1,319 matches
-
maior, comandant de batalion din Regimentul 1 Geniu. Cei doi nu aveau să aibă copii, motiv pentru care o adoptă pe Olga Antoaneta Eliad, o rudă a soției. Promovat în Statul Major Regal, în anul 1896, locotenent-colonelul Constantin Prezan devine adjutantul principelui moștenitor Ferdinand, iar Olga, soția sa de numai 20 de ani, doamnă de onoare a principesei Maria. În epocă au fost vehiculate o serie întreagă de suspiciuni despre Olga Prezan, cum că ar fi fost amanta principelui Ferdinand, dar
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
întreagă de suspiciuni despre Olga Prezan, cum că ar fi fost amanta principelui Ferdinand, dar și a lui Nicolae Filipescu, sau a locotenentului Ion Antonescu, aghiotantul lui Prezan și foarte mult apreciat de acesta. La 28 mai 1897 locotenent-colonelul Prezan, adjutant al principelui moștenitor Ferdinand, a cumpărat de la avocatul ieșean Constantin Livaditi conacul și moșia Schinetea, la prețul de 335.500 lei. Cu o întindere de 1.065 ha și 3.522 mp și compusă din două trupuri, Schinetea cu Mălinești
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
și comandant al Cetății București. La 10 mai 1895, după un stagiu în grad de numai trei ani, maiorul Prezan a fost avansat „la alegere” la gradul locotenent-colonel. La 16 noiembrie 1896, a fost numit în Statul Major Regal, ca adjutant pe lângă principele moștenitor Ferdinand, funcție pe care a ocupat-o aproape 5 ani, până în 1901. Până în noiembrie 1898, când a fost numit într-o poziție similară și maiorul Aurel Dumitrescu, Prezan a fost singurul adjutant al principelui Ferdinand. Generalul Matei
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
în Statul Major Regal, ca adjutant pe lângă principele moștenitor Ferdinand, funcție pe care a ocupat-o aproape 5 ani, până în 1901. Până în noiembrie 1898, când a fost numit într-o poziție similară și maiorul Aurel Dumitrescu, Prezan a fost singurul adjutant al principelui Ferdinand. Generalul Matei Vlădescu, șeful Casei Militare Regale din acea perioadă, nota în una din aprecierile de serviciu anuale că „"a justificat pe deplin bunele note obținute de la diferiții săi șefi până astăzi”, el achitându‑se cu mult
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
(n. 1885 - d. 8 noiembrie 1947, București) a fost un militar de carieră (general de corp de armată adjutant al Armatei române) care a îndeplinit funcția de președinte al Consiliului de Miniștri al României în anul 1944, în cadrul a două cabinete succesive. A fost șef al Casei Militare Regale (20 martie 1943 - 24 ianuarie 1944) și apoi mareșal al
Constantin Sănătescu () [Corola-website/Science/299972_a_301301]
-
Köln, unde au început să publice un ziar radical, "Noua Gazetă Renană". Engels a fost un participant activ la Revoluția din 1848, luând parte la revolta din Elberfeld. Engels a luptat în campania Baden împotriva prusacilor (iunie - iulie 1849) ca adjutant al lui August Willich, care era conducătorul "Corpurilor Libere" în revolta din Baden-Palatinate. După 1849, atât Engels, cât și Marx au fost siliți să părăsească țara și să se mute la Londra. Autoritățile Prusiei au făcut presiuni asupra guvernului britanic
Friedrich Engels () [Corola-website/Science/298418_a_299747]
-
Artilerie, Geniu și Marină, devenind sublocotenent de marină la 15 iunie 1915. În anul următor, România a intrat în război, iar tânărului ofițer i s-a încredințat funcția de comandant al navei de comandament "Principele Nicolae", fiind in acelasi timp adjutant al contraamiralului Nicolae Negru, comandantul Flotei de Operații româno-ruse de pe Dunăre. Distingându-se în timpul acțiunilor militare din primul război mondial, a fost decorat cu Ordinul Coroana României. După încheierea primului război mondial, a absolvit Școala de aplicații și apoi Școala
Horia Macellariu () [Corola-website/Science/307477_a_308806]
-
o coroană regală de argint. Tot în această perioadă s-au creat legi și regulamente care să abordeze modalitățile de manipulare, pază și salut ale drapelului de luptă. Astfel, prin Înaltul decret se hotăra ca drapelul să fie purtat de către adjutantul subofițer al regimentului, el fiind asistat de către ofițerul port-drapel. De asemenea, se reglementa componența gărzii drapelului la infanterie. Aceasta era alcătuită din cinci sergenți, dintre care doi în primul șir, flancând adjutantul subofițer și având în dreapta pe ofițerul asistent, și
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
se hotăra ca drapelul să fie purtat de către adjutantul subofițer al regimentului, el fiind asistat de către ofițerul port-drapel. De asemenea, se reglementa componența gărzii drapelului la infanterie. Aceasta era alcătuită din cinci sergenți, dintre care doi în primul șir, flancând adjutantul subofițer și având în dreapta pe ofițerul asistent, și trei în al doilea șir, în spatele celor dintâi. „Regulamentul asupra exercițiului și manevrelor de infanterie” prevedea ca în timpul manevrelor militare drapelul (ori fanionul) să se afle în centrul batalionului al doilea dacă
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
doi, Gregoria, cu care a avut doi copii: Constans și Theodosiu. În 641, la moartea lui Heraclius, a devenit împărat împreună cu fratele său mai mic, Herakonas. El a dat mai mult de 2 milioane de solidi lui Valentinus Aršakuni, un adjutant al unui nobil important, ca să fie distribuiți soldaților, pentru a asigura fiului său tronul. După patru luni a murit de tuberculoză, lăsându-l pe Heraklonas unic împărat. La scurt timp, Constans, fiul său, a devenit împărat.
Constantin al III-lea (împărat) () [Corola-website/Science/306742_a_308071]
-
identitatea. Elena exclamă atunci: « Ô Ciel! L'homme à la pomme ». Victoria datorată inteligenței și nu forței este disprețuită de cruntul Ahile și de cei doi Aiax. La rugămintea lui Paris Calchas anunță voința zeilor printr-un tunet simulat de adjutantul său Philocomos: conform ei, Menelau trebuie să petreacă o lună de zile în munții Cretei pentru a salva Sparta de la pierzanie. Elena se arată dezolată, dar declară că acceptă vrerea divină. Corul interpretează atunci un cântec vesel: Va, suis, Ménélas
Frumoasa Elena () [Corola-website/Science/306878_a_308207]
-
serie de discuții în octombrie 1920 pentru a achiziționa un submarin francez. Discuțiile nu au avut un rezultat concret, Koslinski fiind rechemat în țară de către Ministerul de Război. Revenit în România, căpitanul comandor Gheorghe Koslinski este numit în funcția de adjutant al regelui Ferdinand I (1922-1926) și apoi președinte al Comisiei de supraveghere a construcției unui submarin de tonaj mijlociu ("Delfinul") și a unei nave bază pentru Marina militară română (1927-1931). Aceste nave au fost construite la șantierul naval din Rijeka
Gheorghe Em. Koslinski () [Corola-website/Science/307475_a_308804]
-
școlii de ofițeri cu gradul de locotenent, îndeplinește funcții de comandă și stat major în unități și mari unități ale armatei. Cariera militară o începe în funcția de comandant de pluton la Regimentul 30 Gardă (1970-1972), fiind numit apoi ca adjutant al primului adjunct al ministrului apărării naționale și șef al Marelui Stat Major, general-colonel Gheorghe Ion (1972-1974). În anul 1974 este avansat la gradul de locotenent major . Revenit după doi ani de studii la Academia Militare, , este numit în funcția
Mircea Chelaru () [Corola-website/Science/302988_a_304317]
-
a comandat prima escadrilă a regimentului. A fost decorat cu Ordinul Sf Anna clasa IV pentru Borodino. În total a participat la 26 de lupte ale războiului din 1812 și a campaniilor din 1813-1815.. Imediat după Borodino a fost numit adjutant al generalului Mihail Miloradovici. În această calitate a intrat în atenția țarului Alexandru I, căruia îi plăceau rapoartele sale periodice și modul de a exprima cursul evenimentelor.. La 2 aprilie 1814 Kisseleff a fost numit aghiotantul lui Alexandru I. În
Pavel Kiseleff () [Corola-website/Science/302322_a_303651]
-
din „O noapte furtunoasă” — ambele în timp ce filmul se turna din plin. Distribuția a fost completată de alți actori români, unii fiind chiar retrași din viața artistică: Ion Niculescu (M. Kogălniceanu), Ion Dumitrescu (gen. Cernat), Constantin Orologea (gen. Todtleben), Tudor Popescu (adjutantul țarului), Gheorghe Ciprian (moșul), Alexandru Mihalescu, Achile Popescu (doctori), Aristizza Romanescu, Agepsina Macri, Maria Ciucurescu, Sonia Cluceru, Maria Filotti, Elvira Popescu, Ecaterina Zimniceanu, Olimpia Bârsan, Nelly Santa, Angela Luncescu, Lulu Cruceanu (sătence sau surori de caritate). Însă, din cele aproximativ
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
susține ideile sale generoase. Este acceptat în anul 1861 ca locotenent în cadrul Regimentului 15 de Infanterie din Iowa, compus din peste 1.000 soldați și 37 ofițeri, sub comanda colonelului Reid. Pomuț a fost promovat ca locotenent major și apoi adjutant. Era apreciat în mod particular datorită calmului și curajului său. A devenit erou încă din viață prin faptele sale de arme din luptele de la Shilloh, Corinth, Vicksburg, Atlanta, Savannah. În vara anului 1863 este promovat la gradul de maior, iar
George Pomuț () [Corola-website/Science/299455_a_300784]
-
propagandist revoluționar și de aceea el a fost exilat în lotul celor 69 de persoane după eșecul mișcării. Stabilit pentru un timp la Semlin (1849), lângă Belgrad, Iscovescu a cunoscut pe unii revoluționari sârbi, Milivoi Petrovici comandantul artileriei sârbești și adjutant al generalului Knidjanin și maiorul Radovan Petrovici, și le-a executat portretele. În aceeași perioadă a realizat și portretul lui Dimitrie Bolintineanu (8 martie 1849), a lui Kypra (1849). Apoi, Barbu Iscovescu a plecat în anul 1849 să studieze la
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
greu de dus la îndeplinire prin faptul că era foarte dificil pentru statul major austriac să coordoneze atacuri pe un front atât de întins. Deși anumiți autori aderă la această versiune, faptul că Șeful de Stat Major Wimpffen și Primul Adjutant Grünne i-ar fi impus acest plan de bătălie unui arhiduce Carol aflat în plină criză de epilepsie, rămâne totuși doar o legendă. Arhiducele nu a prevăzut nici o rezervă de luptă, lăsând Corpul al V-lea în afara acțiunii din ziua
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
Aceasta a fost singura dată când George Washington a călătorit în afara a ceea ce este acum Statele Unite. După moartea lui Lawrence în 1752, George Washington moștenește partea din pământul său și preia unele din îndatorirele sale, ca de pildă cea de adjutant al coloniei, ofițer cu rol de conducere în trupele neregulate. Către sfârșitul anului 1752, noul guvernator al Virginiei, Robert Dinwiddie, divizează comanda armatei neregulate a coloniei, a miliției, în patru regiuni și George Washington solicită unul din posturile de comandă
George Washington () [Corola-website/Science/297957_a_299286]
-
Virginiei, Robert Dinwiddie, divizează comanda armatei neregulate a coloniei, a miliției, în patru regiuni și George Washington solicită unul din posturile de comandă, singurele sale calificări fiind zelul și faptul că era fratele fostului ofițer comandant. Washington este numit ofițer adjutant de district în miliția Virginiei în 1752, funcție care îi aduce gradul de Maior la vârsta de 20 de ani. Este însărcinat cu instrucția miliției în districtul în care comandă. La vârsta de 21 de ani, în Fredericksburg, Washington devine
George Washington () [Corola-website/Science/297957_a_299286]
-
aprilie 1944. Petrecerea a fost una veselă în contrast cu suferințele îndurate de populația Germaniei sau de soldații de pe front. Ultimul moment de sărbătoare de la Obersalzberg se întâmplă pe 3 iunie 1944, când sora Evei, Gretl se căsătorește cu ofițerul SS și adjutantul lui Himmler, Hermann Fegelein. Ea se ocupă de organizarea petrecerii la care participă și führerul precum și mulți alți oficiali naziști. Pe 14 iulie 1944, Hitler părăsește pentru ultima oară Berghofu, întorcându-se la Wolf's Lair. Pe 20 iulie are
Eva Braun () [Corola-website/Science/312547_a_313876]
-
centrul capitalei, cei doi decid că a venit timpul să-și curme viața. După ce își iau rămas bun de la cei din buncăr, Eva se otrăvește cu cianură, iar Hitler își trage un glonț în tâmplă. Cadavrele lor sunt scoase afară de adjutanții führerului. La 2 mai rămășițele sunt găsite de către soldații ruși în grădina Cancelariei într-un crater făcut de o bombă. De-a lungul anilor cadavrele au fost îngropate și deshumate de mai multe ori, până când în aprilie 1970 sunt incinerate
Eva Braun () [Corola-website/Science/312547_a_313876]
-
a făcut studiile la Douai, Mortier s-a înrolat în Gărzile Naționale, fiind ales căpitan în 1791. Participă cu distincție la Războaiele Revoluției Franceze, luptând în nordul Franței la Jemmapes, Hondschoote, Fleurus. Trece apoi la „Armata Rinului”, cu gradul de adjutant general șef de brigadă. Se distinge și aici într-o lungă serie de bătălii, cum ar fi Altenkirchen, Giessen sau Friedberg. În 1797 i se oferă gradul de general de brigadă, pe care îl refuză, dar sfârșește prin a-l
Adolphe Édouard Mortier () [Corola-website/Science/312352_a_313681]
-
Le Havre cu avionul și cu trenul, Nicole este dusă acolo în secret de prietenul ei și se strecoară la bordul SS France, călătorind spre America ca pasager clandestin. În timpul călătoriei, Cruchot o vede ascunsă printre bărcile de salvare, dar adjutantul îl connvinge că a avut o halucinație. Atunci când nava ajunge la New York, Nicole este prinsă de un ofițer de la Serviciul de imigranți. Ea nu are pașaport, viză sau bani, astfel încât ofițerul de la emigrări decide să anunțe Ambasada franceză. Nicole este
Jandarmul la New York () [Corola-website/Science/312917_a_314246]
-
îi duce la aeroport. La aeroport, Cruchot o vede pe Nicole îmbrăcată ca o însoțitoare de zbor pentru Air France. Ea îl pune în fața unei alegeri: fie să ia avionul cu care va zbura, riscând, astfel, să fie descoperită de adjutant sau de a-i face pe colegii săi jandarmi să plece cu avionul următor. Cruchot sabotează bagajele jandarmilor pentru a-i face pe aceștia să piardă avionul, dar adjutantul o vede în ușa avionului pe Nicole. Cruchot reușește să-l
Jandarmul la New York () [Corola-website/Science/312917_a_314246]