3,631 matches
-
cunoască pe Erica, văzuse partenerul potrivit pentru tot restul vieții. Fata care, după ce o săruta de două trei ori, se împotrivea ca într-un joc copilăresc, înveselindu-se, accentuându-și gropițele din obraji reproșându-i : „excroc sentimental ce ești ! ” Se amuzau împreună fără să cunoască, cu adevărat, semnificația expresiei, fără să cerceteze. Abia acum, Albert, i-a transmis un gând amintirii reînviate : „nu am fost și nici nu voi fi vreodată excroc sentimental ! ” * Entuziasmul lui Babău a fost înmuiat de atitudinea
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
depărtare. Doar zărea ca prin ceață. Când era cineva prin apropiere, și nu-i răspundea la apelul de identificare, începea să-i strige: " Te văd, te văd, ieși afară din vie că vin la tine cu bastonul". Noi copii ne amuzam și ne distram de această situație. Între movilă și lotul cu vița de vie al lui tata mare, (așa le spuneam noi nepoții bunicilor din partea mamei, tata mare și mama mare și bunicul cu bunica celor din partea tatălui), eraumai bine
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
se dă la tinerele apărând cu palărie, bine i-ar fi stat ca tată; fincă zice el că-i vie, dar eu cred că... doar o... poartă! Uneia incepatoare Că scrii atâta de confuz, Nu râd și nici nu mă amuz; Dar pân-o să te calce-un muz, Fă o cură de... harbuz! va crește pibul de mâine o să crească pibul, destul cât a crescut în jos! va crește ca la moși... cârligul, o spun eu unui... mincinos. proverb desuet cine
HEPIGRAME de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365032_a_366361]
-
ca redactor șef nu aveam puterea să-l opresc, să-i pun pumnul în gură, totuși, e democrație. Revin în...priză directă, în salonul „Nicolae Tonitza”Domnul Roca și-a încheiat speech-ul într-o notă veselă, tonică. Ne-am amuzat teribil cu George Roca atunci când ne-a recitat două fabule scrise de domnia sa, ambele foarte expresive, cu tâlc, și cu...evident, morală! Mulțumim, Mariana Cristescu, mulțumim tuturor celor care au pus umărul la construirea ediției a III-a a „Punților
SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU, ARTICOL DE ION DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365115_a_366444]
-
capete. Își scoate membrul și și-l freacă în mână: - Rașka, Rașka, laba, laba... Femeile și fetele zoresc pasul dispărând. Bătrânelor nu le rămâne decât să se închine, dacă sunt prin apropiere. Singura care rămâne impasibilă, ba chiar uneori se amuză, este Țoapa. Impasibilă rămâne și la faptul că deși este vorbită de rău, în fapt, cele mai multe o invidiază. * Centrul este și locul încăierărilor. Ca s-o încasezi nici nu este nevoie de vreo încăierare. Cioxe are o mulțime de veri
IV. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365161_a_366490]
-
liniștească. Ți-ai găsit! Gini se ține scai de el; Chiftea și ai lui, la fel. Gluma se îngroașă prea tare. Pietrele care sunt aruncate cresc în mărime, forța cu care sunt aruncate deasemenea. Nea Radu, vecinul de peste drum se amuză. Moșu se pregătește să arunce la rându-i cu o piatră în adversari. Brusc se răzgândește. Se întoarce cu osutăoptzeci de grade reluând mișcarea de aruncare a pietrei. Nedumerit Gini întreabă: - Ce faci..? Piatra, de o mărime deloc neglijabilă, zboară
IV. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365161_a_366490]
-
în marea lor majoritate, erau nepăsători și nerecunoscători. Cu gândul mai ales la distracții își îmbrobodeau părinții depășiți de vremuri, se distrau cât puteau și pe unde puteau, inclusiv la Cenaclul Flacăra, condus de marele poet al neamului și se amuzau pe seama vorbirii incoerente și a greșelilor gramaticale făcute de Ceaușescu. Cel din urmă, așa cum și era pentru tineri, nu era decât personaj de bancuri, snoave și bășcălie, pentru reușita acestora apelând, nu de puține ori, la cea care avea tendința
I. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365175_a_366504]
-
descifreze. Prindea câte un capăt de ață, dar, pe măsură ce înainta pe firul acesteia, totul devenea încâlcit. Recent îl surprinsese scriind versuri în timpul orei și regreta că îi trecuse cu ușurință cu vederea acest fapt, dar trebuia să recunoască; versurile îl amuzaseră : ”Vamă astăzi ți-am cerut Mândro, când te-oprii din drum, Vamă numai un sărut Și ți-l cer și-acum. Vamă numai un sărut Să știi mândro, eu mă jur, De nu-mi dai, Am să ți-l fur
VII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365164_a_366493]
-
