1,927 matches
-
li se interzice chiar și afirmarea identității. Discriminarea pozitivă acordată de Statul român a dus printre altele la un indice de școlarizare mai mare pentru minorități precum și un interes mai susținut pentru conservarea specificului național. Șovinismul antiromânesc din timpul dictaturii alogene și recrudescența sa ulterioară nu este restricționat prin nici o măsură de esență democratică. Compararea formelor de învățământ pentru minorități, funcționale în România și alte țări europene nu necesită comentarii. ACCESUL LA CULTURĂ ȘI LA INFORMAȚII Declarația asupra drepturilor persoanelor aparținând
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
de Azov în special din Transnistria iar în vetrele părăsite din Sudul Basarabiei au fost aduși ucraineni și ruși. La mijlocul secolului al XIX-lea se fac colonizări masive în Caucaz cu consecințe demografice ilustrate prin scăderea populației autohtone și creșterea alogenilor. Se citează că din 4480 moșii basarabene cel puțin jumătate erau în proprietatea moșierilor veniți din Rusia. În 1856 numărul moldovenilor în Basarabia era de 74% iar în 1871 - 67,4 în timp ce rușii și ucrainenii în același interval de timp
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
continentul american. Prezența românilor în America este menționată în anul 1775 după ocuparea Bucovinei de către Austria dar din 1860 mii de țărani români din Transilvania, Banat și Bucovina părăsesc locul de origine urmare acaparării pământurilor de către grofi sau grupuri alogene reprezentând economia capitalistă. Aceleași cauze determină alte două valuri de migrație spre sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea când românii sunt cifrați 300.000 în America și 75.000 în Canada. Este perioada când s-
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
intelectuale, politice, diplomatice, tehnice, spirituale. Plecarea regelui, a demnitarilor devotați, a personalităților de atitudine nu a închegat un Front Unitar în exil și nu s-a constituit o rezistență transfrontalieră. Din fericire națiunea română a găsit forța să înlăture dictatura alogenă și după anul 1965 a avut loc un reviriment și în anumite limite au fost păstrate valorile naționale. Nu au fost rare cazurile când compatrioți de peste hotare au stimulat atitudinile de curaj și demnitate ale unor oameni de litere, istorici
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
dramatic și îngrijorător sub raport demografic. Același proces emigraționist cu consecințe și mai grave are loc și în teritoriile tradițional românești de dincolo de Prut la care se mai adaogă mutațiile demografice cauzate pe deoparte de deportări dar și de imigrarea alogenilor în locul populației autohtone dislocate. Repartiția geografică a diasporei românești este bine cunoscută. Mărturiile, declarațiile, povestirile și reportajele care ajung în țară completează paginile istoriei contemporane ale românilor. Fără a face o prezentare a comunităților din fiecare țară de adopție
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
politică). Printre conceptele politice românești, autorul introduce temele principale și sub-secvențe ale lor (enumerarea este utilă, pentru că dezvăluie sistematic și obiectiv relevanta "listă" de argumente ale medievalității noastre): "Sensul istoriei românești" − decăderea civilizației, explicațiile teoretice, cauzele decăderii, poziția geografică, elemente alogene neintegrabile, conștiința decăderii politice și economice; valoarea istorică, domnii militari, diplomații și cărturarii, critica severă a condițiilor de existență; "Renașterea și sentimentul european; modelele modernizării" − misiunea europeană a românilor (stavroforia, ideea de "barieră" împotriva păgânilor, critica Europei creștine pentru nesprijinirea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
soluții. În varianta finală, mitologia românească nu este văzută ca una creștină, arhaică (daco-romană), nici ca o mitologie necreștină (tracică sau latină), ci ca „sinteză integratoare a celor două straturi mitologice - dac și roman - cu zestrea lor și influențele mitice alogene, ponderea căzând însă pe structura, viziunea și tematica remodelate în perioada medievală”. Cartea urmărește să demonstreze capacitatea „de creație a românilor în mitologie, una din fațetele cele mai expresive ale spiritualității românești”, mitologia fiind - susține V. - „prin însăși dăinuirea ei
VULCANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
Aceste migrații forțate răspund cerințelor a două logici. Prima este aceea a terorii și a profilaxiei; ea vizează „elementele socialmente periculoase”, grupurile naționale presupuse a deveni „coloana a cincea” în caz de război, popoarele care trebuie „pedepsite” și elitele națiunilor alogene sau de pe teritoriile anexate de către URSS: aceste grupe de populație nu sunt considerate suficient de periculoase pentru a fi exterminate, dar destul de nocive pentru a fi îndepărtate de zonele vitale pentru putere - frontierele, marile orașe, Rusia istorică. Cea de-a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
prin noi deportări. Un decret din 29 decembrie 1951 antrena deportarea în Kazahstan a 11.200 de georgieni; decizia a fost anulată în aprilie 1953. Moartea lui Stalin pune capăt deportărilor în masă. începând din 1957, în cadrul destalinizării*, „coloniștii speciali” alogeni sunt autorizați să se întoarcă în locurile lor de baștină, iar „popoarele pedepsite” sunt reabilitate și li se permite să se întoarcă în patria lor, cu excepția tătarilor din Crimeea și a turcilor mesheți. Cât despre deportații în Gulag, eliberați în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
În ansamblu și să contribuie astfel la eliberarea ei de tendința sa centripetă și prea degrabă „elitistă”. Putem la fel de bine să presupunem că aceastăîmbogățire este reciprocă și că de ea beneficiază și alte meleaguri. Într-o anumită măsură, pătrunderea producțiilor alogene, indiferent dacă este vorba despre artefacte sau despre scheme mentale, reprezintă Întoarcerea cuvenită a roții, prețul ce trebuie plătit pentru secole de exploatare. Modul de tranzacționare a acestor obiecte, care se confruntă, din perspectivă multiculturală, cu cele produse În spațiile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cu variante inclusiv În Franța. Un slogan cum este cel al Frontului Național, „Franța pentru francezi”, traduce fără ocolișuri tocmai o astfel de mixofobie. Aceasta se poate manifesta in vivo Într-o situație sau alta de confruntare Între „nativi” și alogeni. Europa vremurilor viitoare nu este complet apărată Împotriva unei reveniri a Volksgeist-ului, evocat de Baumann cu referire În special la cazul evreilor. Iudeofobia nu este totuși decât un caz particular al alofobiei În general, pentru care mixofobia este una dintre
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
tip sau gen decît cel în care se încadrează prin componentele lui cele mai importante, mai caracteristice sau mai numeroase. Asemenea elemente, nespecifice în raport cu dominanta discursivă, realizează în principiu, întreruperi în continuitatea discursului, reprezentînd în spațiul lui intruziunea unei secțiuni alogene, care s-ar putea numi ea însăși sincopă, la fel ca fenomenul pe care-l produce. Altfel spus, sincopa discursivă este segmentul cuprins în structura unui discurs ce nu corespunde tipului sau genului reprezentat de discursul respectiv. Această utilizare a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
românească ce nu se refugiase în România și rămăsese aici pentru a-și apăra neamul a fost în cea mai mare parte anihilată în modurile cele mai diverse. Au fost deportați aproape 1500000 de moldoveni, aducîndu-se în loc aproape 1800000 de alogeni rusofoni. La recensămîntul din 1959 numai 11,3% din populația Chișinăului era reprezentată de români (moldoveni). Cu concursul unor oameni de știință, ziariști etc. aserviți regimului s-a cultivat ideea rupturii dintre limba și cultura moldovenească pe de o parte
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
provincial. Nu i-ar fi mirat dacă ar fi fost întrebați din ce gubernie sînt, cum erau întrebați toți cei noi sosiți, - dar naționalitate?...“ (3, 262). La răspunsul „Sînt moldovan“, replica primită nu descumpănește mai puțin: „Moldovan? Unde locuiesc acești alogeni?“ (3, 263). Iar descumpănirea era provocată de faptul că „termenul «alogeni» în limbajul oficial din Rusia se aplica mai cu seamă grupărilor etnice care se aflau pe o treaptă inferioară de cultură“ (3, 263). „[...] fără nici o înțelegere prealabilă, din acest
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
din ce gubernie sînt, cum erau întrebați toți cei noi sosiți, - dar naționalitate?...“ (3, 262). La răspunsul „Sînt moldovan“, replica primită nu descumpănește mai puțin: „Moldovan? Unde locuiesc acești alogeni?“ (3, 263). Iar descumpănirea era provocată de faptul că „termenul «alogeni» în limbajul oficial din Rusia se aplica mai cu seamă grupărilor etnice care se aflau pe o treaptă inferioară de cultură“ (3, 263). „[...] fără nici o înțelegere prealabilă, din acest moment, Răutu, Giurilă și Prestea căutau parcă să se țină de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
aparține. „Nu i-ar fi mirat dacă ar fi fost întrebați din ce gubernie sînt, cum erau întrebați toți cei noi sosiți, - dar naționalitate?...“ (3, 262). La răspunsul „Sînt moldovan“, replica primită nu descumpănește mai puțin: „Moldovan? Unde locuiesc acești alogeni?“ (3, 263). Iar descumpănirea era provocată de faptul că „termenul «alogeni» în limbajul oficial din Rusia se aplica mai cu seamă grupărilor etnice care se aflau pe o treaptă inferioară de cultură“ (3, 263). „[...] fără nici o înțelegere prealabilă, din acest
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
din ce gubernie sînt, cum erau întrebați toți cei noi sosiți, - dar naționalitate?...“ (3, 262). La răspunsul „Sînt moldovan“, replica primită nu descumpănește mai puțin: „Moldovan? Unde locuiesc acești alogeni?“ (3, 263). Iar descumpănirea era provocată de faptul că „termenul «alogeni» în limbajul oficial din Rusia se aplica mai cu seamă grupărilor etnice care se aflau pe o treaptă inferioară de cultură“ (3, 263). „[...] fără nici o înțelegere prealabilă, din acest moment, Răutu, Giurilă și Prestea căutau parcă să se țină de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
