5,091 matches
-
jos, ca-n bancul cu românii din Iadul pavat cu intenții bune... Sandu Șpriț nu se lasă cu una cu două: Eu zic așa! Și zic bine! Dacă urli că Geoană este un impostor și un mincinos, atunci nu te aliezi cu el, nu faci afișe colorate, nu-i ridici mingi la fileu. Stai potolit și Îndemni electoratul să voteze după cum Îl taie capul. Nu vrea cu Mirciulică, atunci să voteze cu Trăienel și cu gașca. Dacă nu iese Trăienel o să
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
aduci dreptate-n lume: El e monarc și nu vrea a cunoaște Decât voința-și proprie și-aceea E rea. Tu ai crezut, o Demon, Că în dreptate e putere. - Nu, Dreptatea nu-i nimic făr de putere. Cătat-ai aliați între Titanii Ce brăzdau caosu-n a lor răscoală, Ai înzestrat pământul cu gândiri, L-ai înarmat cu argumente mari Contra lui Ormuz. Și el ca tine a devenit rebel, Se svîrcoli spre ceruri spre-a le sparge, Mișcând aripile-i
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
prin intermediul schimbului de bunuri prețioase și de curtoazie, al cărui scop este acela de a genera „o recunoaștere solemnă din partea celuilalt”. După Hénaff, a da înseamnă „a recunoaște în mod solemn, a se onora reciproc și mai ales a se alia prin intermediul mijlocirii a ceea ce este dăruit altora”. Datorită acestei recunoașteri, legăturile sociale se generează, se întăresc și se motivează în continuu. Darul are de a face cu acea structură invizibilă care ține împreună, care creează alianță și produce conviețuirea între
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
perfidie, ba chiar o sfidare. Ca o anatemă Corupția, incompetența, mica și marea hoție, Au favorizat apariția capitalismului de cumetrie, Care a generat inflația și sărăcia extremă, Năpustindu-se peste țară ca o anatemă. Vulcan erupt Adepții aceleiași doctrine s-aliază Și un nou partid întemeiază. La împărțirea „tortului” - vulcan erupt - Pentru că toți se-nghesuie la supt. Avertizare Premierul îi ceartă pe-ai săi colaboratori, Că sunt cam timizi și prea... strângători. Cei ce pierd cadența, și nu îl susțin, Nu
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
Făceți-i albie de porci, să afle toată lumea ce fel de oameni sunt. Atunci or să fie contrariați, or să arunce-n jur priviri pe furiș și or să-și caute aliați. Iar eu o să fiu pe aproape ca să mă aliez cu ei. Și atunci ei vor fi dați de gol, or să devină neglijenți, zâmbesc eu sumbru, uitându-mă În ochii amicului meu. Aveți curajul să faceți așa ceva domnule? — O, nu vă faceți griji din pricina asta, domnule inspector. Am curaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
putea să-i devină chiar opozant? Ceea ce, așa cum rezultă din situația actuală a omului căzut care încearcă tot mai grav să îl mintă pe Dumnezeu, sau, și mai rău, să îi respingă existența, să îi hulească opera sau să se alieze în mod deschis cu Satan pentru a distruge această operă s-a și întîmplat, de fapt, în realitate. Încercările de răspuns asociate acestor confocale întrebări au generat două alternative extreme, pe care dogmatica și filosofia morală a libertății le-au
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Balcani. Pe drept cuvânt o inscripție grecească Îl numește „cel dintâi și cel mai mare dintre regii din Tracia”. În 48 Î. Hr., Burebista se amestecă În războiul civil de la Roma Între Caesar și Pompei. Regele dac nu se putea alia cu Caesar, care cu câțiva ani Înainte cucerise Galia și ale cărui planuri expansioniste erau bine cunoscute. Credincios politicii sale de apărare a independenței Daciei, Burebista Îi făgăduiește ajutor lui Pompei. Ajutorul promis nu mai apucă să ajungă căci Pompei
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
arăta mai degrabă contrariul în ceea ce privește propria-i posteritate). Vorbea de literatură, firește. Dar examinarea producțiilor plastice sugerează mai degrabă efectul invers. Ca și cum aspirația spre autosuficiență ar conduce la o artă inospitalieră, rece sau închisă, cu care nu ne mai putem alia, fiindcă este lipsită de afect și de rezonanță în noi. Rata de frecventare a ultimelor săli de artă contemporană, la M.N.A.M. din Beaubourg, de exemplu, nu poate decât să-i bucure pe cei care au ales să nu satisfacă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
fapt care a dus la apariția unor rivalității între aceasta și Prusia. -Unificarea, susținută de cancelarul Bismarck, s-a realizat în urma a trei războaie inițiate de Prusia. o 1864 război între Prusia și Danemarca pentru ducatele Schlleswig și Hollstein: Prusia, aliată cu Austria, a declarat război Danemarcei, pe care a învins-o; Danemarca a cedat ducatele care au fost împărțite între cele două. o 1866 război între Prusia și Austria - victoria Prusiei, în bătălia de la Sadowa; prin Tratatul de la Praga (august
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