existența unei anomalii: - Aveți cumva un coleg rămas pe hol? - s-a adresat clasei. - Da, Albert. A rămas fiindcă dorea să vă roage ceva. - Chemați-l în clasă, vă rog. A intrat șovăielnic, încercând să pară hotărât, fapt ce a amuzat-o pe d-na Iacobini: - Am înțeles că vrei să mă rogi ceva. O poți face în fața clasei, sau este cazul să ies eu pe hol? - Nu,...doream doar...să vă rog...să mă primiți la ora dumneavoastră. - Aaa...poftim
VIII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365165_a_366494]
-
pe imense bulevarde, Asteptând aplatisimi pe marginile barde, Cercând multiple muze pe isonul căutat, Le vor a sta supuse numai bune de jucat. Iată, unii cred că au atât de multe muze, Și-atunci le călăresc fără să le mai amuze, Nici nu pălesc crezând că's far'de odihnă, Ele se opresc.. și stau, cerând a lor tihnă! Chiar limbajul artistului nu-i neîntrerupt, Dacă mesajul autorului n-a fost la consult, Prin farmacii naturale ce malignele previn, Gândirilor staționare
APLATISIMI..BARDE de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364815_a_366144]
-
să cumpăr un miracol, se găsește-n farmacii? Am un frate bolnăvior despre care tata spune Că se poate vindeca printr-o magică minune. Cu-n surâs aproape stins pe sub ochelarii groși Farmacistul a privit țintă-n ochii ei sticloși. Amuzat de întrebare, i-a răspuns cam plictisit: Noi miracole nu vindem, nu e locul potrivit! Dar fetiței, fâstâcita, întristata de răspuns, De emoții-nțelegând că bănuții nu-s deajuns, Pe-obrăjorii rozalii două lacrimi mari de roua I s-au scurs
CÂT COSTĂ UN MIRACOL? de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364809_a_366138]
-
părăsit omul, ci omul l-a exclus pe El din ființa lui și din viața lui. Acesta este rezultatul. Oameni fără sensibilitate, fără dragoste ... fără conștiință.. A.W. Tozer spunea în cartea sa “Ridicarea pânzelor” că “este mai ușor să amuzi decât să instruiești, este mai ușor să urmezi gustul degenerat al publicului decât să gândești pentru tine însuți”. Așada, cei care au o conștiință încărcată să se întoarcă la Dumnezeu, să își ceară iertare și astfel vor avea o conștiință
CONŞTIINŢA – OCHIUL LUI DUMNEZEU ÎN OM de MARINA GLODICI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364869_a_366198]
-
diferite. Am avut ocazia să aud și să văd convorbiri plăcute și neplăcute din viața de cuplu a multora, care uneori m-au bucurat dar m-au și întristat. Așa s-a născut acest pamflet, la care sper să se amuze și alți. EL și Ea s-au văzut, s-au plăcut și s-au căsătorit. În primii ani totul a fost perfect. El o dezmierda cu dulcegării de genul; - Porumbițo, rândunico, pisicuța mea, iar ea la rândul ei îl alinta
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]
-
diferite. Am avut ocazia să aud și să văd convorbiri plăcute și neplăcute din viața de cuplu a multora, care uneori m-au bucurat dar m-au și întristat. Așa s-a născut acest pamflet, la care sper să se amuze și alți.EL și Ea s-au văzut, s-au plăcut și s-au căsătorit. În primii ani totul a fost perfect. El o dezmierda cu dulcegării de genul;- Porumbițo, rândunico, pisicuța mea, iar ea la rândul ei îl alinta
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]
-
îi crease probleme, din câte știa el, dar îi fusese ca o alinare sufletească după ce scăpase de precedentul subordonat pe care îl catalogase ca fiind o pușlama. Adjutantul Burțilă, vârstnicul care întodeauna afișa o vigoare tinerească, a cătat să-i amuze pentru ulima dată. Știa prea bine că militarii în termen îl șicaneză numai pentru a-i auzi accentul pur moldovenesc de care deși se dezbărase devenea evident atunci cănd trebuia să-i pună la punct și cel mai adesea trebuia
XVIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366380_a_367709]
-
ceremonie, înainte de a-i prinde medaliile în piept, generalul l-a întrebat: - Caporal Pătrașcu, ia spune-mi, câți nemți ai împușcat? - Să trăiț’, domnule gheneral! Nu știu, nu i-am numărat!, i-a răspuns moșu’ Chircuț în poziție regulamentară. Generalul, amuzat de răspuns, i-a zis atunci: - Bravo, caporal, să trăiești! Apoi, i-a pus medaliile în piept și l-a sărutat pe amândoi obrajii, în uralele camarazilor. - Uraaaaa! Uraaaaa! Uraaa! Să trăiască! Într-adevăr, a trăit destul de mult, aproape nouăzeci
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > Valeriu Cercel Publicat în: Ediția nr. 958 din 15 august 2013 Toate Articolele Autorului Amicii mei, ce mă citesc, De la o vreme se amuză, Fac glume rele, clevetesc (Din gelozie, mă gândesc) Și-n văzul lumii mă acuză Că aș fi inspirat de muză, Pân' am ajuns să și roșesc; Le-am explicat mai pe departe, Ceva, cumva-i adevărat, Căci versurile parfumate De
