3,529 matches
-
În „micile state dunărene”, recent independente, s-a constituit Într-o preocupare „la zi” a cabinetului de la Viena. Prima În vizorul unei atare politici s-a aflat Serbia, situație de natură a profila „eventualități amenințătoare” pentru România; cel puțin la fel de amenințătoare ca „manevrele rusești” În Bulgaria, unde legea o făceau, pe moment, generalii ruși Kaulbars și Subolev. În scopul Îndepărtării riscului ca statul român să evolueze În orbita politicii Austro-Ungariei sau, mai rău, În cea a Rusiei, domnitorul Carol și guvernul
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
mai puțin constrânatoare, munca activă (suprasolicitare), munca pasivă ( subsolicitare). Cea de-a treia abordare a stresului că tranzacție disfuncțtională între individ și mediul său aparține lui Lazarus și Folkman. Lazarus subliniază caracterul subiectiv al perceperii de către individ a unor situații amenințătoare sau supra-solicitante, evaluate de el ca depășindu-i posibilitățile și resursele sale (chiar dacă uneori realitatea este alta) și punându-i în pericol echilibrul sau. O altă idee ce conturează această abordare este aceea că indivizii reacționează diferit la factori diferiți
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
fi explicate în mare măsură de combinațiile particulare ale agenților stresori din experiența subiectului, precum și de valentă / semnificația personală a acestor stresori pentru subiect. Ansamblul de mecanisme și conduite pe care individul le interpune între el și evenimentul perceput că amenințător , pentru a stăpâni , a ține sub control , a tolera sau diminua impactul acestuia asupra stării sale de confort fizic și psihic a fost identificat de Lazarus și Launtier , Lazarus și Folkman, drept strategie de adaptare (de ’’coping’’). 1.3. Stresul
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
a părinților. Bettelheim în 1950, consideră originea autismului ca fiind însușită în exclusivitate și în acest sens el vorbește de „mama rea” care induce la copil stare de refulare psihică, provocând o angoasă profundă vis-a-vis de lumea exterioară percepută ca amenințătoare. În aceste cazuri cura psihanalitică și separarea de părinți sunt preconizate. Mijloacele de studiu neuropsihologic au lipsit la acea vreme, ceea ce a determinat ca o parte din ipoteze biologice elaborate să fie uitate sau negate. În 1956, Kanner avansează ideea
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
de comportament și nu o cauză. abuzul de droguri , alcool boli somatice cronice factori genetici - concordanța crescută a suicidului printre gemenii monozigoți , față de cei dizigoți factori familiali membrii familiei cu tulburări psihice factori psihosociali - pierderi importante suferite În timpul vieții circumstanțe amenințătoare ale vieții ( abuzuri sexuale , fizice) Deci , riscul suicidar este mult crescut la pacienții la care vârsta de debut a tulburării afective este precoce , sunt diagnosticați cu un episod mixt, prezintă simptome depresive majore , există stressori psihosociali importanți , tulburarea se asociază
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
drept urmare Înrăutățirea relațiilor rusoromâne, afectând, Îndeosebi, contactele economice și culturale dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului. În perioada care a urmat, În Basarabia politica rusificatoare a sporit În intensitate. Instruirea În școală se efectua doar În limba rusă. Proporții amenințătoare a căpătat rusificarea Bisericii Ortodoxe românești din ținut. Diaconii și cântăreții au fost supuși examenului de limbă rusă. Cei ce nu reușeau să treacă probele erau concediați. Episcopul Pavel Lebedev a dispus ca În registrele de la biserici să se scrie
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
unei întrebări și oferirea imediată a răspunsului de către profesor; Se pun întrebări doar celor mai buni elevi sau doar elevilor celor mai simpatizanți; Punerea de intrebari de un singur ( același ) tip; Punerea de intrebari într-un mod ( pe un ton ) amenințător; Nu se indică schimbarea tipului de întrebare; Nu se folosesc întrebări exploratorii ( de detaliere, de verificare a înțelegerii, etc ); Nu se lasă suficient timp de gandire; Nu se corectează răspunsurile greșite; Ignorarea unor răspunsuri; Nu se observă variatele implicații posibile
CALITATEA ACTULUI DIDACTIC PRIN INVATAREA CENTRATA PE ELEV. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Filoş, Pascaru Mihai Maricel () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_887]
-
a clientului său. În toate demersurile sale alături de copil, asistentul social îi va propune acestuia măsuri de protecție și autoprotecție, care în esența lor formulează strategii, programe de evitare a riscului de victimizare prin expunerea la persoane periculoase sau situații amenințătoare, deci în general abordarea unor tactici de descurajare a agresorului și minimalizare pericolelor. Finalitatea intervenției sociale în acest caz are ca scop reechilibrarea în plan social și emoțional și a minimalizării efectelor negative dezvoltate în plan personal și comunitar. Servicii
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
evoluția ei și execută conștiincios prescripțiile terapeutice. 4) Ipohondriacul, este tipul de bolnav exagerat în raport cu precedentul. El este dominat de „ideea bolii”, care-i declanșează o stare de angoasă, o tensiune psihică permanentă. Totul în cazul acesta capătă proporții exagerate, amenințătoare, de o maximă gravitate. Bolnavul este agitat, are idei sumbre, catastrofice în legătură cu boala sa. Ideea de boală îl domină atât în plan ideativ, cât și afectiv. Se consideră condamnat, suferind de afecțiuni grave, incurabile. Medicii au foarte mult de luptat
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și automatisme motorii și senzitive. La acestea se mai adaugă tulburările de limbaj (schizofazia și glosolalia), precum și alte tulburări de expresie (scris, desen, mimică etc.). 2) Tulburările de percepție sunt constante și ele constau în halucinații auditive sau cenestezice penibile, amenințătoare, cu caracter ostil și injurios la adresa bolnavului. 3) Tulburările afective sunt frecvente și specifice în cursul evoluției clinice a schizofreniei. Ele constau în afectivitate plată, ștearsă sau inadecvată. Ambivalență afectivă sau răceală. 4) Conștiința de sine este alterată profund prin
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în lume, în instituțiile sociale, resimțite ca o amenințare a persoanei și a vieții individuale. Această stare de angoasă va trezi suspiciuni care vor duce la o alterare a relațiilor interumane, ostilitate, neîncredere, suspectare reciprocă. Resimțind ca ostilă lumea, nesigură, amenințătoare, incapabilă de a-i mai oferi un suport moral și material, grupul uman, va apela, ca „soluții” la conduitele de refugiu. Într-o primă etapă va încerca să-și explice starea de fapt. Dar explicația va fi îngreunată de ciocnirea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
minunata lume nouă” a secolului XXI ar putea fi o narcotică și primejdioasă Disneyland; și se pune problema cum poate fi educat individul uman pentru a supraviețui și a-și împlini în mod uman destinul în această lume incertă, „plurivaloristă”, amenințătoare. 1.4. Etapele modernismului perpetuutc "1.4. Etapele modernismului perpetuu" Această frământare a gândirii postmoderne nu putea fi ocolită de teoria curriculumului. Începând din anii ’80, curricula moderne au intrat în criză. Traversează o eră de mare credință în virtuțile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
îngrijorarea sub un voal subțire de optimism. Dar nu ne aflăm în fața unui impas trecător, de natură economică, socială și politică - este vorba despre un cutremur care zguduie însăși realitatea. Temeiurile oferite de știință vreme de câteva secole se clatină amenințător. Exemplele de mai sus par să facă parte dintr-o serie aflată abia la începuturi. Ne putem aștepta ca noi „incertitudini” să zdruncine încrederea noastră în realitatea obiectivă. Suntem în situația care i-a îngrozit pe pitagoreici în urmă cu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu mândrie și credință. Robul credincios al „erei coșului de fum” se pomenește brusc fără stăpânul său generos. Nu mai există oțelăria și marea uzină de mașini grele, au dispărut sculerul, matrițerul, strungarul și sudorul; și lumea aceasta nouă pare amenințătoare, nedreaptă și fără sens. Doar nostalgiile mai mângâie creierul modern, obosit și derutat. Generațiile anilor ’80-’90 percep realitatea halucinantă în alt mod. Ele au fost (și sunt încă) pregătite de generațiile precedente, care le inculcă în continuare mentalitatea modernă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
noua ordine mondială, guvernul mondial etc. au devenit iminente. Obstacolul ideologic dispăruse, brusc, în 1990 și se părea că „marea îmbrățișare a lumii” pentru „fraternizarea universală” a început. Dar, la fel de brusc, în primii ani ai secolului XXI s-a înălțat amenințător din genunile istoriei un obstacol uitat, dar niciodată surmontat: cel religios. În anii ’90 se părea că marile religii - creștinismul, mozaismul, islamismul, budismul, confucianismul, daoismul, shintoismul - și puzderia de secte desprinse din ele se „topesc” văzând cu ochii în clocotul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Există deci o legătură între viziunea psihanalitică asupra angoasei și cea de bun-simț asupra fricii. Cu alte cuvinte, ca și în exemplul examenului, orice confruntare cu un pericol extern presupune ca persoana să considere situația în care se află ca amenințătoare și să reacționeze în funcție de posibilitățile sale. Trebuie însă subliniat faptul că există situații în care pericolele se impun dincolo de diferențele personale. Acestea din urmă se manifestă doar la nivelul reacțiilor provocate de pericol. Se pare că așa stăteau lucrurile în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Fie că a fost o evidență, ca în primele două decenii, fie că a funcționat doar ca o ipoteză ce risca permanent să se adeverească, comportamentul represiv al statului a avut drept scop reificarea ordinii de drept, întruparea ei virtual amenințătoare în orice agent al autorităților publice. Drept consecință, individualismul dependent născut sub totalitarism a identificat spațiul public cu un domeniu de competență exclusivă a statului, a unui stat ce s-a confundat cu ordinea lucrurilor. (Barbu, 1998, pp. 182-183) Puterea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Această sacrificare se plătește cu diluarea creativității, a încrederii în ceilalți - oricât de apropiați -, cu trunchierea permanentă a gândului, cu nemărturisirea victoriei și a păcatului. În final, rămâne povara sufletului greu marcat de gratiile și sârma ghimpată ale călăului mereu amenințător în fața voinței de a scutura ceva din ceea ce simți apăsător. Să vezi negru și să-l declari alb, să știi binele și să spui contrariul, să vrei ceva și să declari lipsa dorinței - toate instaurează lehamitea, neîncrederea în tine, anularea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ceea ce mă speria și mai mult, îmi curgea sânge din ambele urechi. Eram medic și cunoșteam pericolul care mă paște, să rămân surd sau chiar să mă curăț curând. După Țurcanu au luat cuvântul și alți colegi, cu același discurs amenințător: demascare, reeducare sau moarte. Încetul cu încetul, am reușit să reconstitui evenimentele. În timp ce noi am fost scoși din cameră, Țurcanu - ajutat de gardieni - a introdus în camera noastră instrumentele de tortură, ciomege, curele groase. Când nimeni nu se aștepta la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și problemele vieții personale, nu neapărat numai sociale. Preocuparea pentru colectiv nu poate oferi decât o amânare a preocupării de sine și a rezolvării problemelor de viață cotidiene. Doar nu ai, decenii la rând, de-a face cu situații revoluționare amenințătoare sau lupte de clasă! Viața nu așteaptă ritmul înțelegerii noastre și nici nu este tolerantă cu vreo explicație dată „în fugă” sau cu logica superficială de moment, de multe ori inaplicabilă, fapt ce a generat improvizații și paradoxuri în lanț
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ceaușist, declanșată de obsesia de a vedea peste tot numai conspirații ale serviciilor secrete străine, dar și o metodă de intimidare a intelectualității. D.G.: S-au atins, desigur, mai multe scopuri deodată. Conspiratorul viciat de metodă vede peste tot aranjamente amenințătoare - în fond, conspirativitatea este „secreția” complicității de care vorbeam și ea conduce la o subordonare aproape totală. Prin solicitarea „încrederii oarbe” sau a efectelor extrem de atractive ale tăinuirii asupra imaginației, se obține o stare de dependență ce trebuie mereu satisfăcută
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a știut exact cine a smuls primul „dinte” și nici de ce s-a întâmplat acest lucru. Din păcate, omenirea se află încă la dispoziția deciziei unor persoane singulare și însingurate, ca să nu spun dezechilibrată psihic, care-și halucinează un viitor amenințător pentru a justifica agresiunea. Din punctul meu de vedere, nici o schemă ideologică nu poate explica moartea sau suferința unui om și este pervers ca ea să fie justificată prin sentimente patriotice sau strategii de tipul „atacul e cea mai bună
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
o închisoare populată de ființe bestiale, moartea mamei naturale și a celei adoptive (o femeie infernală) -, care îl eliberează de obsesiile copilăriei, permițându-i intrarea în normalitate. Deși tinde să demonstreze că aparent solida existență vizibilă este construită pe subterane amenințătoare ale sufletului omenesc, romancierul oprește derularea evenimentelor pe o imagine luminoasă, optimistă. P. H. încearcă să textualizeze fluxurile libere ale memoriei afective, cu toate contorsionările lor față de axa timpului sau de cea logică, și să dea consistență stărilor psihice normale
POPA HOMICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
poetul apărând drept un „băutor de imagini tari” în fața unei eternități dumnezeiești sau satanice. În Careul cu raci (2003), cea mai importantă carte de versuri a sa, P. se dezvăluie un neomodernist expresionist, ezitând între suferința melancolică, neputincioasă și revolta amenințătoare, între transparența și alegoricul evaziv al notației, între voința de puritate și conștiința maculării. Înainte de toate, este însă un poet social, al „vinei” tragice de a se fi născut basarabean: „Cărări de câini se adâncesc în ploaie,/ cărări mereu speriate
POPA-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288913_a_290242]
-
și noii „urbanistici”, așa cum se întâmplă în Urbanistică din volumul Cerul dintre noi (1963) sau într-un text cu titlu cinic, Lasciate ogni dolore, din Strada mică (1964). Poemele, simple ca formulă, melodioase, multe cu rimă pereche, sunt optimist sau amenințător revoluționare, animate de un idilism muncitoresc, „angajate”, mimând un sentiment romantic-auroral. Universul „pastelurilor” lui R. este însuflețit, în plus, de un panteism specific, astfel încât toate elementele sunt în mod straniu purtătoare ale unui „mesaj” comunist intrinsec, de la „mestecenii-stindard” la „privighetoarea
RAHOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289115_a_290444]