15,776 matches
-
invitate să relateze experiența adopției copilului din momentul în care s-au decis să adopte și până în momentul intervievării. Într-o a doua fază au fost inițiate discuții mai elaborate pe marginea experiențelor stresante trăite în perioada pre și post adopție și au fost introduse treptat teme de discuție care nu au fost atinse anterior, ghidându-ne după factorii de stres extrași din literatura de specialitate și prezentați anterior. În a treia fază s-au adresat întrebări specifice pentru a completa
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptat împreună cu partenerul marital. Niciuna dintre mamele adoptatoare nu are copii biologici. Nu există relație de rudenie între adoptați și adoptatori. Doi copii au fost adoptați din plasament familial la familia adoptivă, restul opt fiind adoptați în urma încredințării și încuviințării adopției. Analiza datelor. Informațiile au fost grupate pe trei categorii: cele care au relevat factori de stres, resurse și strategii de coping specifice perioadei pre-plasament, specifice perioadei de acomodare, respectiv de adaptare. 6.3 Rezultatele cercetării 6.3.1 Factori de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de adaptare. 6.3 Rezultatele cercetării 6.3.1 Factori de stres, resurse și mecanisme de coping în perioada pre-adopție Perioada pre-plasament, a fost definită între momentul identificării imposibilității de a avea un copil și momentul plasamentului unui copil pentru adopție. Principalii factori de stres care au rezultat din analiză pentru acest interval de timp au fost: infertilitatea, decizia de a adopta și procedura de adopție. Îi vom analiza pe rând. Dorința de a avea un copil și infertilitatea. Toate cele
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
între momentul identificării imposibilității de a avea un copil și momentul plasamentului unui copil pentru adopție. Principalii factori de stres care au rezultat din analiză pentru acest interval de timp au fost: infertilitatea, decizia de a adopta și procedura de adopție. Îi vom analiza pe rând. Dorința de a avea un copil și infertilitatea. Toate cele zece respondente și-au dorit copii încă de la debutul căsniciei. O singură respondentă a știut că există posibilitatea de a întâmpina dificultăți în acest sens
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pentru depășirea acestei situații. În termenii mecanismelor de coping adoptate constatăm o trecere de la mecanismele centrate pe eliminarea și rezolvarea problemei, la mecanisme de acceptare a problemei și rezolvare a ei pe plan cognitiv și emoțional. Decizia de a adopta. Adopția unui copil nu este o alegere ușoară. De altfel, majoritatea adoptatorilor au amânat această decizie o lungă perioadă de timp, cuprinsă între 2 și 6 ani. Declarația lor sună în general la fel: "Am tot spus, să mai așteptăm puțin
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
au amânat această decizie o lungă perioadă de timp, cuprinsă între 2 și 6 ani. Declarația lor sună în general la fel: "Am tot spus, să mai așteptăm puțin. Poate-l vom avea pe al nostru". Pentru toate aceste cazuri, adopția a fost considerată ca ultima și singura soluție de a avea un copil. Și totuși de ce această amânare? Răspunsul la această întrebare scoate în evidență o serie de alți factori de stres cu care părinții adoptatori se confruntă, factori pe
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de a avea un copil. Resursele sociale, în special suportul din partea apropiaților (în special familie extinsă și prieteni) au fost importante pentru șase familii. Pentru două familii a fost util să identifice și să observe alte familii adoptive. Procedura de adopție, prin solicitările sale, reprezintă un important factor de stres pentru majoritatea părinților adoptatori (opt cazuri din zece). În termeni foarte generali, procedura este caracterizată de părinții adoptatori ca fiind inflexibilă, greoaie, dificilă, anevoioasă, laborioasă sau complicată, o procedură care, potrivit
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
procedura este caracterizată de părinții adoptatori ca fiind inflexibilă, greoaie, dificilă, anevoioasă, laborioasă sau complicată, o procedură care, potrivit unei mame adoptatoare întinde nervii la maximum. Principalele cauze care conduc la aceste aprecieri sunt: timpul îndelungat de la atestare până la finalizarea adopției, în unele cazuri fiind necesară chiar re-atestarea adoptatorilor, costurile financiare cauzate de examenele și testele medicale necesare și solicitările care nu sunt pe deplin înțelese sau ușor de acceptat de către toți părinții adoptatori. Referitor la acest din urmă aspect, deși
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
