1,315 matches
-
JUDECĂTORIA MOLDOVA NOUĂ cu sediul în orașul Moldova Nouă ORAȘE 1. Moldova Nouă COMUNE 1. Berzasca 5. Pescari 2. Cărbunari 6. Pojejena 3. Gîrnic 7. Sichevița 4. Naidăș 8. Socol 3. JUDECĂTORIA ORAVIȚA cu sediul în orașul Oravița ORAȘE 1. Anina 2. Oravița COMUNE 1. Bănia 11. Grădinari 2. Berliște 12. Lăpușnicel 3. Bozovici 13. Lăpușnicu Mare 4. Ciclova Română 14. Prigor 5. Ciuchici 15. Răcășdia 6. Ciudanovița 16. Sasca Montană 7. Dalboșeț 17. Șopotu Nou 8. Eftimie Murgu 18. Țicvaniu
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248764_a_250093]
-
Articolul 1 Se aprobă amplasamentul obiectivului de investiții "Trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Porțile de Fier - Reșița - Timișoara - Săcălaz - Arad/LEA 400 kV Porțile de Fier - (Anina) - Reșița", prevăzut în anexa nr. 1 la prezenta hotărâre, potrivit variantei finale a studiului de fezabilitate. Articolul 2 Se aprobă declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al obiectivului de investiții "Trecerea la tensiunea
HOTĂRÂRE nr. 917 din 8 decembrie 2016 pentru aprobarea amplasamentului şi declanşarea procedurii de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al obiectivului de investiţii "Trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Porţile de Fier - Reşiţa - Timişoara - Săcălaz - Arad/LEA 400 kV Porţile de Fier - (Anina) - Reşiţa". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278302_a_279631]
-
Se aprobă declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al obiectivului de investiții "Trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Porțile de Fier - Reșița - Timișoara - Săcălaz - Arad/LEA 400 kV Porțile de Fier - (Anina) - Reșița", expropriator fiind statul român, reprezentat de Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, prin Compania Națională de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" - S.A. Articolul 3 Se aprobă lista cuprinzând imobilele proprietate privată supuse exproprierii potrivit art. 2
HOTĂRÂRE nr. 917 din 8 decembrie 2016 pentru aprobarea amplasamentului şi declanşarea procedurii de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al obiectivului de investiţii "Trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Porţile de Fier - Reşiţa - Timişoara - Săcălaz - Arad/LEA 400 kV Porţile de Fier - (Anina) - Reşiţa". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278302_a_279631]
-
privată supuse exproprierii potrivit art. 2, situate pe coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică și de interes național situate pe raza a 13 unități administrativ-teritoriale, astfel: în județul Caraș-Severin (10 unități): comuna Ezeriș, municipiul Reșița, comuna Carașova, orașul Anina, comuna Bozovici, comuna Prigor, comuna Lăpușnicel, comuna Iablanița, comuna Mehadia, Comuna Topleț și în județul Mehedinți (3 unități): comuna Ilovița, comuna Breznița-Ocol, municipiul Drobeta-Turnu Severin, proprietarii sau deținătorii acestora, precum și sumele individuale aferente despăgubirilor, astfel cum este prevăzută în anexa
HOTĂRÂRE nr. 917 din 8 decembrie 2016 pentru aprobarea amplasamentului şi declanşarea procedurii de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al obiectivului de investiţii "Trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Porţile de Fier - Reşiţa - Timişoara - Săcălaz - Arad/LEA 400 kV Porţile de Fier - (Anina) - Reşiţa". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278302_a_279631]
-
aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică și de interes național prevăzut la art. 1, pe raza a 13 unități administrativ-teritoriale, astfel: în județul Caraș-Severin (10 unități): comuna Ezeriș, municipiul Reșița, comuna Carașova, orașul Anina, comuna Bozovici, comuna Prigor, comuna Lăpușnicel, comuna Iablanița, comuna Mehadia, Comuna Topleț și în județul Mehedinți (3 unități): comuna Ilovița, comuna Breznița-Ocol, municipiul Drobeta-Turnu Severin, în cuantum total de 5.185,71 lei, care sunt alocate de la bugetul de stat
HOTĂRÂRE nr. 917 din 8 decembrie 2016 pentru aprobarea amplasamentului şi declanşarea procedurii de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al obiectivului de investiţii "Trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Porţile de Fier - Reşiţa - Timişoara - Săcălaz - Arad/LEA 400 kV Porţile de Fier - (Anina) - Reşiţa". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278302_a_279631]
-
mediului, apelor și pădurilor, Cristiana Pașca Palmer București, 8 decembrie 2016. Nr. 917. Anexa 1 AMPLASAMENTUL obiectivului de investiții "Trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Porțile de Fier - Reșița - Timișoara - Săcălaz - Arad/LEA 400 kV Porțile de Fier - (Anina) - Reșița" și suprafețele de teren aferente acestuia TERITORIUL MUNICIPIULUI DROBETA-TURNU SEVERIN Parcela (3) stâlp nr. 3, tip ICnR 400170 ┌───────┬─────────────────────────┬─────────┐ │Nr. │Coordonate pct. de contur│Lungimi Parcela (3.3) stâlp nr. 3, tip ICnR 400170, Ps Parcela (4) stâlp nr. 4
HOTĂRÂRE nr. 917 din 8 decembrie 2016 pentru aprobarea amplasamentului şi declanşarea procedurii de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al obiectivului de investiţii "Trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Porţile de Fier - Reşiţa - Timişoara - Săcălaz - Arad/LEA 400 kV Porţile de Fier - (Anina) - Reşiţa". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278302_a_279631]
-
de contur│Lungimi Anexa 2 LISTA cuprinzând imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al obiectivului de investiții "Trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Porțile de Fier - Reșița - Timișoara - Săcălaz - Arad/LEA 400 kV Porțile de Fier - (Anina) - Reșița", proprietarii sau deținătorii acestora, precum și sumele individuale aferente despăgubirilor *Font 7* LEA 110kV
HOTĂRÂRE nr. 917 din 8 decembrie 2016 pentru aprobarea amplasamentului şi declanşarea procedurii de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al obiectivului de investiţii "Trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Porţile de Fier - Reşiţa - Timişoara - Săcălaz - Arad/LEA 400 kV Porţile de Fier - (Anina) - Reşiţa". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278302_a_279631]
-
Bran, Bunești, Cața, Cincu, Dumbrăvița, Feldioara, Hălchiu, Hărman, Homorod, Jibert, Lisa, Moieciu, Ormeniș, Prejmer, Sânpetru, Șercaia, Șoarș, Voila, Vulcan. BRĂILA Municipii Brăila Comune Măxineni. BUZĂU Municipii Buzău, Râmnicu Sărat Comune Bozioru, Merei, Tisău, Vernești. CARAȘ- Muncipii Reșița, Caransebeș SEVERIN Orașe Anina, Băile Herculane, Bocșa, Moldova Nouă, Oravița Comune Bănia, Berzasca, Bozovici, Carașova, Ciclova Română, Eftimie Murgu, Păltiniș, Coronini, Pojejena, Prigor, Sichevița, Târnova. CĂLĂRAȘI Municipii Oltenița Comune Plătărești. CLUJ Municipii Cluj-Napoca, Dej, Turda Orașe Gherla, Huedin Comune Aghireșu, Aiton, Apahida, Baciu, Bobâlna
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
JUDECĂTORIA MOLDOVA NOUĂ cu sediul în orașul Moldova Nouă ORAȘE 1. Moldova Nouă COMUNE 1. Berzasca 5. Pescari 2. Cărbunari 6. Pojejena 3. Gîrnic 7. Sichevița 4. Naidăș 8. Socol 3. JUDECĂTORIA ORAVIȚA cu sediul în orașul Oravița ORAȘE 1. Anina 2. Oravița COMUNE 1. Bănia 11. Grădinari 2. Berliște 12. Lăpușnicel 3. Bozovici 13. Lăpușnicu Mare 4. Ciclova Română 14. Prigor 5. Ciuchici 15. Răcășdia 6. Ciudanovița 16. Sasca Montană 7. Dalboșeț 17. Șopotu Nou 8. Eftimie Murgu 18. Țicvaniu
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
Articolul 1 Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții "Trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Porțile de Fier-Reșița-Timișoara-Săcălaz-Arad/LEA 400 kV Porțile de Fier-(Anina)-Reșița", prevăzuți în anexă. Articolul 2 Anexa cu indicatorii tehnico-economici ai investiției face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 3 Prezentul ordin se duce la îndeplinire de către Direcția buget, financiar și contabilitate, Direcția afaceri europene, Serviciul investiții și achiziții din cadrul
ORDIN nr. 789 din 13 iulie 2016 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii "Trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Porţile de Fier-Reşiţa-Timişoara-Săcălaz- Arad/LEA 400 kV Porţile de Fier-(Anina)-Reşiţa". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274117_a_275446]
-
relațiilor cu mediul de afaceri, Costin Grigore Borc București, 13 iulie 2016. Nr. 789. Anexă INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI ai obiectivului de investiții "Trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Porțile de Fier-Reșița-Timișoara- Săcălaz- Arad/LEA 400 kV Porțile de Fier-(Anina)-Reșița" Titular: statul român, prin Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri Beneficiar: Compania Națională de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" - S.A. Amplasament: amplasamentul obiectivului: Traseul LEA 400 kV simplu circuit Porțile de Fier-Anina-Reșița va străbate 13 unități
