1,979 matches
-
sunt depozitarele succinte ale așteptărilor unei colectivități date (comunități intersubiective) referitoare la identitatea, rolul și conduita agenților și structurilor. Una dintre cele mai importante implicații ale acestor teze este cea dezvăluită de Wendt în legătură cu anarhia și principiul autoajutorării (self help). Anarhia, ca structură, și politica de putere, bazată pe autoajutorare ca proces, nu există independent de practicile care le creează și le dau conținut. Structura nu există fără proces, iar procesul nu există fără reiterările lui în fiecare interacțiune dintre actori
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
autoajutorare ca proces, nu există independent de practicile care le creează și le dau conținut. Structura nu există fără proces, iar procesul nu există fără reiterările lui în fiecare interacțiune dintre actori. Autoajutorarea și politica de putere sunt instituții ale anarhiei, nu caracteristici exogene și imuabile ale ei. Același statut îl au și concepțiile despre securitate care se bazează exclusiv pe considerarea propriului interes; ele sunt doar instituții particulare existând într-un mediu anarhic cel internațional, unde instituțiile se definesc ca
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
ceea ce a construit societatea modernă în politică și economie a fost pentru protejarea acestei libertăți individuale (de la setul de probleme teoretice și constituționale asociate libertății negative, până la proprietatea privată și economia de piață; dar libertatea împinsă până la extrem duce la anarhie. În istoria gândirii filosofice, întrebarea dacă omul poate fi liber se ivește odată cu constatarea că atât în natură cât și în societate, există o anumită necesitate. Ideea de necesitate a primit interpretări foarte diferite, iar analiza ei s-a realizat
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
De la statul minimal, paznicul de noapte în viziunea clasicilor, până la statul omniprezent, totalitar, fiecare dintre noi poate să aleaga exemplul care-i este pe plac. Un lucru este sigur: statul, oricât de minimal ar fi, trebuie să existe. Conviețuirea în anarhie nu este posibilă. Însa important este ca el să acționeze în anumite limite, să fie un stat de drept. În concepția lui Friederich Hayek, acesta ar trebui să le dea indivizilor diferiți aceleași posibilități obiective, regulile să fie aplicate întotdeauna
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
190 p.)1. Nae Ionescu care a trăit mai mulți ani, în perioada studiilor doctorale, în Bavaria, cunoștea că: "netăgăduita superioritate de fapt a catolicismului asupra noastră aici stă: în preciziunea și în aspra disciplină juridică a Apusului creștin față de anarhia răsăriteană. Anarhie care merge așa de departe - mai ales la noi - încât înalte fețe bisericești contestă valabilitatea actuală a canoanelor și cred că pot trece cu inimă ușoară peste cele mai categorice și mai esențiale prescripțiuni ale codicelui juridic creștin
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
1. Nae Ionescu care a trăit mai mulți ani, în perioada studiilor doctorale, în Bavaria, cunoștea că: "netăgăduita superioritate de fapt a catolicismului asupra noastră aici stă: în preciziunea și în aspra disciplină juridică a Apusului creștin față de anarhia răsăriteană. Anarhie care merge așa de departe - mai ales la noi - încât înalte fețe bisericești contestă valabilitatea actuală a canoanelor și cred că pot trece cu inimă ușoară peste cele mai categorice și mai esențiale prescripțiuni ale codicelui juridic creștin. Că Biserica
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
pământ. Un alt tip de reacție împotriva idealismului creștin este protestantismul, considerat pe bună dreptate, de Simion Mehedinți "un alt compromis cu doctrina lui Iisus". Plecând de la principiul libertății (influență veche protestantă), protestantul afirmă o autonomie împinsă uneori până aproape de anarhie. În locul imperialismului papal, cu centrul la Roma, el este individualist și particularist. Posesorul legitim al Bibliei se poate considera pe sine ca unitate de măsură a întregului creștinism, după ideile partizanilor Reformei. Antiteza e una evidentă: pe când catolicismul e politic
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
aceste grave chestiuni este problema comportamentului religios, a modului de a se purta într-un locaș religios pentru o parte a credincioșilor. Aparent, toată această discuție ar putea fi rezolvată prin autoritatea preotului care ar trebui să pună ordine acestei anarhii care domnește în Biserică, invocând, cel puțin, normele de conduită trasate de învățătura creștină 1. Comportamentul inadecvat în Biserică ține, înainte de toate, de o buna educație. E greu să vorbim de respectarea unei aspre discipline bisericești - un comportament firesc în
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
