3,174 matches
-
bazin hidrografic în altul. De la Moscova spre Varșovia se trece ușor prin Podișul Valdai. Se urmează cursul superior al Niprului pentru a ajunge în bazinul Nemanului și mai departe al Vistulei. La rândul ei, Vistula comunică simplu cu Oderul prin afluentul său Warta. Odată traversat Oderul, se intră în bazinul Elbei și se poate înainta până spre Rin. Din această zonă, se poate urca pe Mosel sau pe Meuse cu afluenții lor pentru a se ajunge la Paris, lăsând pe stânga
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Vistulei. La rândul ei, Vistula comunică simplu cu Oderul prin afluentul său Warta. Odată traversat Oderul, se intră în bazinul Elbei și se poate înainta până spre Rin. Din această zonă, se poate urca pe Mosel sau pe Meuse cu afluenții lor pentru a se ajunge la Paris, lăsând pe stânga Masivul Ardeni și Colinele Champagne. c. Mirajul căii sud est Unul din cele mai vechi trasee, dar și din cele mai periculoase a fost cel pornind din zona Bosforului. Trecea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Alpilor și protejat de Dunăre, a asigurat o bază de expansiune veritabilă pentru a domina Europa de Mijloc. Este punctul inițial din care s-a dezvoltat proiectul imperial austriac urmând firul Dunării și al Tisei. Ulterior a luat cursul unor afluenți estici (Someș, Criș, Mureș), pentru a pătrunde și în ținuturile noastre. Ferită din spate de munți și întinzându-se pe insule fluviale, Viena a fost și o adevărată redută naturală în fața căreia asediul otoman a eșuat. Căderea orașului, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Albă și ajungând la Liov, nu a avut niciodată șansa de a deveni tronsonul unui traseu în istmul ponto baltic. În realitate, acest drum nu era decât o prelungire a rutei care lega Bosforul de Gurile Dunării. Urca pe firul afluenților Dunării pe direcția nord vest, după caz, pe Siret sau pe Prut61. În partea sa nordică, i-au fost potrivnice, la început, extinderile teritoriale făcute de polonezi, interesați să avanseze mai degrabă spre Nipru, într-un spațiu slav ancestral. Mai
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
privim spre câteva din trecătorile ce au jucat un rol esențial în istoria noastră și să surprindem importanța axelor pe care le dezvoltă pe o arie extinsă. De pildă, pasul Predeal cuplează bazinul Oltului superior cu cel al Prahovei, prin intermediul afluentului Timișul de Sus. Tot astfel, pasul Giuvala, din culoarul Bran Rucăr, unește bazinul Oltului superior de cel al Argeșului, prin intermediul afluenților Bârsa, respectiv Râul Târgului / Dâmbovița, cu posibilitatea de derivație și spre bazinul Ialomiței. Ni se deschid în fața ochilor căi
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
le dezvoltă pe o arie extinsă. De pildă, pasul Predeal cuplează bazinul Oltului superior cu cel al Prahovei, prin intermediul afluentului Timișul de Sus. Tot astfel, pasul Giuvala, din culoarul Bran Rucăr, unește bazinul Oltului superior de cel al Argeșului, prin intermediul afluenților Bârsa, respectiv Râul Târgului / Dâmbovița, cu posibilitatea de derivație și spre bazinul Ialomiței. Ni se deschid în fața ochilor căi, cu duiumul, care ne duc din Ardeal spre toate direcțiile din Muntenia. Nu foarte departe de pasul Predeal, se află un
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
deschid în fața ochilor căi, cu duiumul, care ne duc din Ardeal spre toate direcțiile din Muntenia. Nu foarte departe de pasul Predeal, se află un alt exemplu important... Pasul Oituz unește bazinul Oltului superior de cel al Siretului Inferior, prin intermediul afluenților Râul Negru, respectiv Oituz Trotuș, adică leagă Transilvania de Moldova. Mai departe, se poate urca pe Tazlău pentru a debușa la Bacău în bazinul Siretului Mijlociu. Suntem la vărsarea Bistriței în râul Siret. Dacă vom urca și pe firul Bistriței
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
din fața altor războinici mai de temut. Să ne gândim, de exemplu, la cazul iașilor, trib alanic cantonat în perioada invaziei mongole, atât în mlaștinile Tisei, cât și ale Prutului. Amintirea lor dăinuiește până astăzi pe meleagurile Moldovei. Pe unul dintre afluenții Prutului, Bahlui, au fondat orașul care le poartă numele târgul Iașilor. Inexistența unor asemenea particularități geografice la sud de Dunăre a dezavantajat romanitatea orientală, fapt ce explică nivelul crescut de asimilare pe care l-a înregistrat. La miazăzi de fluviu
