2,785 matches
-
bancar și operarea de conturi de corespondent cu societăți bancare din România și din străinătate; ... v) încheierea de acorduri și de convenții specific bancare cu organizații și/sau instituții române, străine și/sau internaționale cu caracter financiar și/sau bancar; afilierea la astfel de organisme, participarea la activitatea acestora și editarea de publicații proprii; ... x) mandatarea unor persoane fizice și/sau juridice de a desfășura operațiuni specifice C.E.C. ... y) efectuarea altor plasamente stabilite de consiliul de administrație. ... Articolul 6 C.E.C. poate
HOTĂRÎRE Nr. 888 din 1 octombrie 1996 pentru aprobarea Statutului Casei de Economii şi Consemnaţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116002_a_117331]
-
22.2. Integrarea cercetării românești în circuitul științific mondial: - Obținerea și valorificarea calității de membru cu drepturi depline în toate organismele și organizațiile ��tiințifice mondiale și europene; - Participarea activă la viață științifică internă și internațională (conferințe, congrese, simpozioane, expoziții științifice afiliere etc.) cu contribuții științifice de înalt nivel; - Participarea la proiectele comune bilaterale de cercetare cu parteneri de prestigiu. 23. DEZVOLTAREA SISTEMULUI NAȚIONAL DE ETALONARE, STANDARDE ȘI NORME TEHNICE DE METROLOGIE LEGALĂ 23.1. Etaloane în domeniul mărimilor dimensionale: - Studiu privind
HOTĂRÎRE Nr. 27 din 27 ianuarie 1994 privind aprobarea Programului naţional de cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110072_a_111401]
-
comerț și industrie. Salariații camerelor de comerț și industrie teritoriale care lucrează în domeniul lor de specialitate beneficiază de reglementările privind vechimea în acest domeniu. Articolul 8 Camerele de comerț și industrie teritoriale pot stabili raporturi de cooperare, asociere sau afiliere cu Camera de Comerț și Industrie a României. Asocierea sau afilierea atrage calitatea de membru de drept al Camerei de Comerț și Industrie a României. Capitolul 2 Camera de Comerț și Industrie a României Articolul 9 Camera de Comerț și
DECRET-LEGE nr. 139 din 11 mai 1990 privind camerele de comerţ şi industrie din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107002_a_108331]
-
lucrează în domeniul lor de specialitate beneficiază de reglementările privind vechimea în acest domeniu. Articolul 8 Camerele de comerț și industrie teritoriale pot stabili raporturi de cooperare, asociere sau afiliere cu Camera de Comerț și Industrie a României. Asocierea sau afilierea atrage calitatea de membru de drept al Camerei de Comerț și Industrie a României. Capitolul 2 Camera de Comerț și Industrie a României Articolul 9 Camera de Comerț și Industrie a României este o organizație neguvernamentala, de utilitate publică, cu
DECRET-LEGE nr. 139 din 11 mai 1990 privind camerele de comerţ şi industrie din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107002_a_108331]
-
și cu relații extrem de apropiate cu „importantul personaj” Pireu. Deși ar fi putut să spună orice, Maimuța alege un anumit tip de minciuni, despre care crede că i-ar realiza o imagine valorizată din punct de vedere social. De exemplu, afilierea sau ideea de a fi asociat cu alteri care sunt importanți conduc la obținerea unor beneficii (Burt, 2011). Iată despre ce voi discuta în cadrul acestui capitol, în special în secțiunea destinată măsurării puterii prin centralitate (numărul de legături). Fabula despre
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
sau relații sociale. Legăturile sunt foarte diverse și pot indica: (a) modul în care o persoană se raportează la o alta (de exemplu, prietenie, respect, antipatie etc.), (b) fluxul unor resurse (de exemplu, circulația unor mărfuri, a banilor etc.), (c) afilierea (de exemplu, participarea la aceleași evenimente sociale, apartenența la același partid politic, afilierea insti tuțională la o anumită universitate etc.) și (d) interacțiuni (de exemplu, schimb de mesaje, contact sexual etc.) (Wasserman și Faust, 1994; Scott și Carrington, 2012). Borgatti
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
care o persoană se raportează la o alta (de exemplu, prietenie, respect, antipatie etc.), (b) fluxul unor resurse (de exemplu, circulația unor mărfuri, a banilor etc.), (c) afilierea (de exemplu, participarea la aceleași evenimente sociale, apartenența la același partid politic, afilierea insti tuțională la o anumită universitate etc.) și (d) interacțiuni (de exemplu, schimb de mesaje, contact sexual etc.) (Wasserman și Faust, 1994; Scott și Carrington, 2012). Borgatti și Lopez-Kidwell (2012) propun clasificarea legăturilor în continue și discrete (vezi tabelul 2
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
rețeaua de comunicare din cadrul filialei unei organizații private; figura 2.2). Rețelele pot implica însă două seturi de actori, caz în care se numesc rețele sociale bimodale (2 mode networks) (Wasserman și Faust, 1994; Borgatti și Halgin, 2012). Rețelele de afiliere sunt un tip specific de rețea socială bimodală în care avem un set de actori (persoane) și un set de evenimente (de exemplu, petreceri, consilii de conducere, organizații etc.). De exemplu, rețeaua de afiliere prezentată în figura 2.3 reprezintă