spiritualului, pp. 375-376: "Actul de curajoasă hotărâre al P. S. Episcop al Oradei, Roman Ciorogariu, prin care se cere preoților să demisioneze din partidele politice, sub citarea canonului apostolic că nimeni nu poate sluji la doi stăpâni, este - în atmosfera de anarhie și de uitare a sfintelor așezări în care se zbate Biserica noastră - un suprem cordial. Nu este vorba de eficacitatea actului în sine. Poate că, la urma urmelor, îndreptățirea canonică a pastoralei P. S. Romanu nici nu e așa de clară
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
tulburări similare cu cele din Europa Occidentală să se producă și în statele din imperiul Otoman aflate sub protecția sa . Domnii români trebuiau anunțați de faptul că, „oricare ar fi rezultatul agitației revoluționare, împăratul este decis să nu tolereze accesul anarhiei în statele aflate sub protectoratul său”, mai ales în Principate, „a căror protecție am hotărât să o practicăm într-o manieră eficientă”^. Domnii din Țările Române primeau ordinul de a supraveghea „cu o dublă vigilență" toate izbucnirile revoluționare, animate de
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
crimei organizate și creșterea riscului apariției unor state eșuate. Din această perspectivă, istoria recentă a bioregiunii balcanice pare a fi o întruchipare a conceptului avansat de școală realistă, potrivit căreia războiul nu este inevitabil, fiind izvorât dintr-o stare de anarhie permanentă. Conform realismului politic, sistemul regional în care au apărut și s-au format statele ex-iugoslave devine o lume recurențială și repetitivă, caracterizată permanent de conflicte, suspiciuni, insecuritate la toate nivelele (îndeosebi insecuritate alimentară sau bioterorism) și numeroase amenințări pentru
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
Waldron's Law and Disagreement", în Political Studies Review 1, 2 (2003), pp.167-178. --. "Political Realism: Introduction", în European Journal of Political Theory 9, 4 (2010), pp. 381-384. Nozick, Robert, Anarchy, State, and Utopia, Blackwell, Oxford & Cambridge, 1974. Trad. rom. Anarhie, stat și utopie, Editura Humanitas, București, 1997. Nussbaum, Martha C., "'Lawyer for Humanity': Theory and Practice in Ancient Political Thought", în Nomos 37 (1995) - Theory and Practice, ed. Judith Wagner Decew și Ian Shapiro, pp. 181-215. --. "Still Worthy of Praise
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
203) sau Isaiah Berlin, Liberty (Oxford University Press, Oxford, 2002), p. 168, Ramin Jahanbegloo, Conversations with Isaiah Berlin (Charles Scribner's Sons, New York, 1991), pp. 46-47, Robert Nozick, Anarchy, State, and Utopia (Blackwell, Oxford & Cambridge, 1974), pp. 4-6 (trad. rom, Anarhie, stat și utopie (Editura Humanitas, București, 1997), pp. 45-48), Will Kymlicka, Contemporary Political Philosophy: An Introduction, ediția a II-a (Oxford University Press, Oxford, 2002), p. 6, Daniel McDermott, "Analytical Political Philosophy", în Political Theory: Methods and Approaches, (ed.) David
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
interpretare (mai bună sau mai rea) a principiului egalității și libertății umane fundamentale sau/și a principiului tratării tuturor cetățenilor ca liberi și egali. 5 Isaiah Berlin, Patru eseuri despre libertate (Editura Humanitas, București, 1996), p. 203. 6 Robert Nozick, Anarhie, stat și utopie (Editura Humanitas, București, 1997), p. 47. 7 Examinate exemplar în lucrări de referință precum Michael Walzer, Just and Unjust Wars: A Moral Argument with Historical Illustrations (Basic Books, New York, 1978), Joseph Raz, The Morality of Freedom (Clarendon
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Sumar: Dreptul este în forță. Libertatea este o idee. Liberalismul. Credința. Autonomia. Despotismul capitalului. Dușmanul intern. Mulțimea. Anarhia. Politica și morala. Dreptul celui mai tare. Puterea evreiască francmasonă este de neînvins. Scopul justifică mijloacele. Mulțimea este oarbă. Alfabetul politic. Discordiile partidelor. Forma de guvern care conduce cel mai bine la scopul vostru este autocrația. Lichiorurile tari. Clasicismul. Desfrâul
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
lor sentimentale; ei sunt sclavii diviziunilor partidelor care se opun înțelegerii celei mai cuminți. Orice hotărâre a mulțimii depinde de o majoritate întâmplătoare sau, cel puțin, superficială; în recunoașterea sa față de secretele politice, mulțimea ia hotărâri absurde; un fel de anarhie nimicește conducerea. Politica nu are nimic cu morala. Guvernul care se lasă condus de morală nu este politic și în consecință puterea sa este șubredă. Acela care vrea să domnească trebuie să recurgă la viclenii și ipocrizii. Marile calități populare
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