♥ MUZA ♥ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366467_a_367796]
-
hotârat să caut o comedie ca să mă liniștesc. Dar comedia ,de foarte multe ori ,se-ntâmpla în viața noastră cea de toate zilele. Însă dacă-ți rupi piciorul, nu prea îți vine să mai râzi. Râd ceilalți care se tot amuză de felul cum ai căzut pe brânci.Nimeni nu râde de el însuși ,e mai ușor să râzi de alții. Nu se mai vede,o fi trecut din nou la somn ?! Într-un minut sunt iarași lângă groapă. Dar nici măcar
GROAPA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366455_a_367784]
-
Uită sau doar vor a uita doamnele și domnișoarele lumii, cum și pentru ce anume ?! Când auzim de-această zi, voit sau nu,ne gândim, în primul rând, la MAMA. Ei îi desenăm prima felicitare ( de care, mai târziu, ne amuzăm, firește ). Ei îi dăm prima floare, după ce „pe-ntâi” i-am prins, timizi, în piept, un mărțișor. Ei îi dedicăm prima poezie(spusă „poticnit”,pe-o scenă ). Ei îi dăm prima notă bună ori nu prea, ca s-o semneze
ŢIE, MĂICUŢĂ, LA MULŢI ANI ! ...IAR ŢIE, MAMĂ, DOAR UN GÂND ! de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366579_a_367908]
-
în care conversația nu a fost îngreunată din partea sa, deoarece cunoaște bine limba română - nu-mi pot imagina ce s-ar fi ales din întâlnirea noastră dacă Reiko-san nu ar fi cunoscut decât imposibilă pentru mine, limba japoneză, care mă amuză și nu-mi indică nimic. Grație ei, însă, am purtat o îndelunga și agreabila conversație din care s-a țesut povestea ei de viață. Cunoscând limba română are previzibile atașamente la spiritul românesc. Uimește cât de profund înțelege cultură românească
REIKO-SAN. CONVORBIRI AFECTIVE DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366624_a_367953]
-
atașam cel mai mult. Așa că într-o zi mi-am spus: „Trebuie să scriu!” Și așa am început eu să scriu. Am vrut să arăt lumii că există și alte moduri de gândire, și am scris o poveste care mă amuză deseori, mai ales titlul „Fericirea perfectă, fără drame!”. Deși era mai mult o formulă prin care voiam să atrag oamenii decât un titlu, era ceva ce spuneam direct din gândurile mele. Primul roman l-am scris când aveam 14 ani
ATRACTIE – SPRE LITERATURA de ELENA COSTEA în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366739_a_368068]
-
valea Peșenii (acum i se spune Pesceana!) se numea așa. Numeam ”burta vacii” nisipul rămas ca niște mici maluri după ce se retrăgeau apele, pe care îl băteam cu picioarele desculțe, pana ce începea parca sa tremure, sa vibreze. Ce ne amuza ! Dar sa revin la întrebări...serioase. Ați prins fâțe ? Dar baboi ? FS: Am prins prin mâlul apei nisiparnițe, care ne înțepau la degete. Am prins baboi cu mâna pe la răgălii, unde se întâmpla să ne cadă în mână și câte
PE VALEA OLTEŢULUI de ALEXANDRU CETĂŢEANU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365576_a_366905]
-
care s-au intensificat pe toate planurile. Omorâți-l ! Omorâți-l!. Oarecum buimac, trezit din somn de vociferări, bătrânelul s-a alăturat corului de indignați strigând : și pe ea ! și pe ea!... ” La vremea născocirii lor, erau doar bancuri care amuzau. Acum, ideile au prins rădăcini. Cei care nu îndrăzneau să gândească radical nutresc speranța, de pe o zi pe alta, că azi, mâine, cât de curând, Ceaușescu va da colțul. Vizionează cu mult mai mult interes programele de știri în care
XXXIII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365525_a_366854]
-
am convins că nu ești și femeie! - zâmbi fata șăgalnic și cu subînțeles. - Mama mea se trage din neamul lui Dracula!- rosti scurt Prințișor. - Ha, ha, ha! Probabil ești vreun stră-strănepot de-al voievodului, dar asta nu mă deranjează! - se amuză Narcisa. - Contele Dracula s-a îndrăgostit de o contesă-vampir din Europa. Din iubirea lor s-a născut mama mea. - Chiar că ești nostim! - chicoti fata sărutându-l. - La rândul ei s-a îndrăgostit de un căpitan foarte viteaz. Din dragostea
XX. PRINŢUL MISTERELOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365653_a_366982]
-
Câtă vreme îl aveam acolo, în fața mea, cu privirea îndreptată spre cer, aparent seren, nu se schimbase mare lucru pentru mine. Nu scosese niciun sunet suspect, nu pierduse lichid pe nicăieri, părea să aibă situația sub control și să se amuze copios în sinea sa, imperturbabil și imun la starea noastră de agitație nefirească. L-am stropit cu apă, dar nu i-am făcut respirație artificială. Știu că sună pervers, dar mâncasem usturoi crud chiar în ziua aceea, deși nu era
FRAGMENT DE CARTE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366064_a_367393]