5,509 matches
-
Acestea sunt zilele care separă de nimic și îmblânzesc sufletul de apă care curge și tot curge maluri egale de lemn și piatră.. până să te întâlnesc pe tine. Son questi i giorni che separano dal nulla e ammorbidiscono l'anima d'acqua che scorre e ripercorre uguali rive di legno e pietra.. fino a încontrare te. Citește mai mult Acestea sunt zilele care separă de nimicși îmblânzesc sufletul de apăcare curge și tot curgemaluri egale de lemn și piatră..până
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366516_a_367845]
-
te. Citește mai mult Acestea sunt zilele care separă de nimicși îmblânzesc sufletul de apăcare curge și tot curgemaluri egale de lemn și piatră..până să te întâlnesc pe tine.Son questi i giorni che separano dal nullae ammorbidiscono l'anima d'acquache scorre e ripercorreuguali rive di legno e pietra..fino a încontrare te.... IX. ȘI DEVII PRIMĂVARĂ.., de Luca Cipolla , publicat în Ediția nr. 958 din 15 august 2013. Absorbita, dintre crini culeasa, ce ardoare te contemplă? Tăcerea găsește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366516_a_367845]
-
poate război? O fi fatum precum împușcătura în ceață? Dar tăcerea te seduce și orbită deviază, deja înălțata și imaculata, din acei crini ridicată. Și devii primăvară.. Assorta, dai gigli raccolta, quale ardire ți contemplă? Îl silenzio trova voce dove anima di pietra ți sotterra. Sarà pace o forse guerra? Sarà fâțo come sparo nella nebbia? Mă îl silenzio ți seduce e l'orbita devia, già soppesa e immacolata, da quei gigli sollevata. E diventi primavera.. ... Citește mai mult Absorbita, dintre
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366516_a_367845]
-
sau poate război? O fi fatum precum împușcătura în ceață?Dar tăcerea te seduce și orbită deviază,deja înălțata și imaculata,din acei crini ridicată.Și devii primăvară.. Assorta, dai gigli raccolta,quale ardire ți contemplă?Îl silenzio trova vocedove anima di pietra ți sotterra.Sarà pace o forse guerra?Sarà fâțo come sparo nella nebbia?Mă îl silenzio ți seduce e l'orbita devia,già soppesa e immacolata,da quei gigli sollevata.E diventi primavera..... X. APUS, de Luca Cipolla
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366516_a_367845]
-
să-l aduc aproape de interesele companiei, comunicare permanentă, o însemnată colecție de cunoștințe din toate domeniile, inventivitate și mobilitate, fiecare în parte și toate la un loc au făcut ca dintr-o obligație, munca aceasta să se transforme în pasiune animată de o nestăvilită sete de cunoaștere. Din nefericire, această perioadă a coincis cu multe, multe apăsări în plan personal, frământări și lacrimi pe care le ascundeam cum mă pricepeam mai bine, că doar eram „om de marketing”, dar cu care
TAINA SCRISULUI (5): REFUGIUL LACRIMII ASCUNSE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366573_a_367902]
-
Poeme > Rasfrangere > PERPETUU Autor: Cârdei Mariana Publicat în: Ediția nr. 191 din 10 iulie 2011 Toate Articolele Autorului PERPETUU Sufletul, divina forță creatoare de viață, omenirea-nsuflețește dându-i duh și cutezanță. Suflet și trup, un întreg ce iubirea o animă, simbol al trăirilor, torță veșnică, sublimă. Sufletul e raza care luminează cursul vieții, facându-ne buni și tandrii chiar din zorii tinereții. Sufletu-și cată pereche, după datina străveche, și-atunci când o găsește o minune se-mplinește. Suflet bun, mărinimos, dragoste
PERPETUU de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366690_a_368019]
-
veșnică, sublimă. Sufletul e raza care luminează cursul vieții, facându-ne buni și tandrii chiar din zorii tinereții. Sufletu-și cată pereche, după datina străveche, și-atunci când o găsește o minune se-mplinește. Suflet bun, mărinimos, dragoste, afecțiune, esența iubirilor ce animă-ntreaga lume. Azi, trăindu-ne viața, arșița ne pârjolește, este a iubirii vrajă ce alt suflet plămădește. Am primit și am dat viață, întreținem focul viu, toți suntem datori s-o facem cât nu-i prea târziu. ÎNTREBARE Venim în
PERPETUU de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366690_a_368019]
-
recunoască, știu să întoarcă umanul în uman, fără constrângere, așa cum ziua nu răsare alungată de noapte, ci adusă de soare, nici noaptea nu pleacă sub pământ de frica luminii, ci spre a odihni o lume și a lăsa să se anime alta. Oamenii nobili sunt cei mai naturali oameni, căci aurul lucește pentru că e aur, nu pentru că vrea cineva să lucească, nici clopotul n-ar suna dacă n-ar fi clopot, căci una e să bați în el și alta să
CRISTINA ŢOPESCU. TRECUT, SPERANŢĂ, STATORNICIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365619_a_366948]
-
dar somnul, în care rătăcește în-gerul morții, este „albastru, de inimi născător”. „Dragonul ne¬gru” este cel căruia îi stă în puteri să prindă „rădăcini florale”, iar pentru magnifica „Lebădă neagră cu cioc de noroc”, motto-ul care îi dă anima este (pseudo?)ironicul „Credință, frăție și ubi¬cuitate!”. Un loc aparte îl ocupă poemul „Reperaj”, de fapt un înca¬drament pentru una sută catrene ce se vor de sine stătătoare, deși sursa de inspirație este comună. Unele pot fi citate
A TREISPREZECEA FRECVENŢĂ de DAN H. POPESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366230_a_367559]
-
ALEXANDRA FIRIȚĂ Autor: Gabriel Dragnea Publicat în: Ediția nr. 1074 din 09 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului La guarigione degli angeli (Însănătoșirea îngerilor) de Gabriel Dragnea, poem tradus în italiană de poeta Alexandra Firiță Alle porte incessamente bussano mercanti d’anime Al di la delle mura și sente Brahms. Gli angeli cercandosi i passi dai tempi remoti S’inciampano nelle ali sempre piu pessanti. Nessuna preghiera non și trova piu la satrada Verso îl cielo scacciato nell’oblio. La citta și
LA GUARIGIONE DEGLI ANGELI (ÎNSĂNĂTOŞIREA ÎNGERILOR) DE GABRIEL DRAGNEA ÎN TRADUCEREA POETEI ALEXANDRA FIRIŢĂ de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361697_a_363026]
-
și trova piu la satrada Verso îl cielo scacciato nell’oblio. La citta și nutre con i sogni da un giorno E le palpebre intorpidite Rifiutano îl sonno delle notti ancoră non rubate. Alle porte incessamente bussano i mercanti d’anime Al di la delle mura și sente Mehler. Gli angeli hanno dimenticato con cosa și nutre îl slenzio Volando caotico attraverso i giardini inodori Sanguinandosi le ali nei pensieri Dei terrestri che sempre lacrimano Quando arriva la pioggia șui corpi
LA GUARIGIONE DEGLI ANGELI (ÎNSĂNĂTOŞIREA ÎNGERILOR) DE GABRIEL DRAGNEA ÎN TRADUCEREA POETEI ALEXANDRA FIRIŢĂ de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361697_a_363026]
-
ali nei pensieri Dei terrestri che sempre lacrimano Quando arriva la pioggia șui corpi e sulle case. Soltanto i gabbiani și addormentano nelle aere Quando i ciliegi fioriscono e și spogliano d’inverno. Alle porte incessamente bussano i mercanti d’anime Al di la delle mura și sente Wagner. Gli angeli tremando sentono e și sbattono attristati Durante la notte în cui la preghiera e sempre viva. Le campane spolverano la polvere e la ruggine Sotto gli sguardi della citta strazziante
LA GUARIGIONE DEGLI ANGELI (ÎNSĂNĂTOŞIREA ÎNGERILOR) DE GABRIEL DRAGNEA ÎN TRADUCEREA POETEI ALEXANDRA FIRIŢĂ de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361697_a_363026]
-
viva. Le campane spolverano la polvere e la ruggine Sotto gli sguardi della citta strazziante Umile,corrosive mendicando la salvezza. Gli arcangeli cantano di nuovo, rinati di Testimoni della nascita di ottava colonna. Alle porte pregano incessamente I mercanti d’anime Per la guarigione degli angeli. Însănătoșirea îngerilor La porți bat neîncetat negustorii de suflete. Dincolo de ziduri se aude Brahms. Îngerii, căutându-și pașii de odinioară Se-mpiedică în aripile tot mai grele. Nicio rugăciune nu-și mai găsește drumul Către
LA GUARIGIONE DEGLI ANGELI (ÎNSĂNĂTOŞIREA ÎNGERILOR) DE GABRIEL DRAGNEA ÎN TRADUCEREA POETEI ALEXANDRA FIRIŢĂ de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361697_a_363026]
-
la Centru, de unde vin toate impulsurile politice, socio-economice și nu în ultimul rând cele teologice. Statul și Biserica, iată tema dialogului de mai jos a unui cercetător din Centru și a unuia de la Periferie, din afară și din România, ambi animați de a găsi adevărul, nu argumente împotriva adversarului. *** Viorel ROMAN (Bremen, Germania): 1989 era clar că refacerea statului român se va face printr-un dialog cu Roma. De aceea a venit Fericitul Papă Ioan Paul al II-lea în România
STATUL ŞI BISERICA 2014 – UN DIALOG CU ION OLTEANU (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361636_a_362965]
-
tentația puterii este o fidelă însoțitoare a istoriei omului și-și face simțită prezența chiar și în istoria celestă (izgonirea din ceruri a lui Lucifer, precum și a nephilimilor sau îngerilor căzuți), cuvine-se să spun câteva cuvinte despre spiritul care animă istoria. Mergând pe urmele filosofului rus Nikolai Berdiaev, trebuie de la bun început subliniată împletirea principiilor elin și evreu, principii care stau la baza conștiinței istorice a europenilor. Însă elinii n-au avut o conștiință istorică în adevăratul sens al cuvântului
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
Nadescha. Am format un grup și împreună cu Căpitanul Nadescha am plecat să descoperim frumusețile ascunse și neascunse ale râului. În primele patru ore ne-am bucurat pe deplin de peisajul superb ce s-a desfășurat în fața noastră care a fost animat de mulțimea păsărilor cu pene frumos colorate pe care le întrecea doar frumusețea florilor de lotus. Nadescha a știut locul ascuns al unui crocodil, ne-a dus într-acolo și l-am putut vedea împreună cu cei doi pui ai lui
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 5 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351858_a_353187]
-
și despre complexitatea afectivă și ideatică a artistei. Alături de cele spuse până acum despre Liana Saxone Horodi, trebuie să adaugăm imediat și o altă trăsătură dominantă și relevantă: este vorba de o densă dragoste de viață, de oameni, artista fiind animată, totodată, de o ardentă dorință de bine și echilibru (stări care, în picturile sale, spre deosebire de viața de zi cu zi, se etalează armonic și înălțător). De fapt, toate aceste trăsături pozitive triumfă, în pofida dramatismului pe care destinul i l-a
TABLOURI PE UN GRUND DE SUFLET NOBIL de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352014_a_353343]
-
pătrunse de-oboseală Revin în nemurire, ca-n veșnic început, Le posedăm esența, le-așternem cu sfială, Amprenta lor plonjează din zbor care-i pierdut. Se-agață cu asprime de umbre fără urme, Se cuibăresc în mituri care deznoadă porți, Animă viziunea cu strigătele sumbre, Create-n închisoarea unei prea terne sorți. Referință Bibliografică: Cuiburi de nuiele / Carmen Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1469, Anul V, 08 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Carmen Popescu : Toate Drepturile Rezervate
CUIBURI DE NUIELE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352325_a_353654]
-
o ascundă sub obroc, numai pentru sine. Surpriza cea mai grozavă a acestui volum este suita de rondeluri din partea a doua a lui. Sunt rondeluri de iubire în care apare frecvent icoana dragostei pierdute și a dorului nespus care-l animă pe poet la amintirea ei. Universul tematic este în general același, cu câteva mici excepții în care natura, rotirea anotimpurilor și florile sunt subiecte pentru aceste poezii cu reguli stricte, înrudite structural cu pastelurile-elegiace. De asemenea, grupajul cuprinde și câteva