solicitările care nu sunt pe deplin înțelese sau ușor de acceptat de către toți părinții adoptatori. Referitor la acest din urmă aspect, deși pare absolut firesc pentru un practician să întrebe persoanele care aspiră să devină părinți adoptatori despre motivația pentru adopție, acestea găsesc adeseori răspunsul ca fiind de la sine înțeles, în alte cazuri, motivația este greu de exprimat în cuvinte, iar alții consideră că, este adresată dintr-o lipsă de empatie a practicienilor cu persoanele candidate la statusul de adoptatori 345
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
empatie a practicienilor cu persoanele candidate la statusul de adoptatori 345. Factorii personali, precum factorii psihologici, credințele și valorile personale, sunt invocați de părinții adoptatori ca fiind factori importanți pentru a depăși momentele de așteptare, solicitările și provocările procesului de adopție. O mamă adoptivă afirma: Dacă nu ai un psihic puternic și nu îți dorești din tot sufletul un copil, pe parcursul procedurii de adopție, ai tendința de a renunța la tot. O altă mamă afirma: M-am rugat neîncetat. Credința m-
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
părinții adoptatori ca fiind factori importanți pentru a depăși momentele de așteptare, solicitările și provocările procesului de adopție. O mamă adoptivă afirma: Dacă nu ai un psihic puternic și nu îți dorești din tot sufletul un copil, pe parcursul procedurii de adopție, ai tendința de a renunța la tot. O altă mamă afirma: M-am rugat neîncetat. Credința m-a ajutat sa merg mai departe. În tot acest timp am știut că undeva există un suflețel pentru mine. O altă resursă importantă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
știut că undeva există un suflețel pentru mine. O altă resursă importantă pentru părinții adoptatori o reprezintă practicienii din cadrul Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului. O mamă adoptatoare afirma că daca cei care ne-au prezentat procedura de adopție, nu ar fi făcut-o în așa fel încât lucrurile să pară abordabile, am fi fost descurajați pe parcurs și poate chiar am fi renunțat. E o procedură greoaie, dar am avut suportul lor. Șase dintre mamele adoptive consideră practicienii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
fi fost descurajați pe parcurs și poate chiar am fi renunțat. E o procedură greoaie, dar am avut suportul lor. Șase dintre mamele adoptive consideră practicienii din direcții ca fiind persoane "resursă", care le-au oferit suport în procesul de adopție. Nu toate sunt însă de aceeași părere. Două mame invocă lipsa de încredere și comunicare între ele și asistenții sociali din cadrul direcțiilor care au mijlocit adopțiile, în timp ce alte două mame consideră că, atitudinea asistenților sociali din cadrul direcțiilor a fost de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
din direcții ca fiind persoane "resursă", care le-au oferit suport în procesul de adopție. Nu toate sunt însă de aceeași părere. Două mame invocă lipsa de încredere și comunicare între ele și asistenții sociali din cadrul direcțiilor care au mijlocit adopțiile, în timp ce alte două mame consideră că, atitudinea asistenților sociali din cadrul direcțiilor a fost de descurajare și chiar intimidare. În aceste cazuri, practicienii devin mai degrabă factori de stres pentru părinții adoptatori, decât facilitatori. 6.3.2 Factori de stres, resurse
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mai degrabă factori de stres pentru părinții adoptatori, decât facilitatori. 6.3.2 Factori de stres, resurse și mecanisme de coping în perioada de acomodare Ca perioadă de acomodare am avut în vedere cele trei luni dintre încredințarea și încuviințarea adopției. În general, momentul aducerii copilului în familie este, ca și momentul nașterii unui copil biologic, un factor de stres pozitiv, descris în termeni de emoție pozitivă și bucurie. În cazul familiilor adoptatoare se identifică însă o serie de provocări specifice
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și abilitatea lor de a forma instantaneu o relație de afecțiune cu copilul adoptat (patru respondente). Confirmarea sau infirmarea acestor temeri depinde în mare măsură de vârsta copilului, istoricul de plasament și experiențele de relaționarea cu părinții biologici/îngrijitorii anterior adopției. Jumătate dintre respondente au declarat că au ales să adopte un copil mai mare (peste 2 ani) pentru a fi sigure că-l vor înțelege considerând că, începând cu această vârstă copilul își poate exprima singur nevoile. Cu toate aceste
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
respondentă care a adoptat un copil ce a beneficiat de forme multiple de plasament: spital pediatrie până la vârsta de 6 luni, centru de plasament până la un an și cinci luni, asistență maternală 4 luni, după care a fost încredințată în vederea adopției. Mama invocă o lipsă totală de reacție afectivă și comportamentală și refuzul de a accepta hrana oferită. Pentru copiii adoptați din asistență maternală (patru cazuri din zece), ruptura de familia de plasament a fost un factor de stres important atât
