1,278 matches
-
à désirer, à poursuivre" [p.5, subl.n.]. Imaginea franțuzoaicei mitice apare în române că o femeie modernă preocupată în exclusivitate de aventură, lux și risipă. Ceea ce este considerat în secolul al XIX-lea, de regulă, ca defect feminin: inteligență agera, voința nedisciplinata, orgoliul, capătă un farmec aparte în cazul Parizienei. Pariziana de la sfârșitul secolului este clasată în fiziologiile timpului că un tip distinct: "La parisienne d'aujourd'hui se présente comme un type absolument distinct; elle apporte, dans la vie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
în mare parte, unor familii evreiești avute, nu mai sunt locuite. Câteva familii de țigani s-au instalat acolo și supraviețuiesc înconjurate de lucrări și șantiere în curs. Macarale și betoniere lucrează la refacerea străzii, în timp ce pisici vagaboande, slabe și agere, se strecoară peste tot. Rarii trecători merg în zig-zag și se împiedică. Praf, nori de praf cărămiziu și lipicios. Zgomotul este suportabil, muncitorii agățați de betoniere muncesc fără chef, iar copiii de țigani se joacă, supravegheați de bunicile lor așezate
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
încetineală a minții să zicem, o mai grea urcare din particular în general, etc. Într-o discuție memorabilă cu scriitorul Gheorghe Suciu și filosoful Alexandru Surdu, dl. Florea Fugariu, profesorul nostru de literatură elină, editorul Școlii Ardelene, un oltean foarte ager care a fost mentorul multor scriitori din generația lui Nichita Stănescu, a lansat formula: „Ardelenii nu știu ce e ăla un cal” explicând socratic: „Gheorghe Suciu, de pildă, dacă-l întrebi ceva despre animalul numit cal îți va descrie calul său din
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
P. Syrus impune și o altă interpretare: Învinsul face parte din gloria Învingătorului, deoarece acesta și-a pus În valoare calitățile doar În măsura În care a fost stimulat de răspunsurile tot mai performante ale colegului de competiție. * „Vederea minții Începe să devină ageră atunci cînd aceea a ochilor caută să-și Înceteze activitatea.” (Platon) Idealul este Însă ca „reflecțiunea” să se Întemeieze constant pe datele simțurilor, deoarece o judecată Îndrăgostită de ea Însăși și necontrolată de realitate dă naștere fie la „idoli”, fie
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ceilalți este un efort necesar și din alt motiv. „Când ne rugăm pentru aproapele nostru, imediat primim lămurire de la Dumnezeu, despre ceea ce are în special nevoie și putem lucra efectiv pentru mântuirea lui. Inima devine foarte sensbilă și nespus de ageră în recunoașterea răului și, în același timp, își trage multă putere din rugăciune pentru a alunga pe cel rău din ea. Astfel devine un receptor al Duhului Sfânt. Mai mult decât atât, fiind încercat în războiul asupra răului și având
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ceilalți" (ibidem). Fiecare să-și aibă grijă de sine. Comparând tipul iubitor, supus și cel agresiv, dur, autoarea scrie: "În timp ce tipul docil tinde la împăciuire, tipul agresiv face orice l-ar putea evidenția ca pe un bun luptător. El este ager și subtil în argumentare și nu va pregeta să facă totul de dragul de a dovedi că are dreptate" (1998, p. 54). Dezvoltând comparația și conturând și mai clar profilurile celor două tipuri de oameni, K. Horney precizază: "Spre deosebire de tipul docil
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ieșean. O inițiativă care a fost desăvârșită instituțional de managerul și universitarul Radu Petru, devenit, grație acestei reușite, un nume cu greutate în asociațiile profesionale de profil, cel care face posibilă această sărbătoare an de an, alături de o inimoasă și ageră echipă de colaboratori. Dintre membrii fondatori, alături de domnul Toader Berlea, doamna Elena Novac, împreună cu echipa domniei sale de la departamentul specializat al Primăriei municipiului este, de asemenea, o prezență constantă și neprețuită care face ca acest eveniment cultural și comercial în același
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
a fost cea mai credincioasă ființă pe care am Întîlnit-o În viața mea [ ... ] Singurele cărți pe care bunică le citise În viața ei erau cărțile de rugăciuni [ ... ] În ultimii ani de viață, o chinuiau cumplit durerile de picioare. Din femeia ageră și plină de viață, ajunsese să nu se poată mișca, să fie servită de mama și de mine. Acest lucru o făcea arțăgoasă și uneori nedreaptă mai ales cu mama. Într-o luni dimineața, pe cînd mama o ajuta să
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de Antichități, deputat în Marea Adunare Națională ș.a. Moartea survine pe când se afla internat într-o clinică din Elveția, unde a și fost incinerat. Clasicist cu o pregătire serioasă, de structură enciclopedică, spirit mobil, în perpetuă fervență, specialist cu privirea ageră, ațintită spre revigorarea disciplinei sale, dar și literat cu bun gust și înzestrare, B. s-a racordat fericit la orientările mai noi ale filologiei clasice europene. Considerând insuficientă erudiția pozitivistă, el va fi preocupat îndeosebi de „formele de creație și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285585_a_286914]
-
alte eseuri (1990), culegere de interpretări și note compuse înainte de 1989, textele etalează o erudiție ostentativă, corpul lor fiind saturat sau chiar supraîncărcat de trimiteri și referințe: „o tehnică de înșelare a cenzurii”, explică P., „de rătăcire a ochiului «prea ager» într-un hățiș menit să pună la adăpost afirmațiile prea dure îndărătul unor nume prestigioase, ca și cum impresia de consens astfel creată în jurul acestor afirmații le-ar mai fi atenuat cumva, prin supradeterminare culturală” (e de remarcat că o „justificare” asemănătoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288782_a_290111]
-
lui Kogălniceanu, doar numele, nu și efigia, apare pe două medalii. Ele sunt dedicate de cetățenii din Turnu Măgurele și respectiv județul Dîmbovița marelui om de stat. Prima PENTRU MĂREȚUL FAPT DIN 2/14 MAIU 1864 și a doua PENTRU AGERA ESSECUTARE MĂREȚELOR CUGETĂRI PRINȚULUI DOMNITOR ALESSANDRU IOAN I DE LA 2 MAIU 1864 cum precizează inscripțiile de pe reversul celor două medalii. Numele Kogălniceanu mai apare pe o medalie a Expoziției Universale de la Paris din 1867. Nu putem preciza dacă cel recompensat
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de la Versailles sau cele văzute de Brantôme prin gaura cheii, sau cele adunate de Proust printre bârfelile, intrigile și vanitățile snobilor și mondenelor din saloanele cu lume obosită de trândăveli și de viții”. Amintirile lui B. vădesc o personalitate iscoditoare, ageră, dotată cu o „curiozitate avidă și malițioasă”, cu „limbă rea”, și „gură spartă”, uneori chiar „nespălată” (unii intimi i-au reproșat că anumite pagini ale sale amintesc de Vitellius), însă nu pătimaș, invidios sau răzbunător. Știind ce „presă” are între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285683_a_287012]
-
cult, un adevărat intelectual, iar a sa Istorie a preaputernicilor împărați, un compendiu în înțelesul modern al cuvântului. De la 1770 până la 1788 această istorie e un memorial plin de momente vii, superior notate, în care intuirea mecanismului vieții politice este ageră și sobru exprimată. Neuitată este scena primirii la curtea din Viena a cronicarului, de către Iosef II, circumstanțiată, demnă, fără neghioabe admirații, vie parcă de ieri. D. CANTEMIR D. Cantemir (1673-1723) e un erudit de faimă europeană,voievod moldovean, academician berlinez
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pădure arde. Prozaică în aparență, poezia e străbătută de fior fantastic, și iată o bună scenă de noapte spectrală: Dodată calul se încordează! S-aruncă-n lături, se spăimîntează! Se svîrcolește! de frică multă, Nici bold, nici glasul nu-mi mai ascultă. Ager descalec, văz jos turtită Albind o trâmbă învăluită! Vântul stătuse, ploaia-ncetase, O raz-a lunei se arătase, Cea cât o mince stârcită mică O bleaznă mare-n sus se rădică, P-obraz lăsate cărunte plete Cu șerpi i-atîrnă încovoiete
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de vultur, castele în cețuri, vijelii groaznice, trosnituri de arbori, clătinări de stînci). De memorat lupta zmeiască între Conrad și Oscar, la lumina torțelor și a fulgerelor: Precum două vânturi ce din depărtare Unul către altul suflă cu turbare, Cavalerii ageri iute se pornesc; Armele lor crude crâncen se lovesc. Dar cum două valuri se izbesc turbate Și-napoi fug iarăși repezi, spumegate, Amândoi cu spaimă crunții acești frați Îndărăt se-azvîrlă palizi, sângerați. Sângele lor curge; ura însă crește; Privitorii tremur
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui Kogălniceanu, doar numele, nu și efigia, apare pe două medalii. Ele sunt dedicate de cetățenii din Turnu Măgurele și respectiv județul Dîmbovița marelui om de stat. Prima PENTRU MĂREȚUL FAPT DIN 2/14 MAIU 1864 și a doua PENTRU AGERA ESSECUTARE MĂREȚELOR CUGETĂRI PRINȚULUI DOMNITOR ALESSANDRU IOAN I DE LA 2 MAIU 1864 cum precizează inscripțiile de pe reversul celor două medalii{\cîte 86}. Numele Kogălniceanu mai apare pe o medalie a Expoziției Universale de la Paris din 1867. Nu putem preciza dacă
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
asemenea spații retrase În care sălășluiesc umbrele, iazmele. SÎnt locuri sumbre, ascunse de ochii lumii, bătute de viscole rele, stăpînite de neguri. Ele stimulează În așa chip gîndirea Încît gîndirea, de obicei potolită, resemnată, Închisă În propria-i suferință, devine ageră și devoratoare „ca tigrul În pustiuri”: „Îmi place a naturei sălbatecă mînie, Și negură, și viscol, și cer Întărîtat, Și tot ce e de groază, ce e În armonie Cu focul care arde În pieptu-mi sfîșiat. La umbră-n Întunerec
