2,537 matches
-
către guvern din 5 aprilie 1866602 indicau deja existența unei anumite tensiuni în privința raportului românilor cu etnicii evrei. Apariția, spre sfârșitul domniei lui Cuza, dar și la nivelul anului 1866, a unui număr important de broșuri cu un pronunțat caracter antisemit indica existența deja a unui registru al acuzațiilor la adresa evreilor aproape identic. Expresii precum "corupți", "distrugători ai comerțului", "falsificatori și înșelători" deveneau de acum înainte adevărate stereotipuri 603. Presa romanească avea începând din primăvara anului 1866 rolul ei bine definit
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
și a elementelor germane 615. Deși numărul deputaților care vorbeau despre normalizarea relațiilor dintre evrei și români era minor, faptul că în Constituantă se luase în discuție acordarea unor drepturi și libertăți pentru evrei provoca în țară mai multe acțiuni antisemite. Vechile stereotipuri potrivit cărora evreii se pregăteau să preia conducerea deplină asupra României erau acum repuse pe tapet. Zona de predilecție pentru manifestări și acțiuni antisemite rămânea Moldova, acolo unde un număr mare de evrei dețineau afaceri importante în zona
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
discuție acordarea unor drepturi și libertăți pentru evrei provoca în țară mai multe acțiuni antisemite. Vechile stereotipuri potrivit cărora evreii se pregăteau să preia conducerea deplină asupra României erau acum repuse pe tapet. Zona de predilecție pentru manifestări și acțiuni antisemite rămânea Moldova, acolo unde un număr mare de evrei dețineau afaceri importante în zona comerțului și a industriei. Petițiile de protest adresate Constituantei transmiteau un mesaj cât se putea de clar factorului politic; liberalizarea cerută în repetate rânduri nu cuprindea
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
prea mult pentru că, din dorința asigurării unei majorități parlamentare, I.C. Brătianu avea să realizeze pe parcursul anului 1876 și 1868 o serie de compromisuri cu "Fracțiunea liberă și independentă" condusă de Nicolae Ionescu care avea să ia forma adoptării unei legislații antisemite urmate de anumite abuzuri ale funcționarilor guvernamentali din zona Moldovei 657. Suprapusă peste imaginea de revoluționar al lui I.C. Brătianu, legislația din primăvara anului 1867 avea să creeze o presiune internațională asupra suveranului român și a guvernului de la București 658
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
pline de zeci de CD-uri și DVD-uri cu muzică bisericească, diverse conferințe înregistrate, cărți, obiecte de cult etc. Colecția completă a Părinților Arsenie Boca și Iustin Pârvu, „Sfinții închisorilor”, volumele semnate de Dan Puric, dar și scrierile profund antisemite ale lui Nicolae Paulescu, autorul trist-celebrului volum de „fiziologie filozofică” intitulat Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Francmasoneria, publicat inițial în 1913, dar cu frumoasă carieră interbelică. Recenta reeditare pe care o am în fața ochilor are titlul schimbat, tehnică de camuflaj, o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
o femeie să conducă Partidul Comunist. De aceste prejudecăți ar trebui să ținem seama și, spunea dânsa, sunt evreică, sunt venită nu de mult din Uniunea Sovietică, și există încă multe urme puternice ale influenței acestei politici de discriminare rasială, antisemită și munca fasciștilor români etc. etc. Așa este tovarășe, ai dreptate, dar nu putem și de aceea, spune ea, după ce a spus toate, eu aș propune pe tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej. Vă închipuiți ce discuție penibilă, dar de ce să mă propună
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
deși a reprezentat cu siguranță o componentă de prim rang a acestora. Revenind la cazul României, după cum observă și Dennis Deletant, succesorul Anei Pauker, "Simion Bughici, evreu și el, dovedește că la mijloc nu a fost o măsură din cadrul campaniei antisemite în plin avânt, atunci, în celelalte state din Europa de Est" (Deletant: 1998, 65). Cu toate acestea, în anii '50 și '60, se poate observa o reducere semnificativă a numărului de evrei care dețineau funcții publice (Rotman: 2004, 156). Mai mult, un
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
mai sus menționat). Acesta nu fusese de acord cu alegerea preconizată a lui Roman Zambrowski, membru al guvernului la acea dată, "sub pretextul că acesta era evreu", fapt "ce putea genera dificultăți în rândurile populației". Atitudinea arbitrară și "tonul deschis antisemit" al liderului sovietic au produs nemulțumiri în rândurile comuniștilor polonezi, mai ales în contextul liberalizărilor pe care tocmai acesta le anunțase (Fontaine: 1993, 286). Devenit public, deși nu la nivel oficial, raportul citit de prim-secretarul PCUS la al XX
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
publică" și în școli, fapt care ar antrena adevărate persecuții la adresa copiilor, respectiv profesorilor comuniști, primii "forțați" să învețe, iar ultimii obligați să predea, sau cel puțin să tolereze prezența religiei în mediul educațional. Mai este deplânsă de asemenea "agitația antisemită și antisovietică care ia proporții chiar în sânul partidului" (Lungu, Rețegan: 1996, 389). Din păcate, antisemitismul se manifesta cu putere și la nivel social, protestele studențești din luna noiembrie având o astfel de componentă, chiar bine reliefată. Impactul evenimentelor din
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
își mai găseau locul în noul peisaj economic românesc. În plus, deteriorarea relațiilor sovieto-israeliene (din cauza orientării pro-occidentale ferme a Israelului, așteptările lui Stalin în privința atragerii acestui stat pe orbita sovietică fiind astfel înșelate) și declanșarea de către Stalin a unei politici antisemite, circumscrise desigur vocabularului leninist post-revoluționar, îngreuna de asemenea posibilitățile emigrării populației române de rit iudaic în Israel (Rotman: 2004; pentru Holocaustul din România vezi Ioanid, Friling, Ionescu: 2005). După 1965, Ceaușescu va facilita parțial, ca urmare a obținerii clauzei celei
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
au căsătorit, iar eu am fost primul născut. Mai am un frate, care acum e În Canada - a plecat acum trei ani. Eu am rămas aici și m-am căsătorit cu o româncă. Și Înainte de deportare, când ați simțit mișcarea antisemită? În urma pactului Ribbentrop-Molotov ei au ocupat Bucovina*. Și Basarabia, și Bucovina. Au venