc. Nu erau grele, așa că m-am descurcat. Într-o seara, după ultima razie de verificare, am reușit să mă strecor afară, pe acoperiș. Mi s-a părut minunată lumea, dar mai ales acea adiere ușoară și răcoroasă, de aer adevărat. Am admirat pentru câteva clipe tot ceea ce era în jur, apoi am decis să zbor cât mai departe! Însă nu a fost asa! Una dintre acele creaturi m-a prins în ultimul moment și
ZBOR FRÂNT de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1413222571.html [Corola-blog/BlogPost/383655_a_384984]
-
pe loc dragi [...] păr bălai pe umeri, până aproape de călcâi, cu ochii verzi, străpungători ca acele în inimile înfocate ale voinicilor. Iar graiul?... Să vă spun și graiul? Cuvântul ei era ca șopotul cel moale al valurilor pe nisip, ca adierea vântului în nopțile de vară sau ca mireazma îmbătătoare a florilor de pe câmpie.” Este gingașă, simțitoare, dornică de mângâiere. Pentru că de ea se îndrăgosteau toți cei care o vedeau, împăratul a izolat-o într-un palat de o frumusețe unică
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1468678906.html [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
ești față care m-a salvat Fat-aceea pură fără de păcat Vreau să te simt aproape să îmi umplu cu un stol De păsări ale iubirii, sufletul meu gol Când mă uit acum la stele Mi-amintesc de tine, simt o adiere Simt o mângâiere Și orice durere, dispare-n tăcere Iar lângă tine parcă sunt doar clipe nesfasitele ere Când ai apărut, ma-ncalzeai în frig Și-acum vreau să tip tare, nu mai vreau să mint Te iubesc că un
REVENIRE LA SENTIMENT de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Revenire_la_sentiment_angheluta_lupu_1326882469.html [Corola-blog/BlogPost/360625_a_361954]
-
răbdare un singur bob, umbrit stingher între ciulini și năgară. Apoi, ai pregătit cu grijă petecul de suflet în care să răsară udat de lacrimi de fericire. S-a ridicat firav și se-ntărește hrănit de darurile tale, unduit sub adieri de descântec. Floarea multicoloră am numit-o iubire. Din fructul ei vom alege sămânța născută pentru a rodi viitorul. Sămânță și floare și rod viețuind împreună. *** Volumul "Ucenic în alb" Referință Bibliografică: Rod plămădit din descântec / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe
ROD PLĂMĂDIT DIN DESCÂNTEC de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1438495212.html [Corola-blog/BlogPost/372111_a_373440]
-
e dor s-o întâlnesc. Era așa frumoasă dragostea! Era căldură și libertate, era cer și verdeață, rază de soare și mac îmbujorat. Femeia în negru: Te-a așteptat mult. A așteptat să te întorci la ea. Tresărea la fiecare adiere de vânt crezând că ești tu, pe urmă s-a îmbolnăvit de dor. X: Unde este acum? Îmi doresc s-o văd! Femeia în negru (se apropie de el): N-ai înțeles? X: Ce să înțeleg? Femeia în negru: A
UȘA PIERDUTĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1475336686.html [Corola-blog/BlogPost/382374_a_383703]
-
să-și adune lucrurile împrăștiate prin toată camera. Preda o privea fix, din cadrul ușii, stânjenindu-i mișcările, îndrăgostindu-se de ele. A doua zi, ieșind la plajă, Aurora a primit prima scrisoare de dragoste de la el: “Dar iată că o adiere de durere, de părere de rău, de mâhnire izvorăște din inima mea. Te-am făcut să suferi (nu știu unde, când și de ce), dar simt că acest lucru s-a întâmplat și mi-e greu să îndur asta acum, singur, cu gândul
DIN IUBIRILE LUI MARIN PREDA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 by http://confluente.ro/Din_iubirile_lui_marin_preda_ion_ionescu_bucovu_1375599438.html [Corola-blog/BlogPost/364192_a_365521]
-
ar fi ca să mă nasc din nou, din doruri De tânără fecioară-n miez de vară Cu jar de maci în suflet, cu onoruri De lied-uri lin șoptite de-o vioară Aș ști s-adun din unduirea ierbii Doar adierea blândului zefir Privind la râu cum se adapă cerbii Să-nlătur spini din rug de trandafir Înmiresmat, în sângeriu veșmânt De taine prinse-n trena nopții slute Apoi să-mi iau tainul din cuvânt Îngenunchind în clipele durute Pe lacrimi
DE-AR FI... de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 by http://confluente.ro/De_ar_fi_georgeta_resteman_1340198140.html [Corola-blog/BlogPost/357660_a_358989]
-
Adierile lirei de Constantin Stana Întâlnirea mea cu poezia Gabrielei Mimi Boroianu este relativ recentă și absolut surprinzătoare. Ea s-a petrecut cu câteva luni în urmă, când fusesem invitat să prezint cartea altui confrate (Mihai Hafia Traistă - „Aproapelui cu ură
CONSTANTIN STANA de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1460244227.html [Corola-blog/BlogPost/379575_a_380904]