exista; ea nu este opera maselor, dar a călăuzei lor, oricare ar fi ea. Mulțimea este un barbar care își arată barbaria în toate ocaziile, în momentul în care mulțimea ia în mâini libertatea, ea o transformă foarte repede în anarhie, care este cel mai înalt grad de barbarie. Vedeți acele animale bete de rachiu, îndobitocite de vin, cărora dreptul de a bea fără limită le este dat împreună cu libertatea. Noi nu putem îngădui ca ai noștri să decadă în acest
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
internațională a comerțului și industriei. Rolul speculației. Cultul aurului. Orice republică trece prin diferite stadii. Întâia cuprinde primele zile de nebunie ale unui orb care se aruncă la dreapta și la stânga. A doua este aceea a demagogiei, din care naște anarhia, pe urmă vine neapărat despotismul: nu un despotism legal și declarat și deci responsabil, ci un despotism invizibil și necunoscut, și cu toate acestea de simțit; despotism exercitat de o organizație secretă care lucrează cu atât mai puțin scrupul cu
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
așa de colosală încât toate popoarele nu vor putea să nu-i fie supuse. Sumar: Monopolurile; averile creștinilor depind de aceste monopoluri. Aristocrația lipsită de bogăția funciară. Comerțul, industria și speculația. Luxul. Ridicarea salariului și scumpirea obiectelor de primă necesitate. Anarhia și beția, înțelesul secret al propagandei teoriilor economice. Foarte curând vom institui enorme monopoluri, rezervoare de bogății colosale, de care avuțiile chiar mari ale creștinilor vor depinde, astfel că vor fi înghițite în ele, ca și creditul statelor a doua
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
folos lucrătorilor, căci vom face să se nască în același timp o scumpire aobiectelor de primă necesitate, datorită, vom spune noi, decăderii agriculturii și decăderii creșterii animalelor; mai mult, vom săpa cu dibăcie șiadânc izvoarele producției, obișnuind pe lucrători cu anarhia și cu băuturile spirtoase, și totodată luând măsurile posibile pentru a exila de pe proprietățile funciare pe creștinii inteligenți. Pentru a face ca situația să nu fie văzută, mai înainte de momentul cuvenit, sub adevărata ei lumină, vom ascunde adevăratele noastre planuri
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
născut gândul a tot felul de emancipări, fără a le statornici marginile... Toți cei pe care noi îi numim liberali sunt anarhiști, dacă nu de fapt, dar cel puțin de gândire. Fiecare din ei urmărește iluziile libertății și cade în anarhie, protestând pentru simpla plăcere de a protesta... Să revenim la presă. O vom lovi, cum vom lovi tot ceea ce se tipărește, cu impozite în timbre de atât pentru foaie, și cu asigurări; cărțile având mai puțin de treizeci de foi
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
el personificarea forței și a puterii. Guvernul care va lua locul guvernelor astăzi existente, care își duc existența în mijlocul societăților demoralizate de noi, care au tăgăduit chiar puterea lui Dumnezeu și în sânul cărora se ridică din toate părțile focul anarhiei, acest suveran va trebui înainte de toate să stingă această flacără mistuitoare. De aceea va fi nevoit să condamne la moarte astfel de societăți, trebuind chiar să le înece în propriul lor sânge, pentru a le învia sub forma unei armate
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
a lui T. Kelley, practică o “pedagogie de câmpie” fiind preocupat doar de șesurile intelectuale”. Numeroase studii sesizează o adevărată inapetență a majorității cadrelor didactice vis - a- vis de elevii lor creativi, considerați un izvor nesecat de năzbâtii, indisciplină și anarhie. Optica lor deformată contaminează și restul elevilor (chiar și pe cei creativi) care vor manifesta și ei o atitudine rezervată față de manifestările divergente ale colegilor. Profesorii în general (excepție fac profesorii creativiă agreează și promovează mai mult elevii foarte inteligenți
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
sete de a afla o soluție, de această exigență de claritate și de coeziune. Pot să contest totul în această lume care mă înconjoară, mă lovește sau mă înalță, în afară de acest haos, de hazardul-rege și de divina echivalență născută din anarhie. Nu știu dacă lumea are un sens care o depășește. Dar știu că eu nu cunosc acest sens și că-mi este cu neputință pentru moment să-l cunosc. Ce înseamnă pentru mine o semnificație în afara condiției mele de om
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
mare măsură de educția primită Îin primul rând de la părinți), de un mediu familial stabil, cald și securizant dar în egală măsură depind și de limite, de reguli, si de un cadru bine stabilit în care autoritatea parentala vine în defavoarea anarhiei, reducând riscul de instalare a confuziei și haosului din viața copilului Își uneori și a părinților). A defini și fixă unele reguli și limite corespunzătoare fiecărei etape de vârsta a copilului, îl ajutăm pe copil să-și găsească rolul în
ARTA DE A FI PĂRINTE by Margareta-Iulia Dima () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93082]