2,101 matches
-
bunăstarea morală a cetățenilor". Se continua cu ceva legat de eficacitatea muncii. De parcă lor le pasă de sănătatea morală a cetățenilor. Vedeam contururile tufișurilor și ale plantelor, deși știam că trebuia să fie un întuneric asemeni păcurei. Pe atunci, mă amăgeam că e vorba de evoluție, că vedeam eu mai bine decât ceilalți. Într-un fel chiar așa era. Vedeam mai bine ca ceilalți, dar nu toți. Vladimir, care era chiar lângă mine, părea să admire detalii pe care eu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
vedea. În fața mea era bătrânul! Iar eu eram în peștera lui! M-am întors rapid pe călcâie, vrând să fug, să dispar din fața lui! Totul începea să semene cu un film de horror. De ce naiba a trebuit să știu? Mă amăgeam, însă. Piatra prin care am trecut n-a dispărut doar din fața mea, ci a dispărut de tot și, odată cu ea, și sala cu cei patru stâlpi și coridorul întunecat. Nu aveam unde fugi, nicicum. Sub picioarele mele era primul bloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
și galben... de la un animal. Ascunde! Restiak!" zise Baronul. I-am simțit pe ceilalți foindu-se agitați și liniștindu-se subit. "Nu te bizui pe ceea ce vezi. Lucrurile sunt rareori așa cum par." "O voce nouă. Un Sfetnic întârziat?" "Nu te amăgi cu puterea ta de observare. Nu toți din capul tău sunt Sfetnici." "Și atunci?" "Eu sunt Paznicul. Vezi tu... eu sunt o fărâmă a primului Sfetnic. Mi-am dat seama că, pe măsură ce trece timpul, ceilalți vor deveni mai mulți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
conducerea fostului împărat, Felix Amadeo. Cu toate că nu au fost alte comunicări din partea lor, în afară de Declarația de Independență, Uniunile își pregătesc diplomați care să medieze acest conflict și să readucă provincia sub controlul originar. Reprezentanții guvernamentali susțin că populația a fost amăgită de acest șarlatan, care pretinde să fie fostul suveran, cu scopul de a instaura anarhie în societatea idilică a Uniunilor. În acest scop, Guvernele au dispus trimiterea de efective care să supravegheze și să ajute armata estică în încercarea acesteia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
-le greoi. O statuie îi atrage atenția. Doi luptători care-și încleștează mâinile. Admiră în tăcere personajele. Parcă și-ar înfige unghiile în carne, nu în marmură. Lasă în urmă fântâna cu ape țâșnitoare păzită de Thespiade, muze deșarte ce amăgesc gloata cea proastă cu dulceața cântării lor. După ultimul boschet, priveliștea se deschide. Rămâne țintuit locului, străfulgerat de frumusețe. Casa lui! O împlinire a splendorii, demnă de admirație. Marcus Agrippa a înălțat-o în această zonă mlăștinoasă de dincolo de Tibru
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
prezent le-avem pe toate, Dar de-a lor zădărnicie Te întreabă și socoate. Căci acelorași mijloace Se supun câte există, Și de mii de ani încoace Lumea-i veselă și tristă; Alte măști, aceeași piesă, Alte guri, aceeași gamă, Amăgit atât de-adese Nu spera și nu ai teamă. Nu spera când vezi mișeii La izbândă făcând punte, Te-or întrece nătărăii, De ai fi cu stea în frunte; Teamă n-ai, căta-vor iarăși Între dânșii să se plece
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
lor nu mai avea nici un rost. Însă, trebuiau să-și încununeze cu lovitura de grație această călătorie zadarnică. Dacă nu primeau lovitura de grație, atunci nu găseau nici un motiv să se întoarcă în Japonia. Călătoria aceasta îndelungată care-i tot amăgise cu câte o nălucă se apropia de sfârșit. Era deja primăvară. Migdalii care mărgineau ogoarele își deschiseseră florile rozalii. Un țăran dădea cu sapa. Cu ochii cât cepele de uimire se uită lung după alaiul de japonezi cu înfățișare neobișnuită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Erau slabe ca niște bețe, murdare și pline de noroi. Pe când priveam la toate acestea împreună cu Luis Sasada m-a străfulgerat ceva ca o revelație divină. Aceasta era adevărata lume pământească. Oricât am încerca să o înfrumusețăm și să ne amăgim, adevărata lume pământească era jalnică precum trupul neînsuflețit, murdar și plin de noroi al părintelui Vasquez. Iar Domnul n-a ocolit lumea aceasta jalnică. Pentru că și El a murit murdar și plin de sudoare. Și prin moartea Sa a adus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
