1,881 matches
-
efecte așteptate după realizare), conținuturi (materii, obiective specifice, capacități și competențe de dezvoltat), metode pedagogice, moduri de gestiune a proceselor și a modurilor de relaționare, articularea cu contextul organizat, modalități de evaluare a performanțelor. Nu se confundă cu programele școlare analitice clasice. Pune accent pe procese și interese ale educaților sau pe activități centrate pe activitatea educaților de rezolvare de probleme sau centrate pe achiziții semnificative în rezolvarea de probleme ale vieții sociale sau centrate pe activități multiculturale, mai mult decât
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
extinderea ei În profunzime - astăzi noii preoți sînt psihoterapeuții - literatura care și-a cîștigat prestigiul cel mai mare a fost aceea claustrofilă. I se poate spune și „psihologizantă”. Focalizarea țintește personajul În serii de manifestări mai mult sau mai puțin analitice astfel dispuse Încît spre final să se poată revela ceea ce ține de capacitățile lui invizibile - de natură inefabilă: cu cît mai ascunse, cu atît mai puternice. „Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca să facă de rușine pe cele tari
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
următoarele puncte: Date personale: apartenența etnico-religioasă, vârstă, sex, adresă, studii, profesie. Condiții de viață: mediu, locuință, suprafața locuinței, utilități, venituri, tipul de familie. Stil de viață: activitate, odihnă, igienă, alimentație, toxice uzuale. Impactul convingerilor religioase: evaluare proprie. Răspunsurile au fost analitice; diferite variante tipice au fost oferite pentru ca subiectul să aleagă și să bifeze ceea ce îl reprezenta, cu excepția ultimului punct, în care acesta a exprimat în propriile cuvinte influența religiei asupra stării sale de sănătate biopsihosocială. Cea de-a doua secțiune
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
dimensiuni nu au fost "imaginate", ca să spunem așa, de Hofstede. Ele formează "o structură generalizată care fundamentează aspectele mai evidente și mai izbitoare ale relativității culturale" (1980: 313). De fapt, așa cum observă autorul, ele ajung să se apropie de "problemele analitice standard" care au fost identificate în literatura consacrată "caracterului național" (Inkeles și Levinson, 1969). De aici, Hofstede a reușit să identifice, pe o bază mai subtilă și mai sistematică decât înainte, un număr de grupări definite ca "arii de cultură
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
putut constata, concepția pedagogică a lui O. Decroly, deși se înscrie în curentul educației noi, se diferențiază mult de acela al Mariei Montessori. El propune un material didactic cît mai apropiat de situațiile reale, iar metoda sa nu este una analitică ca la Montessori -, ci una "globală". Evident, și concepția pedagogică a lui Decroly a fost supusă unor numeroase și întemeiate critici. Obiecția pe care Decroly însuși a adresat-o sistemului de instruire pe obiecte de învățămînt este, în parte, îndreptățită
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
deține decît puține cunoștințe sistematice privitoare la natura gîndirii intuitive, J. Bruner insistă pentru cultivarea în școală a curajului de a se opera cu acest tip de gîndire (prin problematizare, descoperire), urmînd ca soluția găsită să fie, ulterior, verificată pe cale analitică (15, p. 79). După cum s-a văzut mai sus, orice domeniu de cunoaștere poate fi reprezentat în trei moduri: a) ca un ansamblu de acțiuni adecvate obținerii unui rezultat; b) ca un ansamblu de imagini; c) ca un ansamblu de
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
figura 2.2, acest tip de generalizare este reprezentat grafic ca deducție de nivelul doi. Generalizarea analitică poate fi folosită ori de câte ori studiul dumneavoastră implică unul sau mai multe cazuri. În plus, logica replicării și distincția Între generalizarea statistică și cea analitică sunt probleme pe care le vom aborda mai În detaliu În cadrul unor discuții pe marginea designurilor studiilor multiple. Punctul esențial În acest moment este acela că În efectuarea studiilor de caz ar trebui să urmăriți generalizarea analitică, evitând gândirea În
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
s-ar concentra exclusiv asupra Învățării unor lecții din textul literal sau documentar, Însă trebuie să conștientizați faptul că un astfel de studiu ar fi unul de comportament verbal și nu neapărat al evenimentelor propriu-zise.) O altă serie de manipulări analitice folositoare a fost descrisă pe larg și rezumată de Miles și Huberman (1994) și presupune: • Includerea informațiilor În serii statistice diferite • Crearea unei matrice de categorii pentru clasificarea dovezilor • Crearea de diagrame - organigrame și alte grafice - pentru examinarea datelor • Tabelarea
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
sau două dintre aceste etape și nu prin toate trei, ipoteza susținea că persoana respectivă nu va folosi marijuana În mod regulat, după experiența inițială. Acest tip de postanaliză făcută de Kidder trebuie repetată pe viitor pentru a descoperi tehnici analitice implicite asemănătoare. Serii de timp simple. Prin comparație cu analiza generală pattern matching, un design de serii cronologice poate fi mult mai simplu, Într-un sens: aici poate exista o singură variabilă dependentă sau independentă. În aceste condiții, atunci când foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