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Borgatti și Halgin, 2012). Rețelele de afiliere sunt un tip specific de rețea socială bimodală în care avem un set de actori (persoane) și un set de evenimente (de exemplu, petreceri, consilii de conducere, organizații etc.). De exemplu, rețeaua de afiliere prezentată în figura 2.3 reprezintă un set de femei și evenimentele sociale la care acestea au participat (E1, E2, E3, E4, E5, E6). Pe lângă rețelele sociale unimodale și bimodale, mai putem întâlni un tip specific de rețea socială: ego-rețeaua
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
perechi ordonate de noduri se numesc grafuri direcționale, iar punctele sunt legate întotdeauna prin săgeți care indică direcția relației sau modul în care aceasta este ordonată. Între actori pot exista și legături (relații) simetrice, precum: vecinătatea, participarea la un eveniment, afilierea instituțională etc. Aceste relații nu sunt fundamentate de preferințele sau de alegerile indivizilor, existând independent de percepțiile acestora. Adică, despre orice pereche de actori între care există astfel de relații se spune că este o pereche de puncte neordonate. Acest
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
coloane și ordonate în funcție de variabilele de interes pentru cercetare. A doua modalitate de descriere a grupului de muncă se bazează pe măsurarea caracteristicilor relațiilor dintre membri: legături de comunicare, de prietenie, de simpatie, de consiliere, de antipatie, de conflict, de afiliere etc. Rezultatul acestor măsurători se concretizează în seturi de date de tip relațional. Aceste date de tip relațional pot fi vizualizate sub forma unor grafuri (vezi figurile 2.14, 2.15, 2.16 și 2.17) și pot fi stocate
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
analiza clivajelor și a diferitelor diviziuni sociale, a oportunităților de brokeraj și a constrângerilor de la nivelul anumitor noduri sau rețele sociale. Analiza substructurilor de rețea este importantă și pentru stabilirea gradului de separare a anumitor subseturi de actori, pentru variația afilierii membrilor, pentru a stabili care sunt actorii ce dețin roluri-cheie la nivel structural și substructural etc. În cele ce urmează, îmi propun să definesc și să ilustrez prin exemple cât mai simple diferitele tipuri de substructuri care pot exista la
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
care îndeplinesc criteriile/cerințele de selecție stabilite de cercetător. De exemplu, pot fi aplicate criterii geografice (construcția rețelei de suport la nivelul unui sat, construcția rețelei de prietenie de la nivelul elevilor dintr-o clasă etc.), criterii de apartenență sau de afiliere instituțională (rețelele de coautorat de la nivelul membrilor departamentelor de sociologie din România), criterii politico-economice (rețeaua de colaborare dintre statele subdezvoltate) etc. În acest context, aș sublinia faptul că regula în studiile de analiză a rețelelor sociale constă în examinarea unor
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
este actorul individual. În alte cazuri, datele se culeg folosind ca unitate de observație diada. De exemplu, într-un studiu organizațional, cercetătorii pot să observe și să înregistreze doar situațiile în care două organizații schimbă resurse. De asemenea, rețelele de afiliere sunt construite folosind ca unitate de observație evenimentele. De exemplu, putem avea în vedere analiza anumitor evenimente sau întâmplări sociale din punctul de vedere al participanților (de exemplu, la câte nunți au participat în calitate de invitate Madonna și Lady Gaga), analiza
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
exemplu, la câte nunți au participat în calitate de invitate Madonna și Lady Gaga), analiza componenței consiliilor de conducere din companiile private (de exemplu, doi indivizi pot fi colegi în consiliile de conducere ale mai multor companii) etc. În cazul rețelelor de afiliere, legăturile dintre actori se stabilesc în funcție de participarea la un anumit eveniment. După ce sunt colectate de la nivelul diferitelor unități de observație, datele relaționale sunt rezumate și exploatate în diferite forme. Altfel spus, datele relaționale sunt modelate pe diferite niveluri (Wasserman și
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
relaționale cu privire la Florența renascentistă. În felul acesta, au fost construite rețele sociale compuse din legături economice (de exemplu, legături cu privire la împrumuturile financiare, la parteneriatele de afaceri), de rudenie (de exemplu, căsătoriile între familiile nobiliare), politice (de exemplu, alegeri electorale) etc. Afilierile sau coparticipările reprezintă un exemplu de proxy utilizat pentru identificarea legăturilor și construirea rețelelor (Halgin și Borgatti, 2012; Borgatti și Halgin, 2012). Studiile organizaționale cu privire la interlocking directorates și alianțele de firme folosesc rețelele bimodale pentru a stabili legături între anumiți
