3,926 matches
-
șapte categorii de victime, după cum urmează : 1. Victime incidentale întâlnirea victimei cu agresorul este întâmplătoare; 2. Victime provocatoare cele care anterior victimizării, în mod conștient sau inconștient, au adus un prejudiciu agresorului; 3. Victime precipitante care prin condiția lor influiențează agresorul, fără a exista între ei nici o legătură prealabilă; 4. Victime biologic deficitare persoane cu slăbiciuni fizice sau psihice, aici intrând și pacienții psihiatrici unde în numeroase situații problemă vinovăției revenind în primul rând persoanelor care sunt obligate să-i supravegheze
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
în primul rând persoanelor care sunt obligate să-i supravegheze; 5. Victime social deficitare persoane care aparțin grupurilor minoritare sau care aparțin unor religii neagreate de către Semnificații medicale ale victimologiei în conduitele agresive comunitate; 6.Victime autovictimizante persoanele care orientează agresorul către propria persoană. Drogomaniile, suicidul, inversiunile sexuale sunt procese de autovictimizare, aici peroana lezata având rol atât de agresor cât ți de victimă; 7.Victime politice persoane care au de suferut datorită convingerilor lor politice, care nu sunt neapărat concretizate
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
sau care aparțin unor religii neagreate de către Semnificații medicale ale victimologiei în conduitele agresive comunitate; 6.Victime autovictimizante persoanele care orientează agresorul către propria persoană. Drogomaniile, suicidul, inversiunile sexuale sunt procese de autovictimizare, aici peroana lezata având rol atât de agresor cât ți de victimă; 7.Victime politice persoane care au de suferut datorită convingerilor lor politice, care nu sunt neapărat concretizate în acțiuni. IV. Stări de criză victimologică și asistența lor. Stările psihopatologice critice de criză exprimă stări reactive acute
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
românească pleca În oricare din cele două ipoteze de la raționamente greșite. 1) Pentru că tratatul din 1883, În forma În care fusese realizat, garanta România contra oricărei agresiuni neprovocate (deci inclusiv contra unui atac bulgar). Prin urmare, referiri exprese la eventuali agresori nu ar fi făcut altceva decât să limiteze potențialul de acoperire al alianței, În detrimentul intereselor românești. 2) Pentru că, dacă acceptăm cealaltă idee, și anume că s-a dorit o formulare diferită a casus foederis-ului, rezultă că cererea românilor nu viza
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
1935, p. 10-17. </ref>. Potrivit Tratatului - semnat, din partea română, de D. A. Sturdza la 30 octombrie 1883 și ratificat de Carol I la 6 noiembrie același an - În eventualitatea atacării României de către o altă putere (fără a se specifica expres potențialul agresor), Austro-Ungaria se obliga să-i ofere sprijin și asistență; după cum, În eventualitatea atacării acesteia din urmă, „În una din părțile statelor limitrofe cu România”, se va aplica clauza casus foederis. Tratatul era secret și Încheiat pe o perioadă de cinci
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
la o stare a sistemului psihofiziologic, prin care persoana, răspunde printr-un ansamblu de conduite ostile În plan conștient, inconștient și fantasmatic cu scopul distrugerii, degradării, constrângerii, negării sau umilirii unei ființe sau lucru investite cu o semnficație pe care agresorul le simte ca atare și reprezintă pentru el o provocare”. Fiecare individ este posesorul unei agresivități latente care sub influența stimulilor externi din mediu, poate evolua către forme antisociale sau criminale. În condițiile variabilității mediului, homeostazia comportamentului se realizează printr-
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
studiu, cercetătorii au observat un grup de copii timp de 10 săptămâni, Înregistrând cazurile de v interpersonală și evenimentele imediat următoare acestora, precum Întăririle pozitive ale agresivității (retragerea sau plânsul victimei), pedepsirea agresivității (contraatacul victimei) sau reacțiile neutre (victima ignoră agresorul). La copiii cu cel mai Înalt grad de agresivitate, reacția obișnuită la actele agresive a fost Întărirea pozitivă. La copiii cu un grad mai scăzut de agresivitate, reacția obișnuită a fost pedeapsa. Copiii inițial neagresivi care au avut, Însă, succes
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
la agresivitate mai degrabă decât o Îndepărtează (Ebbesen, Duncan și Konecni, 1975). Aceste rezultate infirmă ideea că agresivitatea are un caracter catarctic. Totuși există și circumstanțe În care exprimarea agresivității poate scădea incidența acesteia. De exemplu, comportamentul agresiv poate produce agresorului sentimente de anxietate care inhibă agresiunea următoare, mai ales dacă persoana În cauză observă că acțiunile sale pot aduce pagube. Dar, În aceste cazuri, efectul asupra comportamentului agresiv poate fi explicat fără a considera că s-a redus impulsul agresiv
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