ORDIN nr. 789 din 13 iulie 2016 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii "Trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Porţile de Fier-Reşiţa-Timişoara-Săcălaz- Arad/LEA 400 kV Porţile de Fier-(Anina)-Reşiţa". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274117_a_275446]
-
al Energiei Electrice "Transelectrica" - S.A. Amplasament: amplasamentul obiectivului: Traseul LEA 400 kV simplu circuit Porțile de Fier-Anina-Reșița va străbate 13 unități administrativ-teritoriale din cadrul județelor Caraș-Severin și Mehedinți, astfel: - în județul Caraș-Severin (10 unități): comuna Ezeriș, municipiul Reșița, comuna Carașova, orașul Anina, comuna Bozovici, comuna Prigor, comuna Lăpușnicel, comuna Iablanița, comuna Mehadia, comuna Topleț; - în județul Mehedinți (3 unități): comuna Ilovița, comuna Breznița-Ocol, municipiul Drobeta-Turnu Severin. Indicatori tehnico-economici *Font 9* - Valoarea totală a investiției, inclusiv TVA mii lei 176.443,000 (prețuri
ORDIN nr. 789 din 13 iulie 2016 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii "Trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Porţile de Fier-Reşiţa-Timişoara-Săcălaz- Arad/LEA 400 kV Porţile de Fier-(Anina)-Reşiţa". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274117_a_275446]
-
cu drumul național 57 B. Cele mai apropiate stații de linii ferată se află la o distanță apreciabilă față de Bănia. Astfel, față de gara Iablanița suntem la 45 km, față de Oravița la 57 km, iar față de Reșița la 77 km (peste Anina). Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului pe teritoriul satului aduc dovezi materiale ale existenței unei loculiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel în anul 1878, la 4 km. de sat în dealul "Cracu Otar", s-a descoperit o
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
Dalboșeț este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Caraș-Severin, Banat, România. Dalboșețul este așezat în sudul Banatului, la sud de orașul Anina, în partea sudică a județului Caraș-Severin, pe DJ 571 B, la o distanță de 11 km față de Bozovici și 77 km de municipiul Reșița. Amplasat, cu aproximație, în partea centrală a Depresiunii Almăjului (Bozoviciului), care desparte cristalinul Munților Almăjului de
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
satul de reședință al comunei cu același nume din județul Caraș-Severin, Banat, România. Este cunoscut ca fiind principala așezare românească locuită de croați. Carașova se află în județul Caraș-Severin la 15 km distanță de Reșița pe DN 58 (drumul spre Anina). Amplasată într-o zonă muntoasă, la intrarea în Cheile Carașului, Carașova este punct de plecare al unui traseu turistic din Parcul Național Semenic-Cheile Carașului. În Evul Mediu, Carașova a fost un district românesc cu autonomie și istorie separată până în secolul
Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301074_a_302403]
-
din aceste produse erau vândute în localitățiile de la câmpie. Se practica intens trocul, carașovenii cutreierând șesul Banatului între Dunăre și Tisa; produsele agricole (porumb, grâu) erau obținute în schimbul produselor pomicole. Înființarea și dezvoltarea unor centre industriale și miniere precum Reșița, Anina, Dognecea, Doman, Bocșa și Oravița în imediata vecinătate a satelor carașovene, au avut ca rezultat apariția de noi îndeletniciri și în rândul carașovenilor. Până la jumătatea secolului XX-lea, carașovenii considerau nedemnă, chiar rușinoasă, practicarea altor îndeletniciri decât păstoritul, pomicultura și
Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301074_a_302403]
-
localității și în general a Văii Almăjului; de mulți ani, pe vârful dealului Crîst se adună localnici în noaptea Învierii și aprind focuri mari la miezul nopții. Căile de acces spre Bozovici sunt exclusive rutiere, principalul drum fiind DN-57 dinspre Anina și Reșița. Se mai poate intra în Bozovici și dinspre Iablanița, deviind de la E-94 (Timișoara-București), pe DN-57B, iar dinspre sud, de la Dunare, de la Șopotu Nou prin Dalboșeț, se ajunge la Bozovici pe DJ-13. Bozovici are o climă plăcută, fără
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