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
pe care îl traversăm. După cuvântul de bun-venit adresat de doamna Maria Bobină, conducătoarea și gazda întâlnirilor de suflet ale cenacliștilor, s-a păstrat un moment de reculegere în memoria lui Aurel Vușcan, figură emblematică a Cenaclului „Vasile Sav“, ce anima ședințele cu intervențiile sale care, nu o dată, stârneau aprinse discuții. Ședința de lucru a deschis-o Maria Racolța, lecturând povestirea cu titlul „Amintiri din vacanță“, apoi a recitat o poezie recent scrisă închinată lunii septembrie. Maria Brâzu a continuat momentul
AMINTIRI DE TOAMNA LA CENACLUL VASILE SAV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1001 din 27 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352544_a_353873]
-
Marelui Capital străin, care în ultimul an nu a făcut decît să-și accentueze dominația, prin mijloace de-a dreptul teroriste. Consecințele conducerilor dezastruoase se reflectă în toate domeniile. Morala a devenit odioasă și străină oricărui ideal creștin, contextul fiind animat de un puternic impuls fanatic, promovat de toate mijloacele posibile: juridice, comerciale, artistice, media, dar îndreptat spre hedonism. Decăderea prin excesul acestor manifestări de tip carnavalesc atinge punctul culminant în momentul în care România își știrbește independența politică, dar mai
CENTRUL PIRATERIEI de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350466_a_351795]
-
I Corinteni 8,4) spune: „Nu este vreo putere în idoli, ci sunt pietre și demoni...”. Tocmai pentru faptul că idolii simbolizează forțe imonente, exagerate demonic, sau asociat mituri, care personifică aceste forțe, iar cultul lor e legat de mituri animând și el acele patimi în oameni. Acest cult a fost numit idolatrie. În schimb simbolul sacru e un semn sensibil al prezenței lui Dumnezeu, depildă: „Să faci doi heruvimi din aur,... să fie aripile întinse pe deasupra... „Acolo Mă voi întâlnii
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/350446_a_351775]
-
un greto esiguo specchio în cui guardi un'ellera i suoi corimbi e șu tutto l'abbraccio d'un azzurro cielo quieto. Codesto è îl mio ricordo; non saprei dire, o lontana se dal tuo volto s'esprime liberă, un'anima gentile o vero șei dei raminghi che îl male del mondo estenua... Mă questo posso dirti, che la tua pensata effigie sommerge i crucci estrosi în un'ondata di calmă e che îl tuo aspetto s'insinua nella mia memoria
VIAŢA E FRUMOASĂ / LA VITA E BELLA (POEME BILINGVE) de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350543_a_351872]
-
aplatizeze, să standardizeze, să robotizeze, să pulverizeze și, la limită, să distrugă persoana umană, să-i izoleze, ori să-i alunge pe acei inși care au nu doar sentimentul valorii, ci și cultul ei, care nutresc, dezinteresați, idealuri, care sunt animați, de-adevăratelea, nu demagogic, de sublime aspirații, care au necesități duhovnicești conștientizate. Einstein a avut perfectă dreptate: vedem, la tot pasul, cum tehnologia a înlocuit interactiunea vie a indivizilor, cum exacerbarea comunicării a anulat esențialitatea ei. Orwel n-a greșit
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
ceea ce face ca responsabilitatea sa față de Creatorul lui să se situeze deasupra oricăror alte îndatoriri. Datoriile omului față de Dumnezeu se reduc în esență la acestea trei: credința nestrămutată în El, ascultarea față de poruncile Sale și iubirea care trebuie să-l anime de-a pururi. Credința este o virtute care după Cartea Psalmilor trebuie să împodobească sufletul credincioșilor. Dumnezeu însuși "privește din cer peste fiii oamenilor să vadă de este cel ce înțelege, sau cel ce caută pe Dumnezeu" (ps. 13, 2
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]