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Borgatti, 2012; Borgatti și Halgin, 2012). Studiile organizaționale cu privire la interlocking directorates și alianțele de firme folosesc rețelele bimodale pentru a stabili legături între anumiți actori. De exemplu, dacă A și B fac parte din conducerea unei firme x (au aceeași afiliere organizațională), atunci se presupune că între A și B există o legătură (Mizruchi, 1983, 1989, 1996). De asemenea, dacă două femei, C și D, participă la aceeași petrecere, atunci se presupune că între acestea ar (putea) exista o legătură socială
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
adeverește, dacă inspectăm structura legăturilor de coautorat din figura 3.11). Figura 3.12. Rețea socială cu un grad maxim de centralizare Pentru a calcula gradul de homofilie a rețelei de coautorat, în scop ilustrativ, am folosit ca variabilă nominală afilierea religioasă a fiecăruia dintre indivizi (religia a fost construită ca variabilă nominală cu patru clase; de exemplu, ortodox, catolic, protestant, musulman). În figura 3.13, am reprezentat rețeaua de coautorat în funcție de apartenența religioasă a fiecărui individ. Astfel, prin simbolul „*” i
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
ar putea ieși din „canoanele” statornicite în fotbalul insular și, ca urmare, autoritatea lui International Board ar putea fi subminată, a determinat federația engleză să trimită o delegație la Congresul F.I.F.A. de la Berna (1905) și să ceară la 1 aprilie afilierea lui Football Association, cerere care a fost aprobată de europeni. Mulțumit că realizat uniunea cu fotbalul britanic, R. Guerin se retrage din funcția de președinte al F.I.F.A. și cedează locul englezului Dan B. Woolfall (1906). În același an F.I.F.A. încearcă
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
Internațional” nu a avut loc deoarece la secretariatul federației internaționale nu s-a primit nici o înscriere. La Congresul F.I.F.A. de la Amsterdam din anul 1907 este radiată federația Boemiei. Britanicii profită de acest precedent și federațiile din Scoția și Irlanda solicită afilierea la F.I.F.A. Reprezentanții Franței și Germaniei se opun cu îndârjire, dar doi ani mai târziu, alături de Scoția și Irlanda, va deveni membră a F.I.F.A. și Țara Galilor. Acest precedent permite și astăzi fotbalului britanic (între timp a devenit membră și federația
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
și Nicolof. Începând cu anul 1913, „Comisiunea de Football Asociation” înregistra aproape zilnic noi cereri de înscriere în activitatea competițională a unor echipe înființate în provincie și în cartierele mărginașe ale Bucureștiului. Formații din Giurgiu, Galați, Brăila, Buzău, etc. solicitau afilierea la F.S.S.R. și dreptul la participarea în întrecerile fotbalistice oficializate. În București au apărut noi grupări fotbalistice, ca „Union”, „Victoria”, „Colțea”, „Gloria”, toate repartizate în categoria a II-a districtuală. În luna aprilie a acestui an, a fost reluat contactul
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
Sabu (președinte), D. Bărbulescu, G. Dragomirescu, E. Felix și M. Mușetescu, membri. Comisia, cu sediul în strada Corabiei numărul 6, a devenit forul conducător al fotbalului românesc. În scurt timp, pe adresa noii comisii au sosit zeci de cereri de afiliere expediate de cluburi din Transilvania, Banat, Oltenia, Moldova și Dobrogea. Iată ce scria revista bucureșteană „Viața sportivă” în primul ei număr, la 1 noiembrie 1919: „Între sporturile ce se practică la noi, putem afirma că nu a izbutit nici unul să
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
ale globului și din necesitatea existenței unui for care să conducă, să organizeze și să controleze întreaga activitate fotbalistică internațională. Ca o consecință firească a acestui fapt, în anul 1904 i-a ființă Federația Internațională de Fotbal Asociație (F.I.F.A.), prin afilierea la ea a mai multor federații naționale, acestea având dreptul de a conduce, organiza și controla activitatea fotbalistică din propria țară. F.I.F.A. este un organism internațional independent, având relații de colaborare cu Comitetul Olimpic Internațional și cu Federația Internațională a
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
fotbal și secțiile de fotbal din cadrul cluburilor și asociațiilor polisportive; c) membrii asociați, asociațiile județene de fotbal. Un club sau o asociație care dorește să devină membru afiliat sau asociat la F.R.F. trebuie să prezinte o cerere scrisă de admitere (afiliere). Adunarea Generală a F.R.F. este singura competentă să decidă asupra admiterii respectivului club sau asociație. Comitetul Executiv al Federației poate acorda admiterea provizorie a unui membru. Admiterea provizorie trebuie supusă aprobării primei Adunări Generale, care o ratifică. La propunerea Comitetului
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
persoane fizice sau a unor grupuri de persoane având la bază etnia, sexul, limba, religia, orientare politică sau orice alt motiv este strict interzisă. Orice tip de discriminare, directă sau indirectă, va fi sancționată conform Codului disciplinar FIFA/UEFA/ FRF. Afilierea, suspendarea și excluderea unui membru al Federației Române de Fotbal Adunarea Generală a F.R.F este competentă să decidă asupra afilierii, suspendării și/sau excluderii membrilor. Comitetul Executiv poate hotărî cu titlu provizoriu afilierea, suspendarea sau excluderea, urmând ca această
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]