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sunt de moment, sunt accidentale sau trecătoare sau îi stau în caracter și trebuie să le corectăm... dacă ar fi crescut cu noi aș fi știut asta. Barth și Berry (1988), semnalau neajunsul părinților adoptatori de a primi în momentul adopției un dosar cu date factuale, care de cele mai multe ori se rezumă la informații medicale și despre istoricul de plasament. Ce lipsește părinților adoptatori cel mai des sunt informațiile de zi cu zi despre comportamentul copilului, în contextul cărora să interpreteze
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
le suportă din venituri proprii. 6.3.3 Factori de stres, resurse și mecanisme de coping în perioada post-adopție Adaptarea Factori de stres specifici copilului adoptat. În ceea ce privește evoluția stării de sănătate, copiii care nu au semnalat probleme medicale în momentul adopției nu au avut probleme importante nici după încheierea acestui proces. Aici sunt integrați în general copiii care nu au fost instituționalizați fiind adoptați din familiile lor biologice, au fost în plasament la asistent maternal profesionist sau cei care au fost
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
general copiii care nu au fost instituționalizați fiind adoptați din familiile lor biologice, au fost în plasament la asistent maternal profesionist sau cei care au fost instituționalizați o perioadă de până la 6/7 luni. Majoritatea copiilor care au prezentat anterior adopției probleme medicale au înregistrat o ameliorare a sănătății lor, dar în proporții diferite în funcție de o serie de factori: timpul petrecut în instituție, tipul problemelor avute, informațiile corecte oferite de specialiști părinților adoptatori, tratamente efectuate. Cele mai frecvente probleme medicale au
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
reprezintă resurse importante "am discutat pe această temă și cu persoanele cunoscute și le-am întrebat ce să fac, cum să procedez..." Un eveniment stresor întâlnit la șase dintre respondente este legat de momentul în care trebuie să dezvăluie copilului adopția. Toate respondente afirmă că-i vor spune copilului faptul că este adoptat, fie pentru că "trebuie" sau "este important să știe", fie pentru că "oamenii sunt răi" și preferă să fie ele cele care-i comunică despre adopție copilului. Deși vârsta copiilor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
trebuie să dezvăluie copilului adopția. Toate respondente afirmă că-i vor spune copilului faptul că este adoptat, fie pentru că "trebuie" sau "este important să știe", fie pentru că "oamenii sunt răi" și preferă să fie ele cele care-i comunică despre adopție copilului. Deși vârsta copiilor este cuprinsă în momentul studiului între 2 și 8 ani, niciuna dintre respondente nu au găsit "momentul potrivit" pentru a-i spune copilului faptul că a fost adoptat. Motivele pentru care amână se nasc din temerile
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
inițial, am avut în vedere mai multe cicluri ale formării familiei adoptive, care au scos în evidență factori de stres și constrângeri specifice, resurse și strategii de coping diferite. O primă concluzie ar fi aceea că, pe lângă stresul principal al adopției unui copil, care intră în familie cu o serie de caracteristici și particularități care adeseori pun la încercare resursele familiei adoptatoare, se acumulează o serie de alți factori care afectează într-o măsură mai mare sau mai mică adaptarea. Un
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
calitatea relațiilor dintre membrii familiei. Constatăm legături bine consolidate în timp. Afecțiunea pe care copiii adoptați o manifestă în raport cu părinții reprezintă cea mai importantă resursă pentru întărirea acestor relații. Familia adoptivă rămâne însă deficitară pe planul comunicării cu copilul despre adopție. Strategiile de evitare și amânare au ca efect menținerea unui nivel de stres constant în legătură cu acest subiect. În ceea ce privește cel de-al doilea indicator prin care am definit adaptarea, promovarea dezvoltării copilului, observăm o disponibilitate ridicată a familiei adoptive de a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de intenționalitate, nu permit generalizarea datelor. De asemenea trebuie specificat faptul că, datele au fost culese retrospectiv, prin urmare există posibilitatea deteriorării lor ca urmare a selectivității memoriei și a procesului de uitare. De asemenea procesul de reconstrucție a "poveștii" adopției a putut genera erori în redarea datelor în cadrul interviului narativ. Capitolul 7 Opinii, atitudini și comportamente față de adopție 7.1 Aspecte teoretice 7.1.1 Delimitări conceptuale 7.1.2 Atributul/atributele care stigmatizează părinții adoptatori 7.1.3 Opinii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]