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Belgia). 123 De exemplu, este cazul farșeroților din Albania care mai rezistă încă în câmpia Muzakiei la sud de Vlora, antica Valona. 124 Este cazul inclusiv al vârfurilor montane impozante Durmitor și Visitor. 125 Ne referim, de pildă, la Valbona, afluent al Drinului. 126 Avem în vedere orașul Surdulița, masivul Vlahinia ori lacul Vlasinka. 127 Torlacii s-au considerat bulgari până târziu dar teritoriul lor a revenit Serbiei în mare parte, și azi doar puțini mai au conștiința bulgară (în zona
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
sa scrie că "vatra satului (Ipotești) e așezată pe lunca Sîcnei, destul de largă între coline", iar mai jos, pe aceeași pagină, dă și amănunte: "Sîcna brăzdează leneșă Ipoteștiul, de la nord spre sud. Izvorîtă în Dorohoi (sic!) și primind pe parcurs afluenții Bucecea, Dolina, Slatina (sic!) și Loieștii (!), după o zi-două de ploaie gîrla Humăriei curge pe sub dealul Cotîrgacilor" (Noi contribuții..., pag. 51). Această greșeală se repetă și în volumul publicat la Deva: "Pîrîul Sîcna, izvorît cale lungă din Dorohoi, brăzdează molcom
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
depărtare de vreo 12 km nord-est de Ipotești și Sîcna nu și-a pus în gînd să treacă în curmeziș, călare, peste o mulțime de dealuri și coline, numai și numai ca să treacă și prin Ipotești, ci ea își primește afluenții, fără Slatina, de care nu știu localnicii, și fără pîrîul Loiești și curge pe la mai bine de cinci km depărtare, nord-est de Ipotești ! A lua pîrîul Loiești din marginea satului Ipotești și a-l face afluent al Sîcnei, iar apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ci ea își primește afluenții, fără Slatina, de care nu știu localnicii, și fără pîrîul Loiești și curge pe la mai bine de cinci km depărtare, nord-est de Ipotești ! A lua pîrîul Loiești din marginea satului Ipotești și a-l face afluent al Sîcnei, iar apoi a scrie că gîrla Humăriei curge pe sub dealul Cotîrgacilor, este tot așa de absurd, cum ai afirma că Dunărea, în mersul ei spre Galați, trece și pe la Brașov! A doua greșeală o face Augustin Z. N.
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a statului, formată din lunci străbătute de râul Lerma și cunoscută sub numele de El Bajíoxe "Bajío, regiunea Mexic", cuprinde pământuri agricole de cea mai bună calitate (vezi harta 5.3). Irigațiile se efectuează cu destulă ușurință, grație râului Lerma, afluenților săi și numeroaselor fântâni forate în ultimii treizeci de ani. În general, El Bajíoxe "Bajío, regiunea Mexic" produce două recolte pe an: sorg și porumb în timpul verii, grâu și orz în timpul iernii. Producția agricolă a regiunii, considerată în mod tradițional
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
îi dedică poemul Steluța, după care a fost compusă de D.G. Florescu celebra romanță cu același nume; de asemenea, îi inchină ciclul de poezii „Lăcrămioare”. Tecuciul, orașul meu natal, este situat într-o zonă de câmpie, pe malul râului Bârlad afluent al râului Siret și pe malul râului Tecucel, un afluent al Bârladului. Este menționat documentar în anul 1134 ca târg și punct de vamă, chiar înaintea Bucureștiului. La 1 septembrie 1435, Ilaș voievod, fiul și urmașul lui Alexandru cel Bun
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
D.G. Florescu celebra romanță cu același nume; de asemenea, îi inchină ciclul de poezii „Lăcrămioare”. Tecuciul, orașul meu natal, este situat într-o zonă de câmpie, pe malul râului Bârlad afluent al râului Siret și pe malul râului Tecucel, un afluent al Bârladului. Este menționat documentar în anul 1134 ca târg și punct de vamă, chiar înaintea Bucureștiului. La 1 septembrie 1435, Ilaș voievod, fiul și urmașul lui Alexandru cel Bun, scria regelui Poloniei Vladislav Iagello că s-a împăcat cu
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
la păscut, după frații mei mai mari care erau mărișori și mai voiau să scape de corvoada asta, măcar în unele zile, pe timpul vacanței de vară. Ca de obicei, mergeam să pasc vitele pe malul Tecucelului un pârâu care este afluent al Bârladului, râu ce trece, de asemenea, prin Tecuci. In apropiere era Școala agricolă, (Liceul agricol de astăzi) iar vis à vis era atunci o grădină de zarzavat a acestei școli; în continuarea ei era parcul care se termina în
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
cifre ascund însă realități cu totul diferite. Dacă pentru Egipt volumul infrastructurii portuare reflectă într-adevăr nivelul său general de dezvoltare, în cazul Sudanului cea mai mare parte din cele 18 porturi (din care 15 fluviale pe cursul Nilului și afluenților săi) sunt facilități de mici dimensiuni și slab echipate tehnic, ce răspund în principal unor necesități ale traficului local derulat pe calea naturală a apei, în lipsa unor rețele terestre de transport bine echipate. Din Asia de sud-vest, se remarcă doar
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