vadă, Să se usuce mărul și salcâmul Că tu m-ai păcălit cu petrosinul. Iar soba din veranda veche Să scoată fum, să-ți intre în ureche, În nas, pe față să te înnegrești, Alți prieteni tu să nu mai amăgești. Tavanul în odaie să se umezească, Iar printre geam, gândacii să foșnească, Tu petrosin să nu ai nicio picătură, Mereu să umbli beat prin bătătură. Când vara tu vei merge la biban, Să nu prinzi unul într-un an, Să
Blestem by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83201_a_84526]
-
să nu vă împuținați. 7. Urmăriți binele cetății, în care v-am dus în robie, și rugați-vă Domnului pentru ea, pentru că fericirea voastră atîrnă de fericirea ei! 8. Căci așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: Nu vă lăsați amăgiți de proorocii voștri, care sunt în mijlocul vostru, nici de ghicitorii voștri, n-ascultați nici de visătorii voștri, ale căror visuri voi le pricinuiți! 9. Căci ei vă proorocesc minciuni în Numele Meu. Eu nu i-am trimis, zice Domnul." 10. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
zid ca să-și mănînce balega și să-și bea udul împreună cu voi?" 13. Apoi Rabșache a înaintat și a strigat cu toată puterea lui în limba evreiască: "Ascultați cuvintele marelui împărat, împăratul Asiriei! 14. Așa vorbește împăratul: "Nu vă lăsați amăgiți de Ezechia, căci nu va putea să vă izbăvească. 15. Nu vă lăsați mîngîiați de Ezechia cu încrederea în Domnul, cînd vă zice: "Domnul ne va izbăvi, și cetatea aceasta nu va fi dată în mîinile împăratului Asiriei." 16. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
bea apă din fîntîna lui, 17. pînă voi veni, și vă voi lua într-o țară ca a voastră, într-o țară plină de grîu și de vin, o țară plină de pîine și de vii. 18. Nu vă lăsați amăgiți de Ezechia, cînd vă zice: "Domnul ne va izbăvi." Oare dumnezeii neamurilor au izbăvit ei fiecare țara lui din mîna împăratului Asiriei? 19. Unde sunt dumnezeii Hamatului și Arpadului? Unde sunt dumnezeii din Sefarvaim? Și unde sunt dumnezeii Samariei? Au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
veste despre Tirhaca, împăratul Etiopiei, prin care i se spunea: El a pornit să-ți facă război." Cum a auzit lucrul acesta, a trimis soli la Ezechia, zicîndu-le: 10. "Așa să vorbiți lui Ezechia, împăratul lui Iuda: "Nu te lăsa amăgit de Dumnezeul tău, în care te încrezi, și zici: "Ierusalimul nu va fi dat în mîinile împăratului Asiriei." 11. Căci ai auzit ce au făcut împărații Asiriei tuturor țărilor și cum le-au nimicit cu desăvîrșire; și tu, să fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
zi: și pierderea copiilor și văduvia; vor cădea asupra ta cu putere mare, în ciuda tuturor vrăjitoriilor tale și multelor tale descîntece. 10. Căci te încredeai în răutatea ta și ziceai: Nimeni nu mă vede!" Înțelepciunea și știința ta te-au amăgit de ziceai în inima ta: "Eu și numai eu." 11. De aceea, nenorocirea va veni peste tine, fără să-i vezi zorile; urgia va cădea peste tine, fără s-o poți împăca, și deodată va veni peste tine prăpădul, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
zi de somn, Carol se sculă și începu să se îmbrace, pregătindu-se să iasă. Filip dormea încă, cu ochii deschiși. Carol îl privi cu atenție. Știa că se va trezi dintr-o clipă într-alta. Nu se mai putea amăgi cu gândul că într-o zi, Filip nu se va trezi la timp și că el va putea ieși singur în noapte, cu siguranță ultima lui noapte. Vroia doar să surprindă pentru a câta oară? trezirea lui Filip, care se
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
cretini fiecare ființă care se reîntoarce la neființă și asta din cauza inerției și a memoriei noastre împuțite, care ne fixează de starea trăită anterior... Mai bine ai nota asta în carnetul tău! Nu avea nici o grijă, am notat: Nu te-amăgi în van, Viața este doar un han, E-un loc de popas Și nu de rămas". Vorbeai despre "spontaneitatea, noutatea și miracolul experienței umane", îl îngână Carol, umflând ironic cuvintele lui Filip. îi cunoști pe pescari? Eu am copilărit în
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
se resorbi, în timp, de la sine și el se dezvolta fizic și intelectual perfect normal, dar nimeni nu mai avea, de mult timp, ochi pentru el. Mai mult, toată lumea a început să-l considere un netrebnic care reușise să-și amăgească soarta, să se sustragă rigorilor destinului și propriei morți. Copilului i se părea firească ostilitatea celor din jur, fiind primul sentiment pe care-l cunoscuse, ajungând să se deteste el însuși. Singurul său loc de refugiu era mica prăvălie a