vegetației. Fiind zona deluroasa, zona în care este situat satul, întâlnim: Tot răul este cel care ne-a dăruit o lunca bogată,lunca pe care oamenii o cultiva cu cereale, în special. Aici întâlnim vegetație de lunca, formată din: salcii, anini, plante agățătoare, buruieni, urzici, ”bruscani”...,iar solul întâlnit aici este cel aluvional, pământ bun pentru culturi de cereale și legume. Mereu populația satului a fost pur românească. În anul 1858 aici existau 14 cehi catolici și aparțineau familiilor Ungar, Tibois
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
care ocupă cea mai mare parte din suprafața împădurita. Speciile cele mai frecvente sunt: gorunul, carpenul, pluta sau plopul cenușiu, fagul, șovarul, păiușul, cucuta de pădure etc. În lunca Ialomiței și ale pâraielor întâlnim zăvoaie în care predomina speciile de anin, plop alb, plop negru, salcie și rachița. Cu secole în urmă pădurile acopereau peste 70% din suprafața regiunii, defrișările care s-au produs în ultimul secol, făcând loc pajiștilor și terenurilor de cultură. Pădurile care acoperă încă dealurile din zona
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
ele formează multe cotituri. Drumul județean DJ710A, ce leagă orașul Pucioasa de municipiul Moreni, străbate comuna în partea de sud. Pe teritoriul comunei Vârfuri, în afară de plantele cultivate și de arborii de pădure (fag, stejar, ulm, alun, carpen, frasin, paltin, mesteacăn, anin, salcie, plop, tei, salcâm) se pot găsi și alte plante din care: Fauna comunei Vârfuri cu specii relativ destul de numeroase pe culmile dealurilor, prin ape, prin desișul pădurilor, sub învelișul de frunze, în pamântul negru al pădurilor se adăpostește o
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
Jebelul, deoarece se afla la o distanță mai mare de 25 km față de frontiera cu Iugoslavia. Totuși, nici jebelenii nu au scapat de persecuții. Câțiva tineri proveniți din familii instărite au fost duși să muncească în minele de cărbuni de la Anina și Lupeni pe perioada satisfacerii stagiului militar, și anume:Ioan Bociu, Ion Codobei, Ion Ionescu, Octavian Loichiță, Petru Malinovski, Aurel Oală, Ionel Pascu și Traian Vatriș. În Revoluția din Decembrie 1989 și-a pierdut viața un tânăr din localitate, pe
Comuna Jebel, Timiș () [Corola-website/Science/301372_a_302701]
-
Cozieni (în trecut, Bălănești) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Anini, Bălănești, Bercești, Ciocănești, Cocârceni, Colțeni, Cozieni (reședința), Fața lui Nan, Glodurile, Izvoru, Lungești, Nistorești, Pietraru, Punga, Teișu, Trestia, Tulburea, Valea Banului, Valea Roatei și Zăpodia. Numărul mare de localități componente se datorează prezenței sale în zona montană, cu sate risipite
Comuna Cozieni, Buzău () [Corola-website/Science/300810_a_302139]
-
Fața lui Nan), în vreme ce comuna Trestia avea 2090 de locuitori. În 1950, comunele au fost arondate raionului Cislău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. Satul Valea Iepei al comunei Bălănești a luat în 1964 denumirea de "Anini". În 1968, cele două comune au fost unite sub numele de "Cozieni", în alcătuirea actuală, și rearondate județului Buzău. Șase obiective din comuna Cozieni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Două dintre
Comuna Cozieni, Buzău () [Corola-website/Science/300810_a_302139]
-
de drenare a apei acumulate din precipitații abundente. Floră este alcătuită din vegetație caracteristică câmpiei, compusă din vegetație lemnoasa în proporție mai mică și vegetație ierboasa în proporție mai mare.Vegetația lemnoasa se compune din: salcie în zona de lunca, anin și foarte putin salcâm, se găsește pe suprafețe foarte mici neîngrijite și predispuse distrugerii în permanență. În zona de deal se întâlnesc salcâmul sub aceleași aspecte că și la lunca.<br> Vegetația ierboasa este alcătuită din: pir, costrei, loboda, știr
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
și-a luat licențele în Filosofie și în Drept. În primăvara aceluiași an a participat la campania monografică organizată de Dimitrie Gusti în satul Goicea Mare (din 1968, component al comunei Goicea), județul Dolj. Tot atunci s-a căsătorit cu Anina Rădulescu-Pogoneanu, o colegă de facultate. Începînd cu toamna lui 1925, Mircea Vulcănescu a făcut studii de specializare la Paris, intenționînd să-și dea un doctorat în drept și altul în sociologie. Vremurile nu i-au permis să-și definitiveze studiile
Mircea Vulcănescu () [Corola-website/Science/298600_a_299929]