25,745 matches
-
demonstrațiilor, cât pentru că erau, majoritatea, scrise cu nerv. Cronici, deci, nu de contemplație, ci de acțiune. Vitale. Dintre toate calitățile stilului, aceasta e singura care nu poate fi mimată. Ea există sau nu există. Punct. Or, încă de la primele încercări analitice ale lui Daniel Cristea- Enache (mă refer la cele grupate în cartea de debut, Concert de deschidere), instinctul acesta se făcea simțit. Un instinct de natură epică. Nu întâmplător, punctul forte al criticii lui Cristea-Enache îl reprezintă comentariul de proză
Pagina plină by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5095_a_6420]
-
asistăm la schimbări poetice care nu sînt doar ale unui autor, nu sînt un caz izolat etc. Poate părea exagerată o asemenea interpretare a cronicii lui Paul Georgescu, dar cred că ea ar putea fi îndreptățită de constatarea că nivelul analitic al textului nu se ridică la înălțimea obișnuită a articolelor lui Paul Georgescu, că are un aer simplificator care poate indica o intenție posibil ironică, mai ales din partea unui critic care, în repetate rînduri în ultimul timp, se arătase ferm
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5477_a_6802]
-
tradiție, exprimată în formula cunoscută „Domnul a dat, Domnul a luat, fie numele Domnului binecuvîntat”. El se răzvrătește împotriva voinței divine, vrea să știe de ce este pedepsit devreme ce nu are nici o vină. Comentariul la Iov este mărturia ascuțimii spiritului analitic al lui Petru Creția. El enunță toate consecințele posibile care pot fi deduse din cuvintele protagoniștilor, și care nu sunt formulate ca atare de ei. Un exemplu, relativ simplu: încăpățînarea cu care Iov își susține nevinovăția implică posibilitatea ca Dumnezeu
Petru Creția – interpret al Bibliei by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/4500_a_5825]
-
constant e apropierea publicisticii literare din timpul comunismului de jocurile de putere. Lui Negrici îi repugnă aproape instinctiv ierarhizările, intențiile canonizatoare, valorizările emfatice. De altfel, el se și desparte de conduita critică a cronicarilor literari postbelici, refugiindu-se în „tehnicismul analitic”: „Și nu puțini au fost aceia care au crezut că trebuie să întoarcă spatele acestei îndeletniciri trădătoare care te face să fii sincer doar când împarți calificative, cu superbie, necunoscuților, începătorilor și, în general, celor ce nu au în spate
Un critic în vacanță by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4505_a_5830]
-
susținut-o, într-o conferință de la Muzeul Literaturii Române (editată de curând în volumul Alte noi rotonde 13) și Paul Cornea. Simplul efort hermeneutic recuperator n-ar fi, după aceștia, de ajuns. (Probabil că radicalitatea lor derivă și din falimentul analitic pe care l-au ilustrat sutele de studii comode apărute în perioada postbelică.) O soluție preliminară ar fi părut publicarea tale quale a manuscriselor. (În măsura în care ea ar fi condus la o democratizare științifică a domeniului.) Că inclusiv această idee e
Un Eminescu plauzibil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4523_a_5848]
-
Replay (1980), interesul autorului se orientează spre valorile literare clasicizate, considerate cu deferență, cu admirație riguros argumentată, cu legitimă adeziune la substanța și prestanța lor estetică. Incursiunile în relieful adesea accidentat al actualității literare românești se detașează prin indiscutabile aptitudini analitice, într-un demers preponderent hermeneutic, ce pune în centrul atenției textul, cu organicitatea lui specifică, în litera și, mai ales, în spiritul lui. Nu se poate ignora, de asemenea, generozitatea criticului, dimensiune temperamentală constitutivă, astfel încât, chiar atunci când atitudinile sale sunt
Obsesia identității by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3288_a_4613]
-
o uimitoare capacitate de adecvare la trauma scriitorului. Aceasta nu poate fi expusă în versuri „făcute”, cizelate, construind un artificiu, respectînd un tipar formal. Ileana Mălăncioiu alege doi căi (nu una) de „atac” poetic - și asupra lor merită să insistăm analitic. Să vedem întîi cîte un reprezentant al celor două clase: „Sora mea dusă de ape/ nu știa că vine apa/ s-a trezit ca-n vis c-o poartă/ cineva pe marea moartă.// Ochii ei deschiși s-o scape/ luminau
Recviem by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3295_a_4620]
-
și/sau util condiției umane. Numeroase paradigme tratate de Solomon Marcus aparțin limbajului și diverselor sale forme. Relațiile profunde între poetic și matematic care reprezintă o dominantă în biografia intelectuală a autorului, sunt abordate din multiple perspective care se opresc analitic la cazuri paradigmatice printre care se numără, de exemplu poetul și matematicianul Ion Barbu/Dan Barbilian și „matematicianul poet George Boole”. „Algebra Boole” și „jocul lui Boole” ne aduc „în acel moment liminar, auroral al științei în care ne mirăm
„Jocul cel mare” și joaca surprinzător creatoare by Cătălin Mamali () [Corola-journal/Journalistic/3439_a_4764]
-
în rândurile semnate de Mihai Șora, o mulțime de observații nu doar percutante (aceasta e de la sine înțeles), dar și, să spun așa, ingenioase sub raport interpretativ. Lipsite de aerul de déjà vu, pe care, în mod inerent, abordările propriu-zis analitice îl emană: „Cartea de iarnă: așadar nu posesiunea, nu apartenența, nu reflexele lingvistice la care ar recurge simțul comun (Cartea iernii). Genitivul îi aparține omului de rând. Că Ion Mureșan nu intră, de facto, în categoriile obișnuite ale mânuitorilor de
Cu cărțile la vedere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3443_a_4768]
-
implică”. Adevărul sacralității, înscenat sub forma unei povești esențiale este, în fond, contextualizat, ca vector atitudinal, prin apelul la umilitatea cotidianului, prin recursul la particular ca modalitate de a apropia valențele sacralității de capacitatea noastră de înțelegere limitată, de o „analitică a receptivității” umane ce percepe sacrul ca „scandal” ontologic și gnoseologic, ca instanță așezată sub pecetea lui mysterium tremendum. Interpretarea parabolelor biblice este efectuată cu instrumente hermeneutice adecvate, printr-o subtilă și sugestivă atenție la relieful semantic al pildelor, prin
Adevărul ca parabolă by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3448_a_4773]
-
Calmul valorii, dedicate lui Shakespeare, T. S. Eliot, J. D. Salinger, F. R. Leavis, John Cheever ș.a.m.d., dar și eseurile dedicate membrilor Cercului de la Sibiu, față de care Virgil Nemoianu a nutrit o simpatie aparte. Imposibil de refăcut aici finețea analitică a criticului sau aporturile concrete ale acestor studii la bibliografiile autorilor în cauză. Ceea ce le reunește, totuși, ca spirit, e o anumită îndepărtare de lucruri, carei permite „cochetăria cu obiectul literar”, poziționarea „puțin indiferentă și blazată” dar întotdeauna „manierată și
Etica distanței by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3464_a_4789]
-
blocajul proletcultist, revenind în orizontul reperelor stabile; într-o perioadă de redescoperire a operei lui Creangă, aceasta începând să fie iarăși citită, adusă în manualele școlare și predată în universități, recunoscută ca valoare perenă, deși exegezele care să-l comenteze analitic din perspectiva sensibilității postbelice erau puține și nesemnificative; în sfârșit, într-o perioadă în care aprofundarea textului beletristic tindea să recurgă la unele discipline moderne de cercetare, cu interpretări care să inhibe supremația sociologistă. În plus, humuleșteanul trebuia smuls din
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
fapt, într-un microeseu despre cartea Zinei Molcuț -Simbolismul european 2, care a suscitat interesul istoriei și criticii literare prin intervențiile de autoritate ale lui Șerban Cioculescu, Dumitru Micu, Paul Cornea, Irina Mavrodin și Șerban Foarță. Disocierile fine și interpretările analitice propuse de Ștefan J. Fay demonstrează o cunoaștere, în profunzime, a simbolismului european și, desigur, a celui românesc pe care Zina Molcuț l-a antologat, comentat și restituit cu o desăvârșită competența. * [București], 2 sept[embrie] 1983 Stimata doamna Molcuț
Ștefan J. Fay și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6274_a_7599]
-
astfel cum se configurează în împrejurările venirii Armatei Roșii, eveniment salutat. Cartea lui Mihai Iovănel nu este totuși una care se restrânge la „cazul Sebastian“. E o analiză din multiple unghiuri a complicaților ani ’30-’40, o critică „metodică, intensiv analitică, abrazivă, lipsită de sentimentalism și retorică, de o mare vioiciune argumentativă” (Paul Cornea). O carte care, împreună cu Critica în tranșee a lui Alex Goldiș, pe care am comentat-o la această rubrică nu demult, cu Dosarul protocronismului de Alexandra Tomiță
Posteritatea lui Sebastian by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3690_a_5015]
-
parte, opțiunea lui Ion Bogdan Lefter pentru un tip de comentariu imun la moda impresionistă (ba chiar hotărât antiimpresionist) trebuie să-i fi deranjat pe „matamorii” călinescieni ai profesiei. Fără a fi rigid academic, Lefter a practicat dintotdeauna o critică analitică (de o minuție greu de egalat), cumva pregătitoare pentru un tip aparte de sinteză. Am mai scris despre asta, așa că nu voi relua demonstrația. De reținut mi se pare faptul că sinteza la care mă refer are caracter modular. Nu
Dicțiune și afecțiune by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3528_a_4853]
-
roman de cinci stele. Dar este unul în care se regăsește „marca” prozatorului optzecist, atât la nivel stilistic, cât și la cel al viziunii (pactul somatografic). Construit ca o confesiune neliniară a unui personaj masculin, Femei albastre este o narațiune analitică de tip camilpetrescian (cum observă și Carmen Mușat) sau antonholbanian (cum preciza undeva autorul), însă cu o notă specifică de senzualizare a percepției. Nimic nu ajunge în intelect, înainte de a trece prin simțuri (iată și antimetafizica naratorului: „Mie mi-au
À travers les femmes by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3560_a_4885]
-
drepturi. Cu acest fel de morală exploatată tezist, dar neîndoielnic eficientă din punct de vedere pedagogic operează Zemeckis. Oricum, este de preferat, ultimele sale filme ilustrând mai degrabă o dezorientare deplină a regizorului care pare să-și fi recuperat spiritul analitic și capacitatea de a construi caractere memorabile. Iar printre acestea se află și personajul interpretat de James Badge Dale, un bolnav de cancer care le ține o mică prelegere celor doi pacienți, Nicole și Whip. În ce mă privește, este
Cădere liberă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3743_a_5068]
-
sănătății românilor, cu judecăți „sanitare” culminînd în verdicte de rău-augur (pelagra, malaria, mortalitatea infantilă, tuberculoza erau pericole cotidiene). Cele din a treia categorie sunt stricte, dense și însuflețite de o rigoare abstractă, adevărate incursiuni a căror înțepătură rece, de spelcă analitică, punctează cunoștințe de specialitate. Din prima categorie face parte discursul lui Grigore Romniceanu la deschiderea Facultății de Medicină din București în anul școlar 1888- 1889, alături de expozeul lui Constantin Esarcu cu ocazia punerii pietrei de temelie a palatului Ateneului (1886
Casta medicilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3484_a_4809]
-
Matei și Dora, cu lupta dintre Ahile și Hector (p. 347). Jurnalul consacră un spațiu amplu compoziției Iliadei, studiată minuțios în paginile 144-153 și 155-159, cercetarea aplicată fiind întregită de numeroase reflecții risipite pe parcursul întregului volum. În cele două secvențe analitice mai extinse, autorul demontează construcția riguroasă a lui Homer prin evidențierea scenelor corespondente de la începutul și sfârșitul cântului I: rugămintea lui Hrises către Agamemnon de a-i înapoia copila, respectiv implorarea lui Zeus de către Tetis de a-i veni în
La început a fost Homer by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3485_a_4810]
-
totul prezentat în condiții grafice și tipografice elegante de către Editura Eikon din Cluj-Napoca, 2012). Ediția ce încorporează, în primele trei volume apărute, întreaga poezie antumă a autorului năsăudean, are în deschiderea fiecăruia dintre acestea, câte o Prefață, cu un comentariu analitic aplicat asupra conținutului poetic al acestuia (vol.I: Balade și idile - precedat de o succintă Cronologie; - vol. II: Fire de tort; vol.III: Ziarul unui pierde-vară și Cântece de vitejie), așadar, o lectură nouă față de aceea din 2004, mai polemică
O nouă ediție George Coșbuc by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3572_a_4897]
-
George Coșbuc este, în fapt, demersul unei revalorificări a acesteia din perspectiva orizontului de așteptare a cititorului unui alt timp istoric, cel de azi, care caută în producția clasicilor ideile penetrante în conștiința actualității sale. Petru Poantă își axează demersul analitic tocmai pe acest proces de evaluare pozitivă și de punere în lumină a coordonatelor ideatice perene ale poeziei coșbuciene. Și o face cu aplombul și rafinamentul ce-l caracterizează.
O nouă ediție George Coșbuc by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3572_a_4897]
-
lui Hegel în limba română decît această carte. De aceea trebuie spus cu ce te alegi parcurgînd Fenomenologia spiritului: cu o altă optică asupra rețetei care stă la baza retoricii de concepte. Afli mai întîi că filosofia trăiește din nuanțe analitice ridicate la rang oracular, caz în care logica capătă virtuți teologice și faconda autorului împrumută un aer de ceremonie a misterelor. Filosoful e un sacerdot ale cărui incantații îmbracă forma unor pași discursivi, incantația fiind totuna cu un protocol de
Capitolele vieții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3810_a_5135]
-
pentru drepturile poporului său. Ca metodă, cercetarea ne dezvăluie un istoric care a depășit de mult faza romantică încă dominantă într-o bună parte a istoriografiei române din Regat, aplecat sistematic asupra documentelor și înzestrat cu logică și cu talent analitic. Bunea a lăsat în urmă faza retoricii iredentiste: el face să vorbească, asamblate într-o panoramă impecabil alcătuită, surse istorice incontestabile: actele oficiale - memorii, petiții, decizii ale organelor ardelene și vieneze, scrisori - care jalonează bătăliile și suferințele episcopului Ioan Inochentie
Istoria luptelor și suferințelor lui Ioan Inocențiu Micu-Klein by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3763_a_5088]
-
textuale menite a acoperi jocurile subtextuale, "trădarea" textului prin context ș.a.m.d. În încercarea de a concentra în expresie definitorie codul epic al acestor texte, o direcție deja consacrată ne propune a le vedea ca aparținând epopeii, desfășurând operația analitică în zona poieticii, a tehnicii textuale, a stabilirii de topoi, chiar a viziunii prozastice. Exercițiul critic ne arată, însă, cu deplină claritate, că fragmentul, oricât de bine realizat, nu poate trăi izolat, nu alcătuiește prin sine o operă și, mai
Petru Dumitriu,după naufragiu by Mircea Braga () [Corola-journal/Memoirs/9009_a_10334]
-
Călin Vlasie, comentariul lui Al. Cistelecan e absolut savuros. Cartea se citește cu plăcere în ciuda obiectului ei, de multe ori nedemn de atenția prelungită a comentatorului. La fel ca mai toți criticii ardeleni, Cistelecan se apleacă cu prea multă mizericordie analitică asupra unor autori care ar putea fi împăcați și cu o strângere bărbătească de mână. E drept că criticul de la „Vatra” trage oarecare folos stilistic din această coborâre de nivel: cu cât autorul discutat e mai predispus la gafe de
Critic peste noapte by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3627_a_4952]