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
Ce umilință! Cum aș putea uita? Corpul ei fermecător lângă mine, superb, virginal, ca și cum nu s-ar fi întîmplat nimic! Ce nefericit eram și totodată ce poftă aveam de el! Și cum voiam să mă convingă că nu mă doare amăgit de dorința puternică de atunci. Am spus la întîm-plare. "Fapta noastră de acum e sfântă. Ea șterge toate profanările de mai înainte și te reface, pură, așa cum te-am cunoscut". Și acum, în discuții, când Ioana vrea să mă pedepsească
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
Domnului nostru: sunt ca un uragan care mătură totul în calea sa, sunt demoni de la care nu trebuie să așteptați altceva decât violență și opresiune, măceluri și umiliri. Credeți-mă: aceia dintre voi care așteaptă din partea lor propria eliberase se amăgesc! V-ați făcut bagauzi ca să nu trăiți ca niște servitori, dar exact asta vă așteaptă dacă barbarii aceia vor câștiga! Iar, dacă se întâmplă așa ceva, în momentul acela va fi inutil să întrebați de ce trebuie să suferiți, de ce sunteți supuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
zi de somn, Carol se sculă și începu să se îmbrace, pregătindu-se să iasă. Filip dormea încă, cu ochii deschiși. Carol îl privi cu atenție. Știa că se va trezi dintr-o clipă într-alta. Nu se mai putea amăgi cu gândul că într-o zi, Filip nu se va trezi la timp și că el va putea ieși singur în noapte, cu siguranță ultima lui noapte. Vroia doar să surprindă pentru a câta oară? trezirea lui Filip, care se
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
cretini fiecare ființă care se reîntoarce la neființă și asta din cauza inerției și a memoriei noastre împuțite, care ne fixează de starea trăită anterior... Mai bine ai nota asta în carnetul tău! Nu avea nici o grijă, am notat: Nu te-amăgi în van, Viața este doar un han, E-un loc de popas Și nu de rămas". Vorbeai despre "spontaneitatea, noutatea și miracolul experienței umane", îl îngână Carol, umflând ironic cuvintele lui Filip. îi cunoști pe pescari? Eu am copilărit în
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
se resorbi, în timp, de la sine și el se dezvolta fizic și intelectual perfect normal, dar nimeni nu mai avea, de mult timp, ochi pentru el. Mai mult, toată lumea a început să-l considere un netrebnic care reușise să-și amăgească soarta, să se sustragă rigorilor destinului și propriei morți. Copilului i se părea firească ostilitatea celor din jur, fiind primul sentiment pe care-l cunoscuse, ajungând să se deteste el însuși. Singurul său loc de refugiu era mica prăvălie a
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
de răspundere a intelectualului prea lucid și prea mult preocupat de urmările faptelor lui. Decadența Greciei. Antipodul "bestiei blonde". "L'homme, ivre d'une ombre qui passe, porte toujours le chîtiment d'avoir voulu changer de place 1..." 1 "Omul, amăgit de-o umbră care trece, își poartă necontenit osânda de-a fi voit să-și schimbe locul..." (fr.). Mulțumit cu puțin, ca să poată suporta viața... Indulgent cu alții, sever cu el însuși. Inspiratorul tuturor endemonologiilor amabil pesimiste. Neînțelese de proști
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
cauza? În ciuda pălăvrăgelilor tipice femeiești, Carla se purta drăgăstos și, nu putea afirma cu certitudine contrariul... Dar?”. „În repetate rânduri te-am rugat: atunci când ai probleme cu băutura - vreau să zic, obligații profesionale - nu mai veni să mă deranjezi...! Mai amăgit destul timp cu promisiuni și, e plin podul casei cu „iartă-mă”. Mă lași să vorbesc singură? Te rog, răspunde...!” Tony Pavone o privi Înpăciuitor. „Lasă... lasă! - Îi tăie el vorba frecționându-și tâmplele,nu observi, sunt destul de plictisit de teoriile
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
lengeria de corp, se Îmbrăca cu costumul de haine cel mai bun pe care-l avea În custodie la ea, parfumându-se cu unul din cele mai cunoscute parfumuri franțuzești. Cum nu-l putea opri, de fiecare dată Închidea ochii amăgindu-se. De data asta Însă, Încercă să-l impresioneze. „Vino repede, nu pregătesc nimic fără tine...!!” Scăpat ca din pușcă, Tony Pavone o zbughi pe ușă cu Nando după el. „La ce oră ai Întâlnire...?” „În jurul orei șapte...” „Acum cât
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]