52,648 matches
-
b universităților de stat li se alocă un fond distinct pentru dezvoltarea instituțională, din bugetul alocat Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Fondul de dezvoltare instituțională se adresează celor mai performante instituții de învățământ superior din fiecare categorie și se alocă după criterii competitive bazate pe standarde internaționale. Metodologia de alocare și utilizare a fondului pentru dezvoltare instituțională se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. SECȚIUNEA 2: Sprijinirea excelenței individuale Art. 198. Formele de
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
venituri și cheltuieli pentru fiecare cămin studențesc. (15 Pot fi acordate subvenții pentru cazare și studenților care aleg altă formă de cazare decât căminele instituțiilor de învățământ superior. (16 Instituțiile de învățământ superior de stat asigură, în limita resurselor financiare alocate pentru efectuarea practicii comasate a studenților, pe perioada prevăzută în planurile de învățământ, cheltuielile de masă, cazare și transport, în situațiile în care practica se desfășoară în afara centrului universitar respectiv. (17 Toate actele de studii eliberate de universitate, precum și cele
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
superior particular acreditat. (8 Instituțiile de învățământ superior de stat și particulare pot primi donații din Țară și din străinătate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Art. 223 (1 Instituțiile de învățământ superior de stat funcționează ca instituții finanțate din fondurile alocate de la bugetul de stat, venituri extrabugetare și din alte surse, potrivit legii. (2 Veniturile acestor instituții se compun din sume alocate de la bugetul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, pe bază de contract, pentru finanțarea de bază, finanțarea complementară și
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
prevederile legale în vigoare. Art. 223 (1 Instituțiile de învățământ superior de stat funcționează ca instituții finanțate din fondurile alocate de la bugetul de stat, venituri extrabugetare și din alte surse, potrivit legii. (2 Veniturile acestor instituții se compun din sume alocate de la bugetul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, pe bază de contract, pentru finanțarea de bază, finanțarea complementară și finanțarea suplimentară, realizarea de obiective de investiții, fonduri alocate pe bază competițională pentru dezvoltare instituțională, fonduri alocate pe bază competițională pentru
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
alte surse, potrivit legii. (2 Veniturile acestor instituții se compun din sume alocate de la bugetul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, pe bază de contract, pentru finanțarea de bază, finanțarea complementară și finanțarea suplimentară, realizarea de obiective de investiții, fonduri alocate pe bază competițională pentru dezvoltare instituțională, fonduri alocate pe bază competițională pentru incluziune, burse și protecția socială a studenților, precum și din venituri proprii, dobânzi, donații, sponsorizări și taxe percepute în condițiile legii de la persoane fizice și juridice, române sau străine
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
se compun din sume alocate de la bugetul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, pe bază de contract, pentru finanțarea de bază, finanțarea complementară și finanțarea suplimentară, realizarea de obiective de investiții, fonduri alocate pe bază competițională pentru dezvoltare instituțională, fonduri alocate pe bază competițională pentru incluziune, burse și protecția socială a studenților, precum și din venituri proprii, dobânzi, donații, sponsorizări și taxe percepute în condițiile legii de la persoane fizice și juridice, române sau străine, și din alte surse. Aceste venituri sunt utilizate
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
Cercetării, Tineretului și Sportului asigură finanțarea de bază pentru universitățile de stat, prin granturi de studii calculate pe baza costului mediu per student echivalent, per domeniu, per cicluri de studiu și per limbă de predare. Granturile de studii vor fi alocate prioritar spre acele domenii care asigură dezvoltarea sustenabilă și competitivă a societății, iar în interiorul domeniului, prioritar, celor mai bine plasate programe în ierarhia calității acestora, numărul de granturi de studii alocate unui program variind în funcție de poziția programului în această ierarhie
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
programului în această ierarhie. (5 Finanțarea de bază este multianuală, asigurându-se pe toată durata unui ciclu de studii. (6 Finanțarea complementară se realizează de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului prin: a subvenții pentru cazare și masă; b fonduri alocate pe bază de priorități și norme specifice pentru dotări și alte cheltuieli de investiții și reparații capitale; c fonduri alocate pe baze competiționale pentru cercetarea științifică universitară. (7Finanțarea instituțiilor de învățământ superior de stat se face pe bază de contract
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
Finanțarea complementară se realizează de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului prin: a subvenții pentru cazare și masă; b fonduri alocate pe bază de priorități și norme specifice pentru dotări și alte cheltuieli de investiții și reparații capitale; c fonduri alocate pe baze competiționale pentru cercetarea științifică universitară. (7Finanțarea instituțiilor de învățământ superior de stat se face pe bază de contract încheiat între Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și instituția de învățământ superior respectivă, după cum urmează: a contract instituțional pentru
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, și legislației specifice domeniului cercetării dezvoltării. (9 Fondurile pentru burse și protecție socială a studenților se alocă în funcție de numărul de studenți de la învățământul cu frecvență, fără taxă de studii. (10 Studenții beneficiază de burse de performanță sau de merit, pentru stimularea excelenței, precum și de burse sociale, pentru susținerea financiară a studenților cu venituri reduse. Cuantumul minim al
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
reformularea textului, astfel: „situația în care postul sau norma didactică nu se încadrează în sistemul de normare, prevăzut de lege”; dacă textul rămâne în formularea actuală, se exclude situația în care norma didactică nu se încadrează în numărul de ore alocat fiecărei discipline conform planurilor cadru. b situația în care se constată diminuarea numărului de ore sub nivelul unei jumătăți de normă fără posibilitate de completare în aceeași unitate sau într-o unitate de învățământ apropiată. (Se impune eliminarea acestui text
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
liber opinii profesionale în spațiul școlar și poate întreprinde acțiuni în nume propriu în afara acestui spațiu, dacă acestea nu afectează prestigiul învățământului și demnitatea profesiei de educator, respectiv prevederile prezentei legi. Art. 274 (1 Personalul didactic beneficiază, în limita fondurilor alocate prin buget, din fonduri extrabugetare sau sponsorizări, de acoperirea integrală ori parțială a cheltuielilor de deplasare și de participare la manifestări științifice organizate în străinătate, cu aprobarea consiliului de administrație al unității de învățământ. (Opinăm că, cu atât mai mult
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
conduce către obținerea unei calificări. Creditele sunt folosite pentru a permite transferul de la o calificare la alta, de la un nivel de calificare la altul și de la un sistem de învățare la altul. 19. Creditele de studii transferabile surit valori numerice alocate unor unități de cursuri și altor activități didactice. Prin creditele de studii transferabile se apreciază, în medie, cantitatea de muncă, sub toate aspectele ei, efectuată de student pentru însușirea cunoștințelor și competențelor specifice unei discipline. 20. Criteriul reprezintă un set
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
sprijinirea aspirațiilor sale europene. Cunoașterea mediului și mentalității austriece din perioada studiilor la Academia Diplomatică de la Viena îi facilitează stabilirea unor legături lipsite de formalism cu reprezentanții autorităților austriece. A contribuit la informarea Centralei asupra importanței pe care Austria o aloca relațiilor bilaterale: interes principial pentru sprijinirea traseului european al României, dar prioritatea era acordată noilor democrații vecine, reticență în stabilirea unei agende consistente a dialogului politic. A participat la realizarea primilor pași de integrare a României în structurile europene: primirea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
organizației există o înțelegere clară a profilurilor riscurilor, din perspectivă strategică, operațională și tranzacțională, care să fie comunicată eficient consiliului de directori și managementului executiv și care să fie periodic verificată și actualizată. În același timp, se urmărește dacă sunt alocate suficiente resurse managementului pentru identificarea, evaluarea și tratamentul corespunzător al riscurilor organizației și dacă există un scop clar pentru fiecare funcție de risc al afacerilor pentru asigurarea riscurilor majore ale fiecărui domeniu, fără a se trece peste alte funcții; f. existența
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
financiare și a conformității cu principiile de Guvernanța corporativă 100 contabilitate general acceptate, eventual identifică circumstanțele în care aceste principii nu asigură consistența necesară în alcătuirea declarațiilor financiare. Comitetul de audit din cadrul organizației trebuie să se asigure că auditorii externi alocă suficient timp, resurse și abilități pentru înțelegerea proceselor și tranzacțiilor organizației. În același timp trebuie să se asigure de independența auditorilor externi, luând în considerare că aceștia oferă informații asupra politicilor și practicilor contabile care se derulează în cadrul organizației. Un
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