urmărește să se confirme importanța sociologiei culturii, care cu greu își găsește loc în universitățile franceze, și să se afirme deplina legitimitate a acestei abordări. Acest aspect constituie resortul și firul conducător al lucrării, care se prelungește în două direcții: analitică, prin care se distinge sociologia dintre celelalte științe umane; ea nu dezvoltă același discurs despre cultură, nu folosește aceleași noțiuni, nici aceleași metode de investigație și de demonstrație; sintetică, urmărind să (re)găsească cel mai mic numitor comun al diferitelor
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
protrombină);evaluarea metabolismului glucidic; - evaluarea metabolismului acido-bazic; - evaluarea antibioterapiei de primă intenție; - evoluția clinică sub tratament, - analiza deceselor;studiul factorilor de prognostic - scorul APACHE II modificat. Metode statistice În analiza statistică s-au utilizat atât metodele descriptive cât și cele analitice. După culegerea datelor, într-o formă accesibilă pentru a le asigura caracterul informațional, s-a efectuat prelucrarea acestora. Acțiunile de prelucrare au cuprins etapa de ordonare, sistematizare, centralizare și reducere a volumului informațiilor culese, prin operații succesive de grupare, sortare
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
despre ființă asupra ființării umane (ca Dasein) -, discurs ce devine, astfel, ontologie fundamentală. Așadar, întrucât "descrierea lui Heidegger asupra Ființei pre-predicative a Dasein-ului semnifică faptul că 'Ființa' este numai în înțelegerea Dasein-ului"36, ontologia (generală) este posibilă doar pe temeiul "analiticii existențiale" ("analiticii ontologice") a acestuia. Ambele proiecte de discurs asupra omului, antropologia filosofică gândită de Max Scheler și ontologia fundamentală a lui Martin Heidegger, au în vedere omul în determinarea sa esențială (a ființei sale), adică într-un orizont ontologic
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
asupra ființării umane (ca Dasein) -, discurs ce devine, astfel, ontologie fundamentală. Așadar, întrucât "descrierea lui Heidegger asupra Ființei pre-predicative a Dasein-ului semnifică faptul că 'Ființa' este numai în înțelegerea Dasein-ului"36, ontologia (generală) este posibilă doar pe temeiul "analiticii existențiale" ("analiticii ontologice") a acestuia. Ambele proiecte de discurs asupra omului, antropologia filosofică gândită de Max Scheler și ontologia fundamentală a lui Martin Heidegger, au în vedere omul în determinarea sa esențială (a ființei sale), adică într-un orizont ontologic; dar nici unul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și adusă, astfel, în adevărul ei, îi îngăduie rostitorului său să se pună pe sine în "ordine", adică să-și deschidă o lume. Ontologia fundamentală, pretinde Heidegger, "rămâne funciarmente îndepărtată de orice antropologie, chiar filosofică"; ea este de fapt o "analitică a esenței finite a omului în măsura în care pregătește fundamentul unei metafizici "conform naturii omului""47. Operațiile din modelul său teoretic, operații care trebuie gândite numai ca "interpretări" ale operațiilor proprii modelului de reconstrucție a umanului numit mai sus "ontologie a umanului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
timp s-a lucrat și în forma ontologiei umanului, modelul fiind adoptat de anumiți gânditori care l-au apropiat riscant de mult de antropologia filosofică, și în forma ontologiei fundamentale, adică numai în umbra reconstrucției filosofice a lui Heidegger, a analiticii existențiale din Sein und Zeit. Este clar faptul că pentru acest din urmă model în cazul în care acceptăm să-l socotim autonom față de cel pe care l-a așezat în forma sa originară nu este semnificativ nici statutul omului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
află în cea dintâi manifestare omenească; este nucleul sufletesc al unității primitive de viață umană, dar și al celei finale. Totodată, el face legătura cu ceea ce a fost înainte de primitiva integrare a omului. "Silogismul" personalismului energetic are sens într-o analitică umană; termenul său mediu, eul, face legătura între conștiință și personalitate. De fapt, potrivit lui, termenii (conștiință, eu, personalitate) devin note ale conceptului de om. Iar omul nu trăiește izolat, ci în lume: în lumea-ca-energie, căci el este, ca personalitate, o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
la „corectitudinea politică”, fiind ele la fel de lipsite de un veritabil spirit critic (deschis prin definiție!). Am observat și în România, deja înainte de 1989, o raliere încruntată la diverse paradigme cu veleități de piatră filozofală, de la curente filozofice, logice și epistemologice analitice la ortodoxismul deja încercat, cu triste rezultate, între cele două războaie mondiale. Ca și în alte părți, asemenea conversiuni, chiar la doctrine laice, au o nuanță agresiv-defensivă, când nu de-a dreptul soteriologică (dar e vorba de mântuiți care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
o necesară și posibilă convergență, aparțin științei despre semnificație. Bibliografie <reflist>Ammonius, Stephanus (1971): Comentarii la tratatul Despre Interpretare al lui Aristotel, traducere, cuvânt Înainte și comentarii de Constantin Noica, București, Editura Academiei Republicii Socialiste România Aristotel (1958): Organon II. Analitica Primă, traducere și studiu introductiv Mircea Florian, București, Editura Științifică Aristotel (1963): Organon IV. Topica. Respingerile sofistice, traducere și note Mircea Florian, București, Editura Științifică Aristotel (1965): Poetica, studiu introductiv, traducere și comentarii D.M. Pippidi, București, Editura Academiei Republicii Populare
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
abundă, de altfel, în definiții pentru explicarea noțiunilor și termenilor, precum și în glosări realizate într-o gamă foarte variată, iar dicționarele, cele mai cunoscute produse ale cercetării lingvistice, se alcătuiesc în primul rînd pentru a oferi definiții prin sinonime sau analitice. În aceste condiții, se constată că funcția metalingvistică a limbii, existentă în mod absolut numai în cazul unor cuvinte, poate antrena orice element al vocabularului. Direcții în cercetarea filozofică actuală a limbii Perspectiva filozofică asupra limbii a fost în mod
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Topica este condiționată de structurile limbii, fiind dependentă de capacitatea membrilor propoziției și frazei (enunțului) de a exprima prin însăși forma lor funcțiile sintactice pe care le îndeplinesc, astfel încît ea este mai liberă în limbile sintetice decît în cele analitice. Progresul în sintaxă se produce prin creșterea complexității unităților sintactice, care reflectă evoluția gîndirii spre forme tot mai complexe 295. Limbă și psihic Psihologii subliniază că fără înțelegerea adevăratei na-turi a vorbirii omenești, cunoașterea dezvoltării intelectului uman ar rămîne superficială
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
București, 1970 Wald, Henri, Limbaj și valoare, Editura Enciclopedică Română, București, 1973 Wald, Henri, Realitate și limbaj, Editura Academiei, București, 1968 Wald, Lucia, Progresul în limbă. Scurtă istorie a limbajului, Editura Științifică, București, 1969 Williams, Bernard; Montefiore, Alan (eds.), Filosofia analitica inglese, Lerici Editori, Roma, 1967 Williams, Raymond, Culture and Society 1780-1950, Penguin Books Ltd., Harmondsworth, Middlesex, 1976 Wittgenstein, Ludwig, Tractatus logico-philosophicus, Humanitas, București, 1991 von Wright, Georg Henrik, Logica deontică și teoria generală a acțiunii, în volumul Norme, valori, acțiune
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
drept știință, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. 143 Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p. 14 ș. u. 144 Vezi George Edward Moore, Philosophical Studies, London, 1922. 145 David Pears, Wittgenstein e Austin, în Bernard Williams, Alan Monte-fiore (eds), Filosofia analitica inglese, Lerici Editori, Roma, 1967, p. 27-54. 146 Vezi Ludwig Wittgenstein, Tractatus logico-philosophicus, Humanitas, București, 1991; A. C. Grauling, Wittgenstein, Humanitas, București, 1996; Gilles-Gaston Granger, Wittgenstein, Seghers, Paris, 1969. 147 Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p.22 ș.u. 148 Vezi
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Organizația Statelor Americane, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Consiliul Nordic, Adunarea Parlamentară a NATO, Adunarea Parlamentară a OSCE, Adunarea Parlamentară a Organizației Cooperării Economice la Marea Neagră. La nivel formal, această parte este structurată pe două dimensiuni: una teoretică și una analitică. Expunerea teoretică pune la dispoziție un inventar de concepte specifice sferei semantice a relațiilor internaționale și a organizațiilor internaționale, inventar organizat pe două paliere: relațiile internaționale și rolul actorilor internaționali, expunere ce operează cu anumite norme de reglementare care exced
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Statelor Americane, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Consiliul Nordic, Adunarea Parlamentară a NATO, Adunarea Parlamentară a OSCE, Adunarea Parlamentară a Organizației Cooperării Economice la Marea Neagră. La nivel formal, această parte a fost structurată pe două dimensiuni: una teoretică și una analitică. Expunerea teoretică a pus la dispoziție un inventar de concepte specifice sferei semantice a relațiilor internaționale și a organizațiilor internaționale, inventar organizat pe două paliere: relațiile internaționale și rolul actorilor internaționali, expunere care a operat cu anumite norme de reglementare
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
un intelect, unul și același la toți oamenii. O rațiune universală „eul transcendental”. * Noțiunile „spațiu” și „timp” sunt cunoștințe a priori, din rațiune pură, nu din experiență. El argumentează „imposibilitatea de a le gândi ca inexistente”. * Se ocupă și de analitica transcendentală, o teorie a intelectului. Intelectul prin noțiunile sale a priori, raportează fenomenele sensibile la obiecte, transformă aceste fenomene în „lucruri” ce alcătuiesc un univers. Noțiunile a priori ale intelectului sunt forme sintetice de unire, cum le numește Kant, ca
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]