KorAP: Find »[drukola/base=agricultor & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...49 50 51 ...359 >

8,962 matches

Corola-publishinghouse/Science/574_a_1483

de vîrstă frecvența mare apare În decada11-20 ani anume de 35.08% respectiv 21-30 ani de 49.12%. Dintre cazurile studiate, cel mai frecvent subiecții erau fărĂ ocupație (66,66%) și provin din mediul urban; În rest subiecții erau fie agricultori fie muncitori. Cel mai frecvent, oligofrenii care comit acte antisociale sunt neșcolarizați (35,08%) sau absolvenți ai ÎnvățĂmîntului primar (29,82%), rare fiind cazurile cînd aceștia au absolvit 8 clase sau o școală profesională. Studiind faptele pentru care au fost

AGRESIVITATEA LA OLIGOFRENI DIN PUNCT DE VEDERE MEDICO-LEGAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Anton Knieling, Laura Knieling, Bulgaru Diana, Ioan Beatrice (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1483]
care definesc oligofrenul care comite acte de agresiune. Este vorba de un oligofren gr.I, de sex masculin, cu vîrsta cuprinsă Între 18-30 ani, neșcolarizat sau absolvent de 4 clase primare, necăsĂtorit, fărĂ ocupație (sau cei din mediul rural sunt agricultori), cu un TCC În copilărie sau cu diverse afecțiuni neurologice, cu antecedente penale pentru același tip de faptă, cu deficit de abstractizare și generalizare, deficit de analiză și sinteză, deficit global al funcției de cunoaștere, dificultăți de inserție socio-familială. Frecvent

AGRESIVITATEA LA OLIGOFRENI DIN PUNCT DE VEDERE MEDICO-LEGAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Anton Knieling, Laura Knieling, Bulgaru Diana, Ioan Beatrice (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1483]
Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369

TALOȘ, Ion (22.VI.1934, Prodănești, j. Sălaj), folclorist și etnolog. Este fiul Ilcăi și al lui Gavril Taloș, agricultori. Face școala elementară în comuna natală și Școala Normală la Cluj, unde urmează și Facultatea de Filologie (1952-1957). Devine cercetător la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară al Academiei Române, Filiala Cluj, în cadrul colectivului de folclor condus de Ion Mușlea. Bursier

TALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]
Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694

copiii de țărani erau mai deștepți decât cei de boieri, învățau mai bine, știau ce-i sărăcia, dar nu puteau părinții să-i dea la școli. Copiii boierilor învățau în străinătate, erau niște puturoși”. Motivul superiorității native a fiilor de agricultori revine de câteva ori: „Copii de țărani erau bine crescuți, muncitori și deștepți”, „Erau foarte talentați, dar nu aveau bani de școală”. Orice prilej e folosit pentru a se face referire la prezentul nesatisfăcător: „În timpul comuniștilor nu exista atâta îndrăzneală

Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
luna: Februarie, anul: 1902 3. Locul nașterii. Comuna: Boteni, Județul: Muscel 4. Naționalitatea: română 5. Originea socială: a) Numele și domiciliul părinților: Gheorghe și Ecaterina + b) Starea socială a părinților (averea): 2 ha pământ c) Ocupația de bază a părinților: agricultori 6. Starea civilă: căsătorit în 1932 Numele soț: Viorica. Actul Nr. 17/932. Com. Voinești, Jud. Muscel Ocupația soț: casnică. Apartenența politică: - Copii a) Numele b) Data nașterii Ligia Chelcea 1934 Maria Chelcea 1937 Septimiu Chelcea 1940 7. Situația mitară

Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
august 1932. Soția locuiește în București, str. Lăzureanu, a fost și este de profesie casnică, având 3 copii în școală. Posedăm 1 ha pământ împreună cu soția. 4. Soția are 2 frați: pe Gogu și Nelu; Gogu este C.F.R.-ist, Nelu agricultor. Soția are 5 surori: pe Lizeta, Puița, Veta, Lucica și Elena - sunt în total 8 copii în viață. 5. Părinții soției s’au numit Gheorghe și Paraschiva, ambii morți. El a fost preot, ea casnică. A posedat aproximativ 10 ha

Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
necazuri casnice, mai mult decât preoțești - fiind preocupat de viitorul copiilor, mai ales că băieții n-au avut predilecție pentru învățătură cum ar fi dorit. Ion Chelcea 8 iunie 1953 Autobiografie (complectare) Soția are 2 frați: Nelu Mușatescu, de ocupație agricultor - locuiește în comunca Valea Mare Podgoria, raion Pitești, are 4 ha. După câte știu, n-a făcut și nici nu face politică. Gogu Mușatescu, de ocupație funcționar inferior la C.F.R. - locuiește în comunca Valea Mare Podgoria, raion Pitești - are avere

Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
Mama era originară din șivița, iar tata a ajuns acolo o dată cu războiul. Așa a cunoscut-o pe mama, s-au căsătorit și au întemeiat, pe parcurs, o gospodărie frumoasă. A.N.: Păi, să adâncim puțin... Ei ce făceau? N.I.: Erau agricultori. Tata, spirit întreprinzător, s-a ocupat cu negoțul, cu un atelier de cizmărie. A fost nevoit să facă de toate pentru că era străin de sat și trebuia să răzbească. A.N.: Interesant. De ce străinii trebuiau să facă mai mult pentru

Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
Corola-publishinghouse/Science/290588_a_291917

Visarioneanu (nume cu care figurează și în livretul militar). Rod al unui talent nativ de excepție, dar și al ambiției de a ajunge un „scriitor-țăran, cum e Maxim Gorki în Rusia” (se recomanda el însuși oficialităților a fi „de profesie agricultor și când am inspirație scriitor”), povestirile lui V., „adevărat tălmaci de suferință al plugarului răbdător” (Tudor Arghezi), au punctul de plecare în întâmplările propriei vieți aventuroase și în lumea satului dâmbovițean. Proza a trezit de timpuriu interesul lui I. Al.

VISSARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290588_a_291917]
Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159

, Luca (14.I.1947, Cajvana, j. Suceava), eseist. Este fiul Magdalinei (n. Șoldan) și al lui Vasile Pițu, agricultori. Urmează liceul la Gura Humorului și Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, absolvită în 1968. Devine aici, în 1971, cadru didactic la Catedra de limba și literatura franceză, unde după 1990 va preda teoria traducerii și

PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
Corola-publishinghouse/Science/288932_a_290261

POPESCU, George (20.II.1948, Bratovoești, j. Dolj), poet, critic literar și traducător. Este fiul Mariei (n. Nicola) și al lui Marin Popescu, agricultori. Urmează Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu” din Craiova (1962-1966) și Facultatea de Filologie a Universității din Craiova, secția română-italiană (1966-1971). După absolvire lucrează ca bibliotecar și gazetar în presa culturală locală (1971-1983) și ca redactor la „Ramuri” (1983-1992). Este cadru didactic

POPESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288932_a_290261]
Corola-publishinghouse/Science/289044_a_290373

, Maria (30.X.1929, Rupea), istoric literar. Este fiica Mariei (n. Borcoman) și a lui Ioan Magdun, agricultori. Urmează Liceul de Fete din Sighișoara (1945-1949) și Facultatea de Filologie a Universității clujene (1949-1953). După absolvire devine cadru didactic la Universitatea din Cluj, unde va preda până la pensionare. În 1972 își ia doctoratul în filologie, cu un studiu monografic

PROTASE. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/289044_a_290373]
Corola-publishinghouse/Science/289115_a_290444

, Ion (pseudonim al lui Ion Bâscă; 5.X.1928, Răhău, j. Alba - 27.VI.1994, Sebeș), poet. Este fiul Anei (n. Neaga) și al lui Gheorghe Bâscă, agricultori. Urmează primele clase în comuna natală, gimnaziul la Sebeș, liceul la Alba Iulia și Facultatea de Filologie a Universității din Cluj, absolvită în 1955. Este redactor la Studioul de Radio Cluj (1957-1970) și la revista „Tribuna” (1970-1972), inspector principal la

RAHOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/289115_a_290444]
Corola-publishinghouse/Science/289109_a_290438