în baza acestora, stabilirea, în concret, a gradului de vinovăție al făptuitorului. Cunoașterea factorilor ce determină săvârșirea infracțiunilor este importantă nu numai pentru asigurarea eficienței prevenirii acestora, ci și pentru soluționarea corectă a cauzei, prin tragerea la răspundere penală a agresorului. CAPITOLUL I DELIMITĂRILE CONCEPTUALE A NOȚIUNII DE VICTIMIZARE Din punct de vedere lingvistic cuvântul „victima” are mai multe semnificații: persoana care suferă chinuri fizice sau morale din partea unei persoane, a societății; persoana care suferă urmările unei întâmplări nenorocite, cum ar
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
comportarea, acceptând doar actele cu semnificatii cunoscute. În anul 1977, criminologul american S. Schafer, în volumul „Victimology. The Victime and His Criminal”, clasifică victimele astfel: victime fără relații anterioare cu criminalul, deci fără a-l cunoaște, fapta fiind imputabilă doar agresorului; victime provocatoare, doar provoacă, cu intensități diferite de la un caz la altul; victime citatoare, când victima inițiază și participă la actul agresional; victime slabe sub aspect biologic, conformarea executării acțiunii agresionale este rezultatul neputinței biologice de a se împotrivi; victime
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
Hans von Hentig elaborează următoarea clasificare pornind de la rolul unor elemente situaționale specifice victimelor în comportamentul lor: victime nevârstnice, psihologia acestora fiind afectată de lipsa de experiență socială și de lipsa forței fizico-morale care să le permită opunerea de rezistență agresorului; victime femei, care devin cu precădere subiectul pasiv al infracțiunilor sexuale dacă sunt tinere sau al infracțiunilor motivate material dacă sunt mai în vârstă; victime vârstnice, care depind de sănătatea mentală, de modul de implicare în realitatea înconjurătoare, de gradul
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
dovezi de vinovăție împărțită cu infractorul. Tipurile de comportament de care pot fi făcute vinovate victimele sunt în special cele de facilitare, precipitare și provocare. În cealaltă categorie se află victimele împotriva cărora nu există dovezi de vinovăție comună cu agresorul. În funcție de poziția și situația victimei după comiterea infracțiunii, putem diferenția următoarele tipuri de victime: victime dispărute, sesizarea organelor judiciare fiind facută de persoane cunoscute victimei sau chiar de infractor; victime decedate dar care nu sunt dispărute, acestea furnizează informații despre
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
precipitarea; victime ce supraviețuiesc agresiunii și care cunosc infractorul dar nu îl denunța din teama de răzbunare a acestuia; victime care supraviețuiesc agresiunii și cunosc infractorul dar nu îl denunță din motive ce țin de viața lor particulară (de exemplu agresorul e concubinul victimei casătorite); victime care supraviețuiesc agresiunii, cunosc pe infractor dar refuză să îl denunțe, încercând să i găsească o justificare, inclusiv autoacuzându se; victime care supraviețuiesc agresiunii și care cunosc pe infractorul adevărat dar denunță o altă persoană
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
ca motivări discordanțele dintre situația economico-socială a individului și tendința modificării imediate a acesteia. Factorii de risc relațional. Caracterul subiectiv al relațiilor individuale, în cadrul existenței umane determină concordanța dintre actul agresional și efectul victimal. În acest sens, relația victimei cu agresorul e percepută în mod diferit de fiecare dintre aceștia, depinzând de condițiile sau de momentele variabile ale existenței. Efectul victimal este mijlocit de relația anterioară, simultană sau posterioară dintre victimă și agresor, reacțiile victimei fiind rezultatul acceptării sau refuzului scopului
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
efectul victimal. În acest sens, relația victimei cu agresorul e percepută în mod diferit de fiecare dintre aceștia, depinzând de condițiile sau de momentele variabile ale existenței. Efectul victimal este mijlocit de relația anterioară, simultană sau posterioară dintre victimă și agresor, reacțiile victimei fiind rezultatul acceptării sau refuzului scopului relației, a reflectării acestui scop în psihicul victimei. În mod receptiv, atitudinea victimei și a agresorului devine esențială în comportamentele individuale și în stimulii, împrejurările sau stările care comandă aceste comportamente. Factorii
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
variabile ale existenței. Efectul victimal este mijlocit de relația anterioară, simultană sau posterioară dintre victimă și agresor, reacțiile victimei fiind rezultatul acceptării sau refuzului scopului relației, a reflectării acestui scop în psihicul victimei. În mod receptiv, atitudinea victimei și a agresorului devine esențială în comportamentele individuale și în stimulii, împrejurările sau stările care comandă aceste comportamente. Factorii de risc natural. Comportamentul victimei este justificat în mod obiectiv de modul de înțelegere a exigenței sociale, modul de determinare în raporturile interindividuale, de
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