și solid ale râurilor de frontieră, modificările teritorial-frontaliere de albie pot lua caracter de avulsie, caracterizată prin schimbarea parametrilor morfo-hidrografici ai albiei într-un interval de timp foarte scurt. Astfel, râul Senegal, frontieră naturală dintre Mauritania și Senegal, având izvoarele afluenților la limita nordică a zonei subecuatoriale, poate înregistra în cursul anotimpului ploios creșteri bruște de debit, cu consecințe asupra dinamicii malurilor, pe fondul unui substrat mlăștinos și puțin înclinat, ce favorizează procesele de meandrare, aluvionare și formele conexe acestor procese
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
a interferențelor cu alte culturi e binevenită. Fiindcă, o știm de la N. Iorga, "civilizația umană nu e un mare fluviu unic, ieșit din munții cei mai înalți din izvoarele cele mai adânci, ci cursul ei duce apele vii ale tuturor afluenților care aduc cu ei fiecare un mister de vitalitate fără de care fluviul s-ar pierde în mlaștini"1. Omenirea e un ansamblu în care toate vocile contează, deși nu se poate obține nicicând armonia deplină. Ea cuprinde în expresia aceluiași
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
că Trotușul este cel mai mare râu al țării, în ceea ce privește suprafața bazinului și debitul apei. Izvorând din Munții Ciucului (culmea Păltiniș ), la 1360 m. altitudine, el formează numeroase depresiuni (între care Lunca, Ghimeș - Palanca, Brusturoasa - Agăș și Dărmănești ), având ca afluenți următoarele cursuri de apă: Tazlău, Oituz, Uz, Cașin, Asău, Ciobănașul, Slănic, Sulița. Aparținând Carpaților și Subcarpaților Orientali, putem înțelege și varietatea pe care o prezintă Valea Trotușului, în ceea ce privește flora și fauna. Pe lângă elemente comune și altor zone similare din țara
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
cazul numelor de locuri, fie împrumutate ca toponime propriu - zise, fie de creații pe baza unor apelative de origine maghiară. II NUME DE LOCURI DIN VALEA TROTUȘULUI A. Toponimie majoră BĂLĂTĂU, lac de baraj natural, format de la pârâul Izvoru Negru, afluent al râului Uz, menționat in anul 1883.Viiturile din anii 2004 și 2005 au dus la dispariția acestui luciu de apă. Et.: ap. bălătău ( bolătău ) d. mag. balatò « băltoacă, loc mlăștinos ». Apelativul, ca și toponimele formate pe baza lui, sunt
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
anii 2004 și 2005 au dus la dispariția acestui luciu de apă. Et.: ap. bălătău ( bolătău ) d. mag. balatò « băltoacă, loc mlăștinos ». Apelativul, ca și toponimele formate pe baza lui, sunt cunoscute în graiurile din Transilvania. BOGDANA, sat și pârâu, afluent al Trotușului, pe partea dreaptă. Prima atestare a satului o aflăm într-un document din 6 aprilie 1488, când Ștefan cel Mare dăruiește lui Duma Pârcălab un sat pe Bogdana. Dar localitatea este, cu siguranță, mai veche, ființând din epoca
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
1660, moșia Cașin a fost închinată mănăstirilor de la muntele Athos. Din prima jumătate a secolului al XVIII-lea se stabilesc în această zonă români din Transilvania și din Munții Vrancei (Soveja), care s-au așezat pe Valea Cașinului. Râul Cașin, afluent pe dreapta al râului Trotuș, izvorăște din Munții Vrancei, traversând localitățile Cașin și Mănăstirea Cașin. De la 1840, în timpul domniei lui Mihail Sturdza, au existat în această arie geografică două unități administrativ - teritoriale distincte: Cașin și Mănăstirea Cașin. Et.: n. pers
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Atestările mai importante aparțin anilor 1587, 1634, 1790, 1849, 1861. Et.: mag. csik « ținut de frontieră ». CURIȚA, sat aparținător de comuna Cașin, situat pe pârâul cu același nume. Apa izvorăște din Măgura Cașinului, din locul numit Poiana Cârlanului. Este un afluent de stânga al râului Cașin. Cel mai vechi document de atestare a satului datează de la 5 iulie 1776, când domnitorul Grigore Ghica menționează într-un act satul cu acest nume. În 1875, comuna a fost desființată, fiind integrată celei numite
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Et.: n. pers. Dărman sau Derman + suf.-ești. După unii specialiști, antroponimele de mai sus reprezintă variante ale numelui de persoană Gherman, des folosit în Moldova, care provine din latinescul Germanus « frate », pătruns prin filieră grecească. DOFTEANA, râu cu cascadă, afluent pe dreapta al Trotușului, care izvorăște de sub vârfurile Nemira Mare și Șandru Mare, de la care și-a luat numele și localitatea omonimă, situată în Depresiunea Dărmănești, la 10 km. de Târgu Ocna. Inițial, satul a aparținut de ocoalele Tazlăul Mare
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]