RĂDULESCU-LEMNARU, N.[icolae] (14.X.1908, Sălciile, j. Prahova), prozator, publicist, poet și dramaturg. Este al doilea din cei șase copii ai Constanței (n. Constantinescu) și ai lui Ștefan Lemnaru, agricultor și mulți ani primar al comunei. Patronimicul Lemnaru vine de la strămoșii săi, luptători de-ai lui Horea, fugiți de prigoana chezaro-crăiască și nemeșească și așezați la Sălciile, unde s-au îndeletnicit cu meșteșugul prelucrării lemnului. Generațiile familiei sale au fost

RADULESCU-LEMNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/289109_a_290438]
Corola-publishinghouse/Science/288291_a_289620

MUNTEANU, Eugen (18.VIII.1953, Seimenii Mari, j. Constanța), filolog, eseist și traducător. Este fiul Nicoletei (n. Cocor) și al lui Ilarion Munteanu, agricultori. Face școala generală în comuna natală, după care se înscrie la Liceul Teoretic nr. 4 din Constanța, pe care îl va absolvi în 1972. Între 1974 și 1978 frecventează cursurile Facultății de Filologie a Universității „Al.I. Cuza” din Iași

MUNTEANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288291_a_289620]
Corola-publishinghouse/Science/288285_a_289614

MUNTEANU, Basil (9.XI.1897, Brăila - 1.VII.1972, Paris), critic, istoric literar și comparatist. Este fiul Ștefaniei (n. Radu Stoianovici) și al lui Ion S. Munteanu, agricultor și comerciant. După absolvirea Liceului „N. Bălcescu” din Brăila, urmează Școala de Ofițeri de Rezervă în Iași (1916-1917). Va lupta pe front într-un regiment de artilerie, obținând gradul de sublocotenent. Demobilizat, se înscrie la Facultatea de Litere a Universității

MUNTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288285_a_289614]
Corola-publishinghouse/Science/288859_a_290188

PODOABĂ, Virgil (27.V.1951, Topa Mică, j. Cluj), critic literar. Este fiul Mariei (n. Pop) și al lui Augustin Podoaba, agricultori. Urmează la Cluj Liceul „Ady-Șincai” (1966-1970) și Facultatea de Filologie (1972-1976). În timpul studenției a fost redactor la revista „Echinox” și a condus, împreună cu Gheorghe Perian, cenaclul omonim. După absolvire lucrează ca profesor la Scoala Specială nr. 13 din Zalău (1976-1980

PODOABA. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288859_a_290188]
Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122

, Marta (14.III.1955, Jucu, j. Cluj), poetă, eseistă și editoare. Este fiica Mariei (n. Olosutean) și a lui Augustin Crișan, agricultori. Urmează la Cluj Liceul „Emil Racoviță” (1970-1974) și cursurile Facultății de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” (1976-1980), în timpul cărora este și redactor la „Echinox” (1977-1981). În 1992 obține titlul de doctor în filosofie, cu teza Valențele estetice ale anamorfozei

PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
Corola-website/Law/106118_a_107447

Lucretia, 3 apartamente, București, str. Deparateanu 5. 207. Andrieș C. Constantin, 3 apartamente, București, Calea Plevnei 244. 208. Albulescu Margareta D. și F., 10 apartamente, București, str. Plantelor 16 A, str. Dorobanți 89, 91 209. Most. Anghel, 7 apartamente, București, str. Agricultori 30, 32. 210. Atanasiu Petre, 7 apartamente, București, str. Schitu Măgureanu 51. 211. Anghel M. Ioan, 13 apartamente, București, B-dul Muncii 60, 62, str. Cățelu 2. 212. Agopian Manug, 16 apartamente, București, str. Smeului 8, Calea Moșilor 248. 213. Amico

DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex (1950) [Corola-website/Law/106118_a_107447]
9 b. 808. Bratisanu A. Gh., 6 apartamente, București, str. Dr. Lister 62. 809. Bondalici Nicolae, 3 apartamente, București, str. Logofătul Nestor 12. 810. Bondalici Ion, 3 apartamente, București, str. Petre Locusteanu 14. 811. Borțos Niculae, 4 apartamente, București, str. Agricultori 43. 812. Bunescu P. Lucia, 4 apartamente, București, Sos. Iancului 33. 813. Branisteanu Maria, 3 apartamente, București, B-dul Republicii 72. 814. Bilargiu Mircea, 3 apartamente, București, str. Ilarie Chendi 22, str. Brutus 3. 815. Baclagian Virginia, 4 apartamente, București, str.

DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex (1950) [Corola-website/Law/106118_a_107447]
str. Mihai Vodă 9. 918. Binder Ion, 4 apartamente, București, str. M. H. Marcu 5, str. Scărlătescu 28, str. Carol Davila. 919. Blanaru Ion, 14 apartamente, București, str. Ritoride 37, 39 și 48. 920. Brânză Valeriu, 5 apartamente, București, str. Agricultori 31. 921. Bernstein Sofia, 7 apartamente, București, str. Apolodor 10. 922. Bumenfeld Alda, 7 apartamente, București, str. Sf. Apostoli 33. 923. Blujdea Tiberiu și Frusina, 3 apartamente, str. 11 Iunie 15, str. Frumoasă 43. 924. Bercu N. Ion, 3 apartamente

DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex (1950) [Corola-website/Law/106118_a_107447]
Prof. Iuliu Valaori 9, str. St. Mihăileanu 27, str. Gn. Dem. Teodorescu 56, str. Sf. Apostoli 40. 1290. Cristescu Teodora, 10 apartamente, București, str. Dr. Pasteur 39, str. Obedeanu 16, str. Militari 11. 1291. Cojocaru Niculae, 7 apartamente, București, str. Agricultori 140. 1292. Constantinescu Mihail, 4 apartamente, București, str. Cornelia 26. 1293. Cantacuzino Ion, 17 apartamente, București, str. Gutemberg 3. 1294. Contescu Ion, 3 apartamente, București, str. Puțul cu apă rece 73; Buzău, str. Victoriei 6. 1295. Cioraca Florian, 4 apartamente

DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex (1950) [Corola-website/Law/106118_a_107447]
București, str. Plantelor 74; Predeal, str. Arad 14; 1310. Culoglu Ion, 3 apartamente, București, Bd. 6 Martie 95-a, str. Pitar Moș 24. 1311. Chiriacescu Maria, 2 apartamente, București, str. Dr. Lister 33. 1312. Constantinescu Ion 4 apartamente, București, str. Agricultori 27. 1313. Castamojna Iosif, 5 apartamente, București, str. Lt. col. Papazoglu 35, str. Stelea 7. 1314. Călinescu C-tin 14 apartamente, București, Calea Rahovei 297. 1315. Casali Vasile, Stelian Marin și Marioara, 13 apartamente, București, Calea Rahovei 308. 1316. Cioflec Cornelia și Aurora

DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex (1950) [Corola-website/Law/106118_a_107447]
48. 1678. Constantinescu Radu, 2 apartamente, București, Într. V. Păun 2, str. Gh. Lazăr 4. 1679. Cristescu Gh., Popescu Filofteia și Andreescu Ec., 17 apartamente, București, str. Coltei 1 și 22. 1680. Constantinescu E. și N., 3 apartamente, București, str. Agricultori 118 A. 1681. Constantinescu Ion, 9 apartamente, București, str. Epureanu 22. 1682. Cișmigiu Irina, 7 apartamente, București, str. Avram Iancu 14 A. 1683. Creangă Hortense, 3 apartamente, București, cal. Plevnei 3. 1684. Constantinescu Ermina, 25 apartamente, București, str. Pictor Româno

DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex (1950) [Corola-website/Law/106118_a_107447]
București, sos. Pantilimon 172 și 174. 1687. Cristescu Gh., 14 apartamente, București, str. Luterana 21, str. Wilson 15, str. Bălcescu 24, str. Unite 2. 1688. Ciocioanu Vasilica, 5 apartamente, București, cal. Moșilor 205. 1689. Constantinescu Gh., 11 apartamente, București, str. Agricultori 133. 1690. Cretu Dumitru, 8 apartamente, București, sos. Colentina 12, cal. Moșilor 15 și 23. 1691. Calambator Niculae, 17 apartamente, București, str. Română 123. Brăila, str. Călărași 35, str. Bartionei 8. Constantă, str. Traian 24. 1692. Costachescu Georgeta, 3 apartamente

DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex (1950) [Corola-website/Law/106118_a_107447]