apar ca un produs al unui sistem complex de imprejurări care ajută violența și conflictul în dezvoltarea sa naturală, spre un anumit tip de fenomen victimal în care se integrează. Aceste condiții amplifică tensiunile, conflictele și antagonismele dintre victimă și agresor, fără a declanșa actul agresional, acest atribut revenind întotdeauna cauzelor. Continuitatea sau discontinuitatea condițiilor favorizante demonstrează relativitatea apariției actului agresional și a particularităților fenomenului agresional. (Tănăsescu, 2003, p. 180183.) I.3. Conștientul, inconștientul și stilul victimal Conștientul victimal. Acțiunea-inacțiunea victimei
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
comportamental stabilește forma concretă de asimilare și de integrare a individului în mediul social. Relația instinctuală programată ereditar nu va putea fi prevăzută de individ și nu va reprezenta un comportament individual constant de natură asociativ previzibilă. În relația cu agresorul conduita victimei este dată de structura conștient-inconștient. Voința victimei în răspunsul la agresiune poate fi nascută în baza coordonării inteligenței și experienței personale, sau poate fi înlăturată prin exercițiul spontan al instinctelor. Stilul victimal. Determinarea condițiilor necesare adaptabilității victimei la
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
social îi va propune acestuia măsuri de protecție și autoprotecție, care în esența lor formulează strategii, programe de evitare a riscului de victimizare prin expunerea la persoane periculoase sau situații amenințătoare, deci în general abordarea unor tactici de descurajare a agresorului și minimalizare pericolelor. Finalitatea intervenției sociale în acest caz are ca scop reechilibrarea în plan social și emoțional și a minimalizării efectelor negative dezvoltate în plan personal și comunitar. Servicii și asistarea socială a copilului victimă Serviciile și asistarea copilului
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
îi atribuie calitatea de victimă, ca fiind cel mai important eveniment din viața sa, alături de decesul tatălui ei. A. se confruntă cu resentimentele legate de faptul că o parte din prietenele și colegele sale au asistat la comiterea infracțiunii de către agresor, fără a interveni și are bănuiala că acestea au avut cunoștință de ceea ce urmează să i se întâmple. Acest aspect îi creează probleme în ceea ce privește frecventarea școlii, simțindu-se etichetată în acest mediu. Situația financiară a familiei a fost una favorabilă
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
și încurajarea acesteia atât de către familie, cât și de către consilierul de probațiune, pe întreaga durată a procesului penal. A. manifestă temeri privind contactul cu organele de urmărire penală și cu reprezentanții instanței de judecată, dar și de posibilul contact cu agresorul sau cu rudele acestuia. B. Sprijinirea și suportul emoțional acordat mamei. Mama lui A. prezintă temeri, atât în ceea ce privește urmările psihologice ale implicării fiicei sale în fapta de viol, dar și în ceea ce privește starea sa de sănătate, care ar putea să o
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
fiicei sale, sau și mai rău, iar în cauza decesului, și astfel fiica sa ar rămâne fără ambii părinți. III. Evaluarea riscului de revictimizare: Riscul ca D.A. să redevină victimă a unor infracțiuni ca fiind minim, în condițiile în care agresorul este menținut în stare de arest. Putem menționa existența riscului de victimizare a lui A., prin relatarea repetată a experienței trăite la solicitarea anumitor persoane, dar și prin existența unor situații sau împrejurări care pot conduce la retrăirea de către aceasta
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
a lui A., prin relatarea repetată a experienței trăite la solicitarea anumitor persoane, dar și prin existența unor situații sau împrejurări care pot conduce la retrăirea de către aceasta a evenimentului căruia i-a fost victimă (de exemplu, întâlnirea cu rudele agresorului în comunitate, vizitarea/apropierea de locul în care a avut loc infracțiunea, etichetarea în mediul școlar). IV. Obiective: 1. oferirea de sprijin în vederea depășirii/diminuării impactului experienței trăite și pentru depășirea situațiilor de victimizare/ revictimizare, prin menținerea unei legături permanente
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
la infracțiunea a cărei victimă a fost, M. menționează că situația a pornit de la invitația insistentă a lui L.M.(17 ani) (pe care îl cunoștea din vedere) de a merge să consume un suc. Minora susține că a acceptat invitația agresorului în ideea că ulterior va fi lăsată în pace. Pe parcurs însă și-au făcut apariția și alți tineri: R. (15 ani)., O. (17 ani), B. (17 ani), G. (16 ani). Ulterior, M. însoțită de cei 5 tineri a fost
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
alți tineri: R. (15 ani)., O. (17 ani), B. (17 ani), G. (16 ani). Ulterior, M. însoțită de cei 5 tineri a fost obligată să se deplaseze la locuința lui L.M., unde a fost forțată să întrețină relații sexuale cu agresorul. După acest fapt, minora a fost lăsată să plece acasă. Mama minorei a aflat despre cele întâmplate de la o prietenă de-a fiicei sale, această veste inducându-i o stare de șoc, așa cum declară aceasta. La momentul actual, M. manifestă
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]