119,673 matches
-
peretele din partea stângă, dacă priveai din unghiul intrării în cameră. Lângă peretele din dreapta se afla o masă învechită de lemn, iar alături un scaun la fel de șubred. Dacă priveai de pe pat, puteai observa la dreapta ușii cele patru dulapuri. Jacob își alesese unul dintre paturile de lângă fereastră. În ce privește preferința pentru dulap, nu prea mai avea ce face. Colegii săi de cameră deja și le aleseseră pe cele bune înaintea lui. Își lăsaseră jos bagajele și începuseră să discute. După câteva minute, pe
ALECART, nr. 11 by Leonard Ostafi () [Corola-journal/Science/91729_a_92908]
-
scaun la fel de șubred. Dacă priveai de pe pat, puteai observa la dreapta ușii cele patru dulapuri. Jacob își alesese unul dintre paturile de lângă fereastră. În ce privește preferința pentru dulap, nu prea mai avea ce face. Colegii săi de cameră deja și le aleseseră pe cele bune înaintea lui. Își lăsaseră jos bagajele și începuseră să discute. După câteva minute, pe ușa camerei lor intraseră trei fete. Două dintre ele erau chiar fetele trimise de liceul unde studiau Jacob, Dri și Phil, în schimb
ALECART, nr. 11 by Leonard Ostafi () [Corola-journal/Science/91729_a_92908]
-
de inefabilitate, ca nimic material sau chiar neant. În instantaneitatea sa, respectiva viziune a autorului nu este un „cum” al sonorității ci o idee. Abia după această incidență autorul se orientează terestru, către concretitudinea sonoră din a cărei vastitate va alege. De aceea, la nivelul denumirii generice, opera sa trebuie adjectivată sub aspectul tipului de materialitate. Cum materialitatea muzicii constă în sunet, este mai nimerit să spunem operă sonoră în loc de operă muzicală. Din această perspectivă, muzicalitatea este o trăsătură particulară a
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
de orice fel de stimuli, ținea odinioară de practica misteriilor unor religii antice, aparținând cultului unor zeități și/sau personalități modelatoare, precum cele de sorginte tracică, ca Zalmoxis și Dionysos, ori greacă - Eumolpos (misteriile de la Eleusis), Pitagora și alții. Adepții aleși spre inițiere practicau ritual diferite tipuri de descensus ad inferos (katabasis) concretizate în moduri de deprivare senzorială, de somn și de alimentație (prin post). Ca urmare, după o perioadă de câteva zile petrecute în aceste condiții, se produceau fenomene de
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
poate fi destăinuit altfel decât printr-un simbol-metaforă cu funcție magic-incantatorie, ceea ce-i anulează însă univocitatea în raport cu datul operei. De aceea, considerăm că textualizarea OS probează conștiinței exercițiul libertății gândirii sale, prin semnificarea metaforică, sub aspectul de imagine (sonoră) simbolică. Alegem să numim OS din acest stadiu - în care funcțiile de autor și interpret fuzionează sub aceeași simbolică înfățișare -, prin termenul de metasonie. Aproximând o definiție, metasonia este parcursul simbolic-ascensional al OS, ca metaforă a unui înțeles posibil, dintr-o rostire
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
Oratio catehetica magna, XXXIII, PG XLV, col. 84CD. footnote>. Nașterea cea de sus, prin Botez, nu atârnă, precum nașterea naturală, de părinții celui născut, ci de puterea aceluia care se naște, căci acesta din urmă are libertatea de a-și alege de părinte pe Dumnezeu Cel în Treime, pentru a se naște din El și de a se împărtăși astfel de firea și viața dumnezeiască, deoarece ființa zămislită are aceeași fire cu aceea a zămislitorului<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
naște pe corinteni în Hristos (I Cor. 4, 13) și iarăși, Tatăl e Părintele tuturor (Efes. 4, 6) de aceea să fie tare cu grijă și să judece înțelepțește cugetul ascultătorului ... când știe că în puterea voii lui stă să aleagă ca izvor al vieții sale firea nestatornică și schimbătoare”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, PSB, vol. 30, p. 342. footnote>. În Botez se înfăptuiește „un fel de întrupare tainică a lui Hristos în
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
mari sau mai mici, după care, dacă în continuare este nevoie de mai mult de două paracenteze /lună se consideră că tratamentul alterează foarte mult calitatea vieții pacientului și atunci devine prioritară indicația de TIPS. TIPS este de asemenea de ales în cazul în care survin complicații adiționale ascitei refractare cum sunt : peritonite bacteriene spontane recurente, hernii ombilicale mari, hidrotorax recurent sau sindrom hepatorenal. Pacienții cu encefalopatie hepatică și cei cu bilirubină > 3 mg/dl sunt excluși de la TIPS. Transplantul hepatic
Revista Spitalului Elias by CRISTINA PLĂIŞANU () [Corola-journal/Science/92031_a_92526]
-
arabi în mâna coaliției creștine a dus la o dramatică destabilizare a echilibrului ce domnea între cele trei comunități : musulmană, evreiască și creștină. A început o epocă de persecuții și de marginalizare a arabilor și evreilor, aceștia fiind obligați să aleagă între convertirea la creștinism sau părăsirea Spaniei. Astfel a început exodul arabilor și evreilor spanioli către Africa de Nord, unde religia dominantă era islamul și unde coabitarea cu populațiile locale, de origine berberă, nu punea nici un fel de probleme. Această migrație nu
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
unde se instalau, încercând în acest fel să își păstreze identitatea ca și comunitate. Astfel, fiecărui mare centru urban din Spania musulmană îi va corespunde o nouă așezare pe malul sudic al Mediteranei. Nu toți musulmanii și evreii spanioli au ales calea exilului. Mulți au preferat convertirea la creștinism, pe care îl practicau de cele mai multe ori numai de fațadă, continuând în secret tradițiile și riturile religiei lor anterioare. După o perioadă mai lungă de timp, acești convertiți au sfârșit
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
se vede acum, când analizele au devenit mai exacte și mai pertinente în ce privește semnificația detaliului, că nu tot ce se aude este ceea ce a intenționat compozitorul. Și aceasta, chiar în cazul celei mai bune credințe și probități a interpreților. Am ales special aceste exemple din opera lui Chopin, pentru că părea a fi mai aproape de vremurile noastre. Ce să așteptăm de la edițiile operelor mai vechi? Stabilirea textului adevărat rămâne o problemă care, pe măsura creșterii exactității surselor, devine tot mai spinoasă, pentru că
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
și procedeul de emancipare cel mai îndrăzneț al muzicii medievale. Destinat exclusiv, în secolul al XlV-lea și al XV lea, serviciului liturgic, motetul va solicita, în secolul al XVI-lea și al XVII-lea, din ce în ce mai mult instrumentele, influențând mai ales în Italia genuri, precum messa -> ricercar, anthem -> oratoriu -> cantata, iar în secolul al XVII-lea și al XVIII-lea un ultim și îndepărtat avatar cu Marele motet francez, după care va urma un iremediabil declin. Prin trăsăturile sale specifice, motetul
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
religioase protestante a secolului al XIX lea a fost Recviemul german (Ein deutsches Requiem) de Johannes Brahms (18331897) cântat pentru prima dată la Dresda în anul 1868 și prezentat în variantă completă la premiera din anul următor la Leipzig. Brahmsîși alege propriile texte Biblice în Recviem cu scopul de a avea o utilitate universală mai mare decât textele liturghiei romane. Din generația următoare a lui Brahms și César Franck va face parte Max Reger. Fascinat fiind de muzica luterană din trecut
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
Stithatul, Vederea duhovnicească a raiului, în Filocalia..., vol. VI, Edit. Humanitas, București, 1997, p. 346. footnote>. Dumnezeu l-a creat pe om pentru o viață fericită, sădind în el chipul Său, dar l-a înzestrat și cu libertatea de a alege sau nu comuniunea cu El, căci în cazul în care Dumnezeu l-ar fi constrâns să fi îndeplinit ceea ce El dorea, omul ar fi făcut aceasta într-un mod mecanic și ar fi fost privat de adevărata fericire a comuniunii
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
Pe acestea el trebuia să le folosească pentru a ajunge la Dumnezeu. Dumnezeu a creat pe om din dragostea Sa infinită și l-a plasat în mijlocul grădinii edenice. Lucrarea pe care Adam trebuia să o facă în Rai era mai ales una duhovnicească: el trebuia să păstreze mereu calea pe care i-a trasat-o Dumnezeu, lucrând de bunăvoie poruncile Lui și exersându-se în bine, pentru a ajunge treptat la desăvârșirea pentru care a fost făcut. Părintele Stăniloae menționează că
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
cu facultăți care aveau menirea de a-l ajuta să ajungă la asemănarea cu Cel al cărui chip era. El nu era desăvârșit, ci era chemat să ajungă el singur la desăvârșire prin propria sa voință, a fost chemat să aleagă calea arătată de Dumnezeu, cea a împlinirii poruncii date de El. Odată alegând calea binelui, omul avea să fie ajutat continuu de harul lui Dumnezeu, pentru a putea ajunge la desăvârșirea deplină. În starea de origine, primordială, omul are o
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
Augustin, apud Pr. Ioan Mihălcescu, op. cit., p. 127. footnote>. Dacă de la început omul ar fi fost nemuritor ar fi fost Dumnezeu, iar dacă ar fi fost muritor, atunci Dumnezeu este principiul morții. Măreția sa consta din voința liberă de a alege dintre cele două posibilități. În starea primordială, Adam a avut nemurirea potențială, pose non mori și slava potențială, dar s-a dezbrăcat de ele prin cădere, împreună cu toți urmașii. Prin păcat, oamenii au fost readuși la moartea care era și
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
lor. Când au fost creați, oamenii erau ca îngerii din ceruri; deși aveau trup, acesta era însă transfigurat în lumina iubirii dumnezeiești. Deci, omul nu a fost creat precis nici pentru nemurire, nici pentru moarte, iar Dumnezeu, lăsându-l să aleagă singur calea pe care va merge, l-a înzestrat cu tot ce avea nevoie ca să ajungă în final tot la El. Vladimir Lossky, punându-și întrebarea: Se poate spune că Adam în condiția sa paradisiacă era cu adevărat muritor?, răspunde
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
a trupului în căutarea lui, prin simțuri, a plăcerii, prin evitarea durerii. Cei doi pomi apar aici mai mult sub aspectul roadelor pe care aceștia le pot aduce. Aspectul acesta al alegerii este dezvoltat de Cuviosul Nichita Stithatul. Sufletul poate alege un scop care aduce o plăcere bună și necesară firii, căutând poate hrană pentru trup și veșminte sau împreunare naturală și legiuită, aceasta fiind cunoștința binelui. Dar acest scop își are limitele sale bine fixate, delimitate de saturare și nesăturare
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
a fost urmarea neascultării<footnote Sf. Ioan Damaschin, Omilie la Sâmbăta Mare, 10, apud Alexandros Kalimiros, Sfinții Părinți despre originile și destinul omului și cosmosului, traducere și postfață de Prof. Ioan Ică, Deisis, Sibiu, 1998, p. 106. footnote>. El a fost ales doar ca mijloc de încercare, acesta fiind singurul motiv al opririi omului de a-l întrebuința, cel puțin momentan, căci acest pom nu a avut vreo anumită putere spirituală. Căderea omului în păcat s-a petrecut prin mâncarea din pomul
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
98, p. 19 footnote>. Dumnezeu coboară printre oameni, se face ca unul din ei, suferă și Se jertfește în locul lor. Dacă în celelalte religii omul este cel care se jertfește, iar Dumnezeu Cel ce primește, în creștinism jertfitorul este mai ales Dumnezeu, omul fiind mai ales primitorul. Prin chenoza Sa, Fiul lui Dumnezeu a deschis pentru toți oamenii calea de acces la prezența și slava Sa dumnezeiască. Hristos recapitulează în Sine prin firea umană asumată în ipostasul său dumnezeiesc, întreaga umanitate
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
grijă e necuprinsă, bunătatea Lui e negrăită, iar iubirea Lui de oameni cu neputință de adulmecat<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, op. cit., pp. 288-289. footnote>. Hristos, prietenul păcătoșilor (Mt., 11, 19) iubește, iartă pe acel pe care l-a ales și l-a rânduit coroană a creației și rege al ei, făcând sărbătoare cerească din întoarcerea celui ce se căiește<footnote Sf. Simeon Metafrastul, Parafrază în 150 de capete, cap. 71, în Filocalia..., vol. V, p. 312. footnote>. Mulțimea păcatelor
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
fă ce vrei <footnote Fer. Augustin, In Epist. Ioan., VII, 8, P.L., XXXV, col. 2033. footnote>, spune Fericitul Augustin, căci dacă cineva iubește pe Dumnezeu și pe semeni nu mai poate greși. Dumnezeu nu pune interdicții, nu ne silește să alegem binele, ci ne recomandă norme dătătoare de viață. Nu ne silește Dumnezeu, Cel prisositor de bun (la bine), ca nu cumva siliți fiind și neasculțând, mai mare osândă să avem<footnote Petru Damaschin, Învățături duhovnicești, în Filocalia..., vol. V, p.
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
ne silește Dumnezeu, Cel prisositor de bun (la bine), ca nu cumva siliți fiind și neasculțând, mai mare osândă să avem<footnote Petru Damaschin, Învățături duhovnicești, în Filocalia..., vol. V, p. 38. footnote>. El nu violentează libertatea persoanelor care pot alege între a trăi în afara lui Dumnezeu sau în comuniune cu El<footnote Nikolai Berdiaev, Esprit et liberté. Essai de philosophie chrétienne, Paris, 1933, p. 340. footnote>. Tot în acest sens, Părintele Stăniloae ne învață că e o chenoză a lui
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
98, p. 19 footnote>. Dumnezeu coboară printre oameni, se face ca unul din ei, suferă și Se jertfește în locul lor. Dacă în celelalte religii omul este cel care se jertfește, iar Dumnezeu Cel ce primește, în creștinism jertfitorul este mai ales Dumnezeu, omul fiind mai ales primitorul. Prin chenoza Sa, Fiul lui Dumnezeu a deschis pentru toți oamenii calea de acces la prezența și slava Sa dumnezeiască. Hristos recapitulează în Sine prin firea umană asumată în ipostasul său dumnezeiesc, întreaga umanitate
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]