regim democratic: Marea Britanie, Franța Olanda, Belgia, Danemarca, Elveția, Norvegia, Suedia și Cehoslovacia; o state cu regim autoritar: Italia fascismul (Benito Mussolini); Germania nazismul (Adolf Hitler); Spania franchismul (generalul Francisco Franco); Portugalia salazarismul (Antonio Salazar); -După al doilea război, deși fuseseră aliate cu URSS împotriva regimurilor fasciste, democrațiile occidentale au sfârșit prin a înțelege pericolul reprezentat de totalitarismul comunist pentru libertatea și reconstrucția democratică a Europei. -SUA nu a putut împiedica instaurarea regimurilor comuniste în Europa de Est, acceptând această situație pentru a evita
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
un nou guvern condus de dr. Petru Groza (6 martie 1945), în care reprezentanții PCR dețineau poziții importante. -După preluarea puterii de către comuniști, opoziția a realizat numeroase încercări de a salva democrația: solicitările făcute de Iuliu Maniu către Înalta Comisie Aliată de Control pentru înlăturarea guvernului Petru Groza; „greva regală” (23 august 1945 6 ianuarie 1946), prin care regele Mihai a încercat să obțină demisia guvernului Groza, refuzând să semneze actele emise de acesta. încercările opoziției nu au avut rezultatul dorit
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
acestea s-a adăugat ostilitatea nobilimii maghiare, nemulțumită de măsurile luate de Mihai în Transilvania, mai ales cele privind fiscalitatea și creșterea rolului românilor în viața politică și religioasă. -în septembrie 1600 nobilii transilvăneni s-au revoltat și s-au aliat cu oastea imperială, condusă de generalul Basta: la 18/28 septembrie 1600 a avut loc bătălia de la Mirăslău între armatele lui Mihai Viteazul și nobilimea maghiară, aliată cu oastea imperială condusă de Gheorghe Basta, încheiată cu înfrângerea domnul muntean; înfrângerea
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
și religioasă. -în septembrie 1600 nobilii transilvăneni s-au revoltat și s-au aliat cu oastea imperială, condusă de generalul Basta: la 18/28 septembrie 1600 a avut loc bătălia de la Mirăslău între armatele lui Mihai Viteazul și nobilimea maghiară, aliată cu oastea imperială condusă de Gheorghe Basta, încheiată cu înfrângerea domnul muntean; înfrângerea lui Mihai a avut consecințe negative pentru Țările Române: polonii au intrat în Moldova și l-au pus domn pe Ieremia Movilă; ulterior l-au pus domn
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
aici, deoarece Toma face în repetate rânduri o afirmație care poate părea cel putin bizară, anume că forma culorii are în aer un mod de a fi imaterial și intențional. Redau aici două astfel de pasaje: (I.8.) Șed propter aliam rationem diaphaneitatis în me dio perspicuo, sequitur quod medium recipiat alio modo speciem coloris quam sit în corpore colorato, în quo est diapha num terminatum, ut infra dicetur. Actus enim sunt în susceptivis secundum modum ipsorum: et ideo color est
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
condițiile acesteia, constituie un grad mai înalt și perfect de imaterialitate. (I.12.) [...] quia oportet în intellectu cognoscente recipi aliquid immaterialiter. Et ideo videmus, quod secundum ordinem immaterialitatis în rebus, secundum hoc în eis natură cognitionis invenitur: plantae enim, et alia quae infra sunt, nihil immaterialiter possunt recipere; et ideo omni cognitione privantur, ut patet ÎI de anima. Sensus autem recipit quidem species sine materia, șed tamen cum conditionibus materialibus. Intellectus etiam a conditionibus materialibus species depuratas recipit. [...] Quia igitur Deus
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sensum pertinet. Est autem sensus quaedam potentia passiva, quae nata est immutari ab exteriori sensibili. Exterius ergo immu tativum est quod per se a sensu percipitur, et secundum cuius diversitatem sensitivae potentiae distinguuntur. Est autem duplex immutatio, una naturalis, et alia spiritualis. Naturalis quidem, secundum quod formă immutantis recipitur în immutato secundum esse naturale, sicut calor în calefacto. Spiritualis autem, secundum quod formă immutantis recipitur în immutato secundum esse spirituale; ut formă coloris în pupilla, quae non fit per hoc colorată
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sensibile, sicut accidit albo esse hominem, et accidit ei esse dulce. Secundo requiritur, quod sit apprehen sum a sentiente: și enim accideret sensibili, quod lateret sentientem, non diceretur per accidens sentiri. Oportet igi tur quod per se cognoscatur ab aliqua alia potentia cogno scitiva sentientis. Et hoc quidem vel est alius sensus, vel est intellectus, vel vis cogitativa, aut vis aestimativa. Dico au tem quod est alius sensus; sicut și dicamus, quod dulce est visibile per accidens inquantum dulce accidit albo
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
chiar în Scriptum super libros Sententiarum: (ÎI.2.16.) Ad octavum dicendum, quod etiam quando aliquid videtur per similitudinem alterius rei, potest contingere quod videns rem per medium, cogitet de re immediate sine hoc quod eius cognitio convertatur ad aliquam aliam rem (IV Super Sent., d. 49, q. 2, a. 7, ad 8). La a opta [obiecție] trebuie spus: chiar și atunci când ceva este văzut prin asemănarea altui obiect, se poate întâmpla că, văzând obiectul printr-un intermediar, să îl considere
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sensuum; a quo etiam percipiantur intentiones sensuum, sicut cum aliquis videt se videre. Hoc enim non potest fieri per sensum proprium, qui non cognoscit nisi formăm sensibilis a quo immutatur; în qua immutatione perficitur visio, et ex qua immutatione sequitur alia immutatio în sensu communi, qui visionem percipit (S. th., I, q. 78, a. 4, ad 2). La a doua [obiecție] trebuie spus că simțul propriu judeca sensibilul propriu distingându-l de altul care cade sub același simt, de exemplu albul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sub natură commu ni, șed solum secundum quod est terminus aut principium alicuius actionis vel passionis; sicut ovis cognoscit hunc agnum, non inquantum est hic agnus, șed inquantum est ab ea lactabilis; et hanc herbam, inquantum est eius cibus. Unde alia individua ad quae se non extendit eius actio vel passio, nullo modo apprehendit sua aestimativa naturali. Naturalis enim aestimativa datur animalibus, ut per eam ordinentur în actiones proprias, vel passiones, prosequendas, vel fugiendas (Sent. De anim., lib. 2, l. 13
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cipium, cum percepțio formarum sensibilium sit ex immutatione sensibilis, non autem percepțio intentionum praedictarum. [...] Ad apprehendendum autem intentiones quae per sensum non accipiuntur, ordinatur vis aestimativa. [...] Considerandum est autem quod, quantum ad formas sensibiles, non est differentia inter hominem et alia animalia, similiter enim immutantur a sensibilibus exteriori bus. Șed quantum ad intentiones praedictas, differentia est, nam alia animalia percipiunt huiusmodi intentiones solum naturali quodam instinctu, homo autem etiam per quandam collationem. Et ideo quae în aliis animalibus dicitur aestimativa naturalis
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intentiones quae per sensum non accipiuntur, ordinatur vis aestimativa. [...] Considerandum est autem quod, quantum ad formas sensibiles, non est differentia inter hominem et alia animalia, similiter enim immutantur a sensibilibus exteriori bus. Șed quantum ad intentiones praedictas, differentia est, nam alia animalia percipiunt huiusmodi intentiones solum naturali quodam instinctu, homo autem etiam per quandam collationem. Et ideo quae în aliis animalibus dicitur aestimativa naturalis, în homine dicitur cogitativa, quae per collationem quandam huiusmodi intentiones adinvenit. Unde etiam dicitur rațio particularis, cui
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fiică a prințesei Alice, Victoria Alberta Elizabeth, s-a căsătorit cu prințul Louis Alexander de Battenberg, primul marchiz de Milford Haven, al căror fiu a fost lordul Louis Mountbatten ("Dickie"), primul conte Mountbatten de Burma (Birmania), comandantul suprem al trupelor aliate din Asia de Sud-Est, ultimul vicerege și primul guvernator-general al Indiei, comandant suprem al flotei din Mediterana, asasinat de I.R.A. (Armata Republicană Irlandeză) în 1979**. Cea de-a doua fiică a prințesei Alice, Elizabeth Alexandra, s-a măritat cu Marele Duce Serghei
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
ei preferat, Victoria (Vicky: My dearest child) care îi răspundea cu regularitate (Dearest Mama). La acestea se adaugă propriul ei Jurnal††††††††††† pe care l-a ținut toată viața, din copilărie, ca și o serie de scrisori și memorii scrise inter alia de secretarul ei particular, Sir Henry Frederick Ponsonby, și de prințesa Marie-Louise de Anhalt, nepoata ei. Viața ei a fost sincronă cu dezvoltarea Imperiului Britanic în Africa, în India și în alte teritorii de peste mări. Pentru a înțelege dinamica acestei
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
în Camera Comunelor. Parlamentul este dizolvat în vederea organizării unor alegeri generale. Vaughan Williams scrie lucrarea vocal-simfonică A Sea Symphony. 1910. Au loc alegeri generale în urma cărora se formează un guvern liberal minoritar prezidat tot de Asquith. În Parlament, liberalii se aliază cu laburiștii (Labour Party) și naționaliștii irlandezi (Irish Nationalist Party, v. NOTA 38); cu sprijinul acestora, "Bugetul Popular" al lui George Lloyd este adoptat. // Guvernul inițiază în Parlament un proiect de lege vizînd reformarea Camerei Lorzilor. // În luna mai, ia
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]