1,537 matches
-
niciodată prea mult. E intensă, dar se termină repede. Știai că lăcașul Domnului nu poate fi tărâm al întunericului. În vremea în care Molima pustia câmpurile și toți ai tăi s-au strâns în jurul Templului pentru a găsi adăpost și alinare, ai resimțit puterea Domnului tău și ai fost mândru că ai stat vremelnic alături de Fiul Lui, care s-a înălțat la ceruri. Ai simțit că Templul e neterminat, că măreția lui trebuie desăvârșită și pentru ochii acelora care nu pătrund
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
poporul lui. Dar nu mă pot opri să nu mă întreb dacă toate astea vor ridica de pe umerii mei povara de a ști că îmi împart amintirile tinereții cu încă două sute de mii de clone. Și zău dacă văd vreo alinare pentru această durere pe drumul pe care am apucat noi. Johansson știa ce se întîmplă. Și el avusese parte de exact aceleași îndoieli, dar Oksana i le spulberase una câte una. Îi povestise mai întîi cum avusese ocazia să interogheze
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
un cuțit i se înfipsese în creier, dar își înăbuși strigătul, transformându-l într-un muget prelung. își scoase de mai multe ori brațul chinuit din apă și tot de atâtea ori îl afundă la loc, găsind astfel, încet-încet, puțină alinare. Bău apoi îndelung și își scufundă capul în torent, ca să stingă fierbințeala ce o simțea pe față; când o făcu pentru ultima oară, auzi din nou, în sfârșit, gâlgâitul apei printre pietre; își dădu seama astfel că începea să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
moment, se interesase puțin de femei, mulțumindu-se să le considere doar un izvor de plăcere. Așa cum calul îi era util ca să se deplaseze prin câmpie și să se ducă la luptă, la fel, ele îi erau întotdeauna servite ca alinare și ca premiu după sânge și oboseală, luptă și victorie. încercase întotdeauna, firește, o anumită plăcere în a le subjuga și a le supune voinței lui, indiferent la ce ar fi putut să simtă pentru el, fără să-i displacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
distanța geografică în sine este mică, iar întâlnirile noastre se accesează mult mai rapid. Ea îmi cunoaște toate frământările și mi-a fost alături în acele momente decădere, ajutându-mă de fiecare dată să mă ridic, fiindu-mi sprijin și alinare. Adina a plecat departe, mult prea departe, însă reușim să păstrăm relația constantă, grație internetului și suplimentelor sale tehnice informaționale. Aici Mihnea m-ajută mult și-mi ușurează relaționarea, rămân doar distanța și dorul acelor clipe stocate în amintirile noastre
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
distanța geografică în sine este mică, iar întâlnirile noastre se accesează mult mai rapid. Ea îmi cunoaște toate frământările și mi-a fost alături în acele momente decădere, ajutându-mă de fiecare dată să mă ridic, fiindu-mi sprijin și alinare. Adina a plecat departe, mult prea departe, însă reușim să păstrăm relația constantă, grație internetului și suplimentelor sale tehnice informaționale. Aici Mihnea m-ajută mult și-mi ușurează relaționarea, rămân doar distanța și dorul acelor clipe stocate în amintirile noastre
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
să constituie, totuși, un motiv de mândrie. Dacă adepții cei mai convinși ai tovarășului Iliescu nu s-au pierdut cu firea și, în ciuda oricăror evidențe, au așternut pe hârtie tot ce credeau dumnealor că i-ar putea aduce acestuia o alinare, tovarășul Iliescu n-a putut să facă față situației. Degeaba s-a chinuit din răsputeri să pară stăpân pe sine la slujba de Înviere și degeaba a luat (ca un credincios) lumină din lumina Prea Fericitului Părinte Teoctist s-o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
cu durerile sufletului -- e greu, aproape imposibil, de trăit cu ele. Avem nevoie de vindecare, care „presupune doar o așezare a unor convingeri, credințe, moduri de gândire și acțiune care nu ne sunt favorabile”. „Vindecarea presupune pe de o parte alinarea rănilor noastre sufletești, iar pe de altă parte, restabilirea contactului cu Sinele nostru, manifestarea darurilor ascunse în inima noastră. Astfel vom reuși să dăm curs vieții pentru care am fost creați, o viață împlinită, o viață trăită conștient”, scrie Alexandra
Trăieşte viaţa pe care o iubeşti! by Alexandra Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91668_a_93006]
-