au dezechilibrat chiar și pe cel care le exersa! -, el nu mai avea nevoie de tortura și de izolarea fizică pentru „a lupta contra dușmanului de clasă”! El Își permitea chiar o parțială deschidere a granițelor - cu precădere pentru „ne-alogeni”, Întărind astfel resentimentul multora față de Evrei și de Nemți, care aveau privilegiul de a fi „cumpărați” de rudele lor bogate burgheze, statele R.F.G. și Israel. De altfel, aceasta a fost arma sa predilectă, a ultimului dictator: resentimentul, ce este, cum
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
să se perpetueze. De aceea, mi se pare îndreptățit studiul lui Theodor Codreanu. El pune la punct chestiuni grave precum aceea a vinei poetului, exacerbată de unii cu subtilitate insidioasă, de a-și fi iubit poporul mai mult decât pe alogeni. În orizontul deformat, intră și ideea că Eminescu și concepția sa despre lume se reduc la pesimismul devastator, de sorginte schopenhaueriană. Totuși, după o lectură realmente interesantă, în ciuda greutăților de inteligibilitate a unui text plin de termeni filosofici fundamentali, se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Orgoești fluieră în biserică nu cu metaforă, ci adânc, bărbătește, cât îl țin băierile: Aflu de la Samurcaș că mult lăudatul nostru partid (P.C.R.) s-a născut ca agentură a Kominternului în România, fiind format în majoritate din evrei și alți alogeni, că ținta imediată era dezmembrarea României Mari, organizând revoluția de la Tatar-Bunar din Basarabia. Aceasta este cauza adevărată a scoaterii din legalitate a acestui partid care afișează astăzi atâta patriotism zgomotos." Sau: Am citit mesajul tovarășei academician doctor Elena Ceaușescu către
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
spațiul românesc este o altă temă "caldă" cu privire la relația majoritari-minoritari, subiect pentru dezbateri palpitante referitoare la atitudini tolerante sau radicale, autorul conchizând că "românii s-au distins în istorie prin toleranță și omenie, dispuși, adică, să trăiască în armonie cu alogeni aduși de împrejurări în spațiul național". Un alt capitol extrem de consistent ideatic și factologic (Cap. VI) este cel intitulat Românitate și occidentalizare, prin punerea în evidență a conținutului relației ortodoxismului oriental cu al catolicismul occidental sau între înfloritoarea civilizație a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
morari, tipografi, metalurgiști, lucrători în lemn, chelneri, croitori ș.a. Asociații profesionale și-au creat profesorii, învățătorii, funcționarii și comercianții care, la mijlocul anilor ’20, au avut de suferit în urma crizei economice. Un factor de nemulțumire l-a reprezentat concurența neloială a alogenilor, ceea ce a condus la lichidarea afacerilor conduse de români. O excepție a fost în Cernavodă, unde comerțul fiind ocupația principală a locuitorilor a ridicat constant nivelul de trai din localitate. În Brăila, în anii 1923-1924, au fost încărcate cca. 100
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
obligați ca, la trecerea cortegiului regal, să aibă „obloanele ridicate” la magazine, iar populația a fost înștiințată că „băile și frizeriile” vor fi închise duminica dimineață. Măsurile antiteroriste au inclus întocmirea de liste cu persoanele suspecte, atât români, cât și alogeni, cunoscuți cu vederi radicale sau datorită unor activități anterioare suspecte ale acestora. Un al doilea tabel a cuprins doar numele comuniștilor români aflați în străinătate - în număr de 46 -, „posibil să fi venit în țară”, dar despre care nu se
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de a induce neîncrederea populației în guvern și a ideii de stăpânire vremelnică a unor teritorii. Căpitanul Roman a considerat că, în România, mijloacele de apărare sunt „inexistente”, astfel că acțiunea Ungariei este „foarte vie”, înlesnită mai ales de funcționarii alogeni aflați în instituții importante ale statului. Pe de altă parte, prin tratatul încheiat cu U.R.S.S. la 16 aprilie 1921, la Rapallo, Germania a obținut „o largă sferă de influență” și a avut drept principal scop depășirea dificultăților economice: U
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
politic și economic care caută să pătrundă în toate instituțiile statului. Populația minoritară, în mod special maghiarii, „dau cel mai mare concurs” la aceste acțiuni, pe care le consideră drept datorii patriotice. Atingerea obiectivelor a fost facilitată de existența elementelor alogene „în organismul nostru de stat”, care lucrează în favoarea intereselor străine sau așteaptă doar momentul potrivit să acționeze. 2. Prin propaganda agresivă revizionistă desfășurată neîntrerupt s-a dorit ca fiecare maghiar din România să devină „un dușman neîmpăcat” al acestui stat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]