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
visuri nebune, simbol, pe scurt, al unei mărimi putrede, oarbe, agresive. Celălalt (Carpatul) e tînăr, Înțelept, hotărît. Unul reprezintă sclavia, celălalt neatîrnarea. Această perdea de simboluri geologice se dă deoparte și pe scenă apare alt rînd de simboluri: doi vulturi ageri, unul ridicîndu-se de pe Carpat, celălalt de pe Balcan. Urmează o bătălie cumplită În aer, din care victorios iese, bineînțeles, vulturul carpatin. O confruntare de efigii, un transfer ce vine din basmul popular. Alecsandri flatează mitologia națională În popularele poeme Peneș Curcanul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
iubirea pentru Bizu). Pozează chiar în victimă a frigidității soției, a cărei atitudine glacială, de "natură moartă" l-ar fi obligat să-și caute alinarea în altă parte. Mili rezistă totuși atacurilor și, cu ajutorul aliaților săi (bătrânul Urdăreanu și Poslușnicu, agerul avocat), reușește în cele din urmă să câștige procesul și să se despartă de Lică. Rămasă în sfârșit singură, convalescenta începe să se privească mai des în oglindă, și chiar "cu oarecare plăcere", văzând că era totuși o "femeie împlinită
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
dai seama că toate aceste obiecte sunt efectuate din sticle goale de bere, pahare de unică folosință, dopuri de șampanie, cutii de carton, pungi de polietilenă - lucruri care par absolut inutile, dar nu și pentru copii, care avînd o minte ageră și o imaginație bogată, îndată le găsesc rostul. Un exemplu demn de urmat sunt concursurile de desene și poezii cu tematică ecologică, în cadrul cărora elevii propun adeseori idei de-a dreptul uluitoare. Este foarte important ca orele ecologice să fie
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andrei Simona-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1195]
-
și cu capul, numai că în jurul lui acest înveliș - fără a fi atît de gros - are o tărie, de care nu-și poate da seama decît un om care-l atinge cu degetele. Cele mai ascuțite harpoane și cele mai agere lăncii azvîrlite de cele mai puternice brațe, ricoșează neputincioase la atingerea cu acest înveliș. E ca și cum fruntea cașalotului ar fi pavată cu potcoave; nu cred însă că ea ascunde vreo cît de mica sensibilitate. Gîndiți-vă la un lucru: cînd două
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
compania spiritelor prime ale începutului de secol. E un model încîntător felul în care Martha, din statutul ei privilegiat (bogăție și inteligență), a rîvnit cu autentică sinceritate și nobilă umilitate la condiția nu mai puțin nobilă a țărăncii frumoase și agere la minte, pe care și-o făcuse prietenă, de a-și duce traiul în modestie, fără să conștientizeze, mai ales arogant, harurile cu care o lăsase Dumnezeu pe pămînt. De altfel, e vorba de aceeași modestie consensual nutrită, o viață
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
te învață, câte feluri de exprimare a sentimentelor și întâmpărilor ! Cristina Apostu CĂRȚILE de Ștefan Zweig Sunt de față, tăcute, așteaptă. Nu se împing, nu strigă, nu provoacă. Multe, stau rezemate de perete. Par adormite și totuși, asemenea unui ochi ager, un nume te privește de pe fiecare scoarță. Le cercetezi cu privirea, le răsfoiești distrat, nu te recheamă, nu stăruie, nu provoacă. Așteaptă până te dăruiești lor și atunci de-abia ți se destăinuiesc. Mai întâi, o tăcere în jurul nostru, apoi
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
BORZEȘTI de Eusebiu Camilar Ștefan cel Mare Îndrăgise plaiurile Moldovei Încă din copilărie. Îi plăcea să se joace cu copiii răzeșilor. Toți Îi spuneau Ștefăniță sau Ștefănucă, și era bucuria lor când venea prin părțile Trotușului. Mic, Îndesat, sprinten și ager, nu-l putea nimeni Întrece În aruncarea săgeților către ulii. Avea ochi albastri, părul inelat. Purta și zale ușoare, și niște pinteni frumoși. Așa Îl aducea părintele său, Bogdan-Voievod, dinainte, pe șa, arătându-i frumuseți și bogății pe Întinsurile patriei
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
pare c-a Înaintat. Dar Buzescu Preda vede cu durere, Floarea românimii ce pe vale piere. Trece Înainte pe un cal În joc Ce varsă din ochi-i flacără de foc. Iată că nepotul hanului tătar Trece pe-un sălbatic, ager armăsar, Unde se arată pe Întinsa vale, Prin oștirea noastră Își deschide cale. Iar Buzescu Preda, cum Îl Întâlni, Îi ieși-nainte și-astfel Îi vorbi: Dacă nu ți-e frică, și-ai credință-n tine, O, tătare! Vino să
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]