să privim lumea prin ochii copiilor. Atunci când se joacă, copii știu să se implice total în ceea ce fac și să umple cu bucurie acțiunea lor,dar în același timp știu și să se detașeze. Vindecarea presupune pe de o parte alinarea rănilor noastre sufletești, iar pe de altă parte restabilirea contactului cu Sinele nostru, manifestarea darurilor ascunse în inima noastră. Astfel vom reuși să dăm curs vieții pentru care am fost creați, o viață împlinită, o viață trăită conștient. Când am
Trăieşte viaţa pe care o iubeşti! by Alexandra Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91668_a_93006]
-
dată fu cuprins de un tușit spasmodic, parcă neomenesc, semănând mai mult cu zgomotul rezultat În urma Încercării de a porni o mașină care are bateria pe ducă, și, tot ca de obicei, tusea păru să nu-i fi adus nici o alinare și nici nu-i impuse să-și scoată pipa din gura-i ca un săculeț de tutun. — Ar trebui să Încerci să mai inspiri din când În când și un pic de aer, i-am zis. Sau măcar ceva căruia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
la gura cuvântului...”. Despre exilul esențializat al artistului pare a fi vorba, indiferent dacă se produce Între hotarele familiare ale Patriei („dintr-o țară ce n-a fost să fie a ta”) sau Între cele, fluide, ale sufletului jefuit de alinări („Între patru pereți mă Împiedicam zilnic/ de un geamantan cu prieteni plecați/ - un fel de moarte și aceasta/ pentru cei care rămânem În viață aici”). Și indiferent dacă despre tinerețea gata să ne lase În urmă, În enclava ruinată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
nimic, să mă abandonez hazardului, ucigătorului „adevăr” văduvit de artă sau „pământului”, pur și simplu, cotidianului oarecare, indiferent la și străin de fantasmagoriile literaturii. În sfârșit, ultimul citat, din Kafka, o consemnare datată 27ianuarie 1922: „Ciudată, tainică, poate primejdioasă, mântuitoarea alinare a scrisului. Sari deodată din șirul asasinilor”. Cuvinte de-a dreptul provocatoare. Sperasem, cine știe, că următoarele propozițiuni ale citatului vor „tempera” sensul. Ar fi fost o prostie. „Sari deodată din șirul asasinilor” era o formulare prea puternică, nuanțările literare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
spune nimănui nimic, mă duc la gară. Cumpăr un bilet până la Jinan. Nu știu de ce fug la Jinan. Bunicii mei au murit și am pierdut de multă vreme orice legătură cu mama. Însă Jinan e orașul meu natal și găsesc alinare în această idee. După ce cobor din tren, mă îndrept spre fosta casă a bunicilor, unde dau de o rudă îndepărtată, care locuiește acolo, și care nu mă recunoaște. Hotărăsc să-i spun mătușă și o întreb dacă pot să rămân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
e disperată. Nu îți ții promisiunile, țipă ea la Tang Nah. Nu mai dorm împreună. Nu pot fi împreună, dar nici nu se pot despărți. Șablonul cel rău se repetă. * Apoi ies din nou în oraș, să caute aer și alinarea prietenilor. Ajung să doarmă în pat cu alți oameni. El se duce la fata care a scris scisoarea, iar ea la Zhang Min, care acum lucrează la o piesă nouă, Furtuna, a dramaturgului rus Ostrovski. Își neagă faptele. Ăsta devine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
el. „După ce ai epuizat tot ceea ce au de oferit afacerile, politica, petrecerile și așa mai departe - și ai aflat că nici una dintre ele nu te mulțumește pe deplin sau nu ține o veșnicie - ce rămâne? Natura rămâne.“ Voia să ofere alinare. Dar ei i se părea necruțător, aiurea, indiferent - așa cum devenise și fratele ei. Când se întoarseră acasă după expediția din ziua aceea, Daniel îi întinse o cutie pentru cămăși care în ultima lună stătuse în portbagajul Dusterului său vechi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
nervozitate și m-am blestemat pentru că-mi pusesem pantofi cu șireturi - asta va îngreuna o eventuală ieșire în fugă. —Așa, asta să-mi fie de învățătură de minte pentru că i-am cerut părerea unei prietene care-și alege hainele pentru alinare, izbucni Lisa. N-o învinovăți pe Jenny pentru că a fost sinceră. Kieran se simți obligat să mă apere la rândul său. —Trebuie să plec, am strigat eu însuflețită. Mulțumesc pentru vin. La revedere. Anunțul meu abrupt a scuturat-o pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
Matei, care abia împleticea primii pași. A doua, Zamfira, purta pe fiecare braț câte un prunc, unul oacheș, băiatul ei, altul mai slăbuț, mai delicat, abia ținându-i-se de cămașă, Constantin, căutând pieptul blând unde-și găsea căldură și alinare. Bătrânul Preda Brâncoveanul le urma fără grai, în mâini cu două icoane cu ferecătură de argint; el de fapt era stăpânul casei, tatăl lui Pavel, căruia toți îi spuneau Papa, dar vederea seimenilor răsculați îi zdrobise toată puterea de împotrivire
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
părinte, ceru vodă recunoscându-l, și pe loc toți cei din încăpere se întoarseră spre icoana de pe peretele dinspre răsărit. Ieromonahul Gherasim își lăsă potcapul pe umăr și începu să picure cu vocea-i blajină rugăciuni nemaiauzite până atunci pentru alinarea celor robiți și schingiuiți. Era o implorare directă spre Iisus vindecătorul sufletelor și trupurilor și treptat duhul rugăciunii reuși să le însenineze fețele. Când ultimul amin fu rostit cu pioșenie, monahul examină cu luare aminte arsurile de pe pieptul și spinarea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
la mânăstire la Cotroceni, dar la sfânta slujbă a înmormântării stolnicul nu a putut să ia parte. Ostenit de durerea sfâșietoare, de apăsarea anilor, de truda cărturărească și de nopțile de veghe când podagra îi chinuia încheieturile și-și căuta alinarea cercetând întinderile fără sfârșit ale cerului în care încerca în zadar să deslușească tainele viitorului, a lăsat grijile în seama lui Ștefan Vodă, neputința sa fiind atât de mare încât nici epitaful nu l-a putut alcătui așa cum o făcuse
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
primar oftalmolog, care mi-a comunicat diagnosticul: desprindere de retină veche, la care dumnealor nu mai pot face nimic. Am ieșit de la consultație așa cum am intrat: cu toate suferințele și durerile mele, în plus și fără speranțe de rezolvare și alinare din partea medicinii oficiale, medicină plătită de către Stat, din banii contribuabililor. Nu mă deranja numai lipsa vederii la ochiul stâng ci și niște dureri mari de cap. Parcă aveam un cui bătut în vârful capului, în partea stângă, de la care pleca
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
deștepți nu au nevoie de ele, iar cei proști nu le înțeleg”, în capitolul „ Autoverdict” din cartea „Cu și despre Valeriu D. Cotea, sub semnul bunului gust” de Petru Ioan (coord.). Și totuși ce mare bucurie și mulțumire sufletească și alinare simți când găsești, într-o carte un sfat, o indicație, o soluție pentru rezolvarea unei probleme, în special de sănătate, atunci când toți te părăsesc și te lasă să-ți suporți singur durerile, să te zbați în suferință. A da cuiva
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
punctul 8, pagina 76. Din cartea „ Puterea creatoare a gândirii pentru a reuși în viață” de Rene Sidelsky, am citit gândurile pozitive favorabile sănătății, de la pagina 242. Din cartea „Autocontrolul pas cu pas” de Dan Seracu, am aplicat tratamentul pentru „alinarea durerii în Beta” de la paginile 141, 142. Acest tratament l-am aplicat și atunci când mi-am fracturat un os la o mână. În câteva minute, durerea s-a transformat într-o căldură plăcută, apoi a dispărut. După indicațiile din cartea
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
Mirelo, păi, dar din dar și pomană din pomană, ce pica pe de lături pentru atâta lume de la Șantierul Centrului Civic. Mult, puțin, gândește-te că pentru una ca Roșioara, chiar și numai un borcan cu castraveți murați era o alinare, după cum se îndopau copiii ei cu castraveți cu pâine și-i știa liniștiți pentru o vreme și se mai liniștea și ea. O doamnă, gândește-te, și ce mai doamnă-domnișoară trăsnet, umblând pe străzi ca prin grădina raiului când se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Ne pune în rezonanță cu energiile tandreței, iubirii, calmului, negocierii și răbdării. Are un efect puternic antidepresiv, antistres, înlătură stările de frică și panică favorizând siguranța de sine și stabilitatea emoțională. Tratează traumele vechi din sfera emoțională aducând vindecare și alinare. Benefică pentru relații, pune în rezonanță cu energiile prezentului ca clipă trăită. Favorizează percepția vieții ca un tot din care suntem parte integrantă. LEPIDOLIT - prezintă un puternic efect purificator asupra aurei energetice, dispersează energiile negative, elimină blocajele și activează centrii
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
Începe să plângă, așa că nu spuse nimic cât dură masa, Îndesându-și Întruna pâine În gură. Tessie era cuprinsă de o iubire disperată pentru mine și Capitolul Unsprezece și ne tot Îmbrățișa și ne mângâia pe păr, copiii fiind singura alinare Împotriva morții. Sourmelina Își amintea ziua aceea din gara Grand Trunk, când Îi spusese lui Lefty că i-ar fi recunoscut nasul oriunde. Peter Tatakis se plângea că nu va avea niciodată o văduvă care să-i plângă moartea. Părintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]