auditului extern, în conformitate cu buna practică internațională în domeniu enumeră: exactitatea și realitatea situațiilor financiare, conform reglementărilor contabile în vigoare; evaluarea sistemelor de management și control la autoritățile cu sarcini privind urmărirea obligațiilor financiare sau către alte fonduri publice; utilizarea fondurilor alocate de la buget sau din alte fonduri speciale; calitatea gestiunii economico-financiare; economicitatea, eficacitatea și eficiența utilizării fondurilor publice. Auditul financiar al CCR reprezintă o evaluare externă a modului de organizare și funcționare a sistemului de management financiar și control intern din cadrul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
-și putea îndeplini responsabilitățile. Calitatea de membru în comitetul de audit solicită un angajament mai mare din punct de vedere al timpului acordat îndeplinirii responsabilităților decât alte poziții din consiliul de directori. Membrii trebuie să fie dedicați sarcinilor și să aloce un timp adecvat activității comitetului de audit. De aceea, Comitetul „Panglica Albastră” recunoaște acest angajament și timpul alocat de membrii comitetului de audit și recomandă Consiliului de administrație că poate să acorde o compensație suplimentară acestora. Atunci când sunt aleși noii
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
să conducă discuțiile, să prioritizeze subiectele și să determine modul în care vor fi abordate subiectele importante. Deseori, președintele se întâlnește cu managementul, auditul intern și auditorii externi, înainte de întâlnirile stabilite în agenda comitetului de audit. Pentru aceasta trebuie să aloce timp fiecărui subiect prezentat și să decidă ce materiale vor fi incluse și transmise în mail-urile anterioare întâlnirilor membrilor comitetului de audit. În practică, președintele comitetului de audit trebuie să obțină un rezumat scurt al prezentărilor ce au avut loc
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
periodic părerea auditului extern cu privire la eficiența muncii sale? Se întâlnește președintele comitetului cu directorul auditului extern cel puțin o dată pe an? Ia comitetul în considerare experiența și expertiza echipei de audit? Ia comitetul în considerare dacă directorul auditului extern va aloca suficient timp auditului și dacă timpul consumat de ceilalți membri ai personalului auditului pare rezonabil? Monitorizează comitetul conformitatea auditului extern cu îndrumările standardelor privind etica în ceea ce privește rotația partenerilor de audit? Este comitetul de acord cu planurile auditului extern și cu
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
de care să poată beneficia și ceilalți. Starea financiară aparține acestui domeniu. Nu trebuie să te ocupi niciodată de lucruri neplăcute doar pentru recompense materiale. Ai nevoie de ceea ce eu numesc "independență financiară". Ia pe fiecare dintre aceste domenii și alocă-i cîte un deget de la o mînă. Să spunem că mijlociul reprezintă starea ta financiară. Acum, să presupunem că cineva ia un ciocan și lovește acel deget. Crezi că ai putea spune: "nici o problemă; mai am încă patru?" Sau ți-
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
aderarea viitoare a Bulgariei și României, la 27 de membri (și la 28, prin aderarea Croației). Complexitatea construcției europene este ilustrat... nu numai de alc...tuirea instituțiilor sale, ci și de modul în care se construiește (negociaz...) bugetul Uniunii, care aloc... sume preponderente aplic...rii politicii agricole și finanț...rii proiectelor structurale și de coeziune. Că în cazul oric...rei organizații foarte complexe, dezacordurile sunt inevitabile și pot tensionă relațiile dintre ț...ri, dintre instituții. De pild..., disensiunile dintre Comisie și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
fracționare în...untrul vechii UE (cei 15), cu zona scandinav... care este înalt performant..., deși are un statut asistențial/providențial superdezvoltat (unii ar spune c... este hipertrofiat), dac... ne uit...m la bugetul public că pondere în PIB, la sumele alocate asistenței sociale; ț...rile nordice au piețe ale muncii flexibile (se promoveaz... așa-numitul workfare, adic... asistent... social... care s... motiveze și s... ajute șomerii s... reintre în circuitul muncii) și aloc... fonduri substanțiale pentru cercetare și dezvoltare - peste 3
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
bugetul public că pondere în PIB, la sumele alocate asistenței sociale; ț...rile nordice au piețe ale muncii flexibile (se promoveaz... așa-numitul workfare, adic... asistent... social... care s... motiveze și s... ajute șomerii s... reintre în circuitul muncii) și aloc... fonduri substanțiale pentru cercetare și dezvoltare - peste 3% din PIB. De cealalt... parte, avem zona sudic... subperformant.... O alt... ax... contrapune vestul Uniunii noilor ț...ri membre; acestea din urm..., deși sunt ț...ri s...race în Europa (venit/locuitor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
starea precar... a sistemului de asigur...ri sociale; nivelul înalt al dobânzilor, care încît... intrarea capitalului speculativ; gradul de dolar/euro-izare, ce îngreuneaz... liberalizarea contului de capital; dificult...țile de restructurare a sectorului energetic; nevoia de a m...ri resursele alocate dezvolt...rii capitalului uman (educație, cercetare și dezvoltare tehnologic...) etc. În lipsa unor progrese majore în direcțiile amintite, ne-am confruntă cu dificult...ți sporite. De aceea, exist... un interes mutual că România s... aib... o economie de piaț... cu o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]