1,931 matches
-
semantică a vechii „antropologii“, care se rezumase la „istoria naturală a omului“, înțeleasă ca sumă a cunoștințelor privind originea și evoluția sa biologică. - În momentul apariției sale, la sfârșitul secolului XVI, „iconologia“ nu era decât un repertoriu de simboluri și alegorii de tip plastic sau, cum o numea autorul ei, Cesare Ripa, o „enciclopedie-etalon a personificărilor“. Dar în afara interesului pentru „imagine“ (la care trimite etimonul eikon), ce mai are ea comun cu iconologia din secolul nostru, căreia Panofsky îi fixează ca
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
coroană albă, regele va avea dominația asupra altor popoare"; altele sunt rapoarte strict științifice, care menționează punctele cardinale, reproduc desene ale constelațiilor (se cunoșteau chiar din acel timp 10 dintre cele 12 case zodiacale, pe care le regăsim și în alegoria celor 10 regi antediluvieni); momentul răsăritului aștrilor, opozițiile, conjuncțiile și ocultațiile. Babilonul a fost cea mai veche cetate din lume (antichitatea credea că a existat chiar și înainte de potop) și principalul focar de cultură din Asia. Tradiția biblică se împletește
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
are 7 săptămâni, catolicii au 7 sacramente, cunosc 7 rugăciuni ale Tatălui Ceresc, lumea a fost creată în 7 zile și se împarte în 7 ore canonice, săptămâna creștină are tot 7 zile, ca și cea chaldeeană. Fig.25 - O alegorie creștin-astrologică, în care se caută o îmbinare armonioasă a celor două credințe opuse. Paradisul plin de sfinți, este o sferă care înconjoară zodiacul ceresc. Clement al V-lea a ordonat prin bula papală "de Magistris" ca în "Universitățile din Paris
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
și Vizitiul în secolele 16 și 17 20. - Ptolemeu 21. - Harta astrologică numită "Planisfera lui Bianchini" 22. - Cum își imaginau oamenii din secolele trecute că arată cometele 23. - Altarul astrologic de la Gabies, văzut de sus și din lateral 24. - O alegorie astrologico-creștină, reprezentând paradisul și zodiacul 25. - Un instrument astronomic folosit în secolele 16 și 17 26. - Gravură din secolul 15, reprezentând nenorociri aduse de planeta Saturn 27. - Theophrast Bombast von Hohenheim, cunoscut mai ales sub numele de Paracelsus - vestit medic
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
deceniu" sau "întunecatul deceniu""), romanul condiției politice (începând cu a doua parte a deceniului șapte) și romanul evazionismului politic (caracteristică întregii perioade comuniste, dar mai pregnant în ultimele decenii ale regimului comunist)13, ale cărui "linii de creație" sunt satira, alegoria, parabola 14. În această clasificare, romanul lui Constantin Țoiu Galeria cu viță sălbatică confirmă categoria romanului evazionist. Prima observație este aceea că perioada 1960-1995 este singurul interval literar în care putem discuta prezența ekphrasisului. Faptul că într-o etapă a
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
din subiectul lor o oglindă a realității opresive din România epocii comuniste (Galeria cu viță sălbatică), dar și a lipsei de viziune și de speranță a vieții în regimul totalitar (Refugii). Dacă cele două romane construiesc, recurgând la picturile flamande, alegorii politice, celălalt roman al lui Țoiu, Căderea în lume, consolidează prin recursul la descrierea ekphrastică a statuii Victoria din Samotrache, o alegorie a literaturii. Istoria refacerii statuii pentru a fi expusă la Luvru - pe care am semnalat-o într-un
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
și de speranță a vieții în regimul totalitar (Refugii). Dacă cele două romane construiesc, recurgând la picturile flamande, alegorii politice, celălalt roman al lui Țoiu, Căderea în lume, consolidează prin recursul la descrierea ekphrastică a statuii Victoria din Samotrache, o alegorie a literaturii. Istoria refacerii statuii pentru a fi expusă la Luvru - pe care am semnalat-o într-un capitol precedent -, dar și a rescoperirii ei de către privirea lui Vasi - Vasi o descoperă treptat, într-o mișcare cinematografică, astfel că "vedenia
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Iași are peste 700 de locuri la stal, loje și balcon, toate impresionând prin ornamentele fine. Nici cortina nu este una obișnuită și desigur merită cercetată îndelung. Eu am aflat numai că a fost pictată de un vienez, fiind o alegorie a vieții. Piesa pe care am vizionat-o a fost Iașii în carnaval. Piesa a adunat trei generații de actori care ne- au încântat în cel mai plăcut mod, munca lor fiind răsplătită îndelung de aplauzele spectatorilor. Nu m-an
Sfera by Briciu Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93592]
-
a semnificațiilor frumosului în ipostazele variate ale artei. Capitolul propedeutic despre arta ca reuniune de simboluri, prin conceptualizarea unor termeni ce țin de vocabularul simbolisticii religioase: simbol, analogie, anagogie - desigur, s-ar putea adăuga mulți alți termeni: semn, icoană, idol, alegorie, imagine, mit etc -, valorifică întregul tezaur al tradiției Părinților Bisericii, punând un accent deosebit pe sublimarea profunzimii simbolice a artei religioase. Poate autorul ar fi trebuit aici să se aplece mai mult asupra definirii unei problematici noționale compozite, precum am
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
fie după sau înainte de Revoluție sau de Marea Rebeliune. 24 Totuși, accentul salutar ce se pune asupra rolului convenției și tradiției în scrieri ca acelea ale lui Stoll nu poate rezolva complet problema raporturilor dintre literatură și societate. Chiar și alegoria cea mai obscură, pastorala cea mai ireală, farsa cea mai exagerată pot, dacă sunt îndeaproape cercetate, să ne destăinuiască ceva despre societatea unei anumite perioade. Literatura nu apare decât într-un anumit context social, ca parte & unei culturi, într-un
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
și titlul ei, cartea lui Mărio Praz La carne, la morte e il diavolo nella letteratura romantica (Carnea, moartea și diavolul în literatura romantică), ar putea fi considerată o lucrare despre problema sexului și morții. *16 The Allegory of Love (Alegoria iubirii) de C. S. Lewis, o istorie a alegoriei ca gen, conține de asemenea multe observații despre schimbarea atitudinii față de dragoste și de căsătorie, iar Death and the Elizabethan Tragedy (Moartea și tragedia elizabetană), de Theodore Spencer, prezintă, în partea
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
la morte e il diavolo nella letteratura romantica (Carnea, moartea și diavolul în literatura romantică), ar putea fi considerată o lucrare despre problema sexului și morții. *16 The Allegory of Love (Alegoria iubirii) de C. S. Lewis, o istorie a alegoriei ca gen, conține de asemenea multe observații despre schimbarea atitudinii față de dragoste și de căsătorie, iar Death and the Elizabethan Tragedy (Moartea și tragedia elizabetană), de Theodore Spencer, prezintă, în partea introductivă, concepția medievală despre moarte în contrast cu concepțiile Renașterii. *17
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
pe scurt, când încetează de a fi idei în sensul obișnuit de noțiuni, devenind simboluri sau chiar mituri. (c) Există marele domeniu al poeziei didactice care pur și simplu enunță idei în formă versificată sau împodobite cu ornamentele metaforei sau alegoriei. Există romanele de idei, ca acelea ale lui George Sand sau ale lui George Eliot, în care sunt discutate "probleme" 169 sociale, morale sau filozofice. La un nivel superior de integrare se situează un roman ca Moby Dick de Melville
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
dacă aceasta rămâne neasimilată. Croce a susținut că Divina Comedie constă din pasaje de poezie oare alternează cu pasaje de teologie și pseudoștiință rimate. *31 Partea a doua a lui Faust suferă, incontestabil, de hiperintelectualizare, este în permanență la hotarul alegoriei pure; iar la Dostoievski simțim adesea discrepanța dintre reușita artistică și povara gândirii. Ca realizare, Zosima purtătorul de cuvânt al lui Dostoïevski, este un personaj mai puțin viu decât Ivan Karamazov. La un nivel mai scăzut, Zauberberg (Muntele vrăjit) de
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
un indiciu că aceste spirite aveau conștiința de a fi integrate efectiv Europei. Situate deci înăluntrul acestui continent geografic și spiritual, participante și solidarizate cu destinul său istoric, cultural și politic. Nu spunea același Naum Râmniceanu, protosinghelul, făcând o întreagă alegorie, că neamul nostru al Râmlenilor a ieșit din brațele Evropei? Etimologie riscată, dar plină de semnificații. Expresia traduce o tendință precisă, o orientare lucidă spre o zonă specifică a geografiei spirituale. Europa constituie un adevărat ideal colectiv al epocii, o
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
putea fi angajatul firmei străine la care se comandă baterea medaliilor. Nu putem exclude însă posibilitatea ca gravorul să fi fost și un sculptor local, mai ales că într-o listă de subscripții, din 1906, a Librăriei „Autorii Români”, citim „Alegoria (de pe placheta Comunei Iași, din 1906, reprodusa în fig. 82rv n.n.) lucrata cu multă artă după machetă originală a unuia din cei mai valoroși artiști români, subliniază în mod fericit, printr-un car triumfal ideea cuceririi dacilor de către Traian” {\cîte
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Phaidros și Scrisoarea a VII-a, critică transmiterea scrisă a cunoștințelor, declarându-se favorabil discuției libere. El spune că orice om serios nu utilizează cerneala pentru cuvânt, ci vorba, care, singură, poate transmite adevărul, fără a-l supune degradării. În Alegoria peșterii sau Parabola peșterii, Platon își prezintă concepția asupra înțelegerii realității de către oameni: un grup de oameni (chiar și copii) trăiesc legați în lanțuri de un perete al grotei, în așa fel încât ei pot privi numai spre un perete
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
învierea morților) scrie: Credința că un trup mort va reînvia este fie o prostie, fie o nebunie", fapt care a cauzat multe controverse și conflicte, el fiind acuzat chiar de erezie. Atribuirea unui corp îngerilor este considerată de el o alegorie și nu o încercare de antropomorfizare a lui Dumnezeu, idee pe care o evită (Geneza 18:8), deși uneori cade în mrejele ei (Daniel 12:2 și 12:13). De menționat că în al 13-lea principiu al credinței iudaice
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
căsătoria" apare ca o dramă, ce dezvăluie un conflict acut între două familii. În formele lui vechi, conflictul a fost generat, probabil, de trecerea de la endogamie, la exogamie; manifestarea lui cea mai frecventă era atunci căsătoria prin rapt (răpirea miresei). Alegoria vânătorii fabuloase nu-și leagă semnificațiile doar de momentul pețitului, ci și de un context situațional larg, modelat, la nivel ideal, de căutarea soției (vânătoarea); de cererea soției și de unirea popriu-zisă. Vânătorii dau de o urmă de fiară și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
comparație, metaforă − latina adăugând și mai mulți termeni sinonimi: fabula, fictio, figmentum, significatio, similitudo, figura (Wunenburger 18, 58-66). Latinescul imago este utilizat în mod indeterminat, pentru a include forme circumscrise conceptului de reprezentare și procesului de simbolizare: semn, simbol, metaforă, alegorie, emblemă, tip, arhetip etc. sau forme în care există o imagine: sigiliu, efigie, emblemă heraldică, portret etc. Această retorică ambiguă, moștenită de altfel din textele antice, se regăsește astăzi nu doar în critica de text, ci și în teoria și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de variații ale arhetipului, în funcție de contextualizarea lui ca model istoric, astfel încât să poată fi sesizate anumite caracteristici ale formelor; la fel de necesar este să apelăm din nou la retorică, pentru a face diferența între figurile de gândire (simbolul, dar mai ales alegoria - o suită de mutații de sens) și cele clasate a fi în special de "limbaj" (lingvistic sau iconografic), cum ar fi metafora însăși. Studiul imaginarului relevă faptul că acesta include și utilizează întreaga tipologie a imaginilor, atât mentale, cât și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ce nu poate fi privit într-o manieră mecanică. Una din consecințele interesante pe care le identifică Thomas este că simbolul, o figură duală, deci schematică, ar avea un caracter misterios sau enigmatic (să zicem, motivul inorogului), spre diferență de alegorie (vezi confruntarea politică exprimată prin intermediul bestiarului animalier, în Istoria ieroglifică), o figură de construcție în retorică. Ciudat, am zice, pentru că cele două structuri seamănă foarte mult, ambele ținând de gândire; ceea ce practic le diferențiază este ordinul de mărime. Totuși, subiectul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cu caracter mitologic, sunt definite de metonimie (o formă derivată a metaforei). Bestiarele animaliere, pe care ni le putem reprezenta precum glosarele, au ca formulă-cheie simbolul. Ele sunt reprezentate în fiziologuri, în fabule și parabole, în cărțile populare sau în alegorii politice, precum și în iconografie. O noțiune hibridă pe care o introducem printre clasele "morfologice" ar fi cronotopul (după terminologia lui Durand: unități care combină categoria timpului și a spațiului pentru a explica o unitate particulară, o structură funcțională și chiar
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în discuție valoarea scrierilor, căutată sau obținută involuntar de autori, și care nu ierarhizează acești martori ai identității medievale românești, rămâne importantă substanța imaginarului care se regăsește în texte și în imagini, formalizată, dar și transferată către cultura orală prin alegorie, metaforă, eufemism, simbol etc. sau în diferite "genuri" de fantastic. Pentru a completa descrierea modelului propus, în primul rând ar trebui reamintită discuția în jurul conceptului de reprezentare. Spuneam că aceasta poate fi funcțională în cadrul imaginarului și ca unitate de sine
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de judecată și luarea deciziilor, "milostivirea", sfatul domnesc - sau la atitudinea în/față de război. Aceste fragmente de viață politică, redate cu un mare grad de generalitate, sunt exemplificate însă prin pilde și prin parabole biblice. Spre exemplu, plecând de la interesanta alegorie sfat boieresc - grădină, Neagoe construiește, pe suportul moralei creștine și al celor 10 porunci, o etică asemănătoare ca tonalitate cu învățăturile christice, părăsind realitatea. Traseul comportamental al domnului îl urmează îndeaproape pe cel al lui Iisus și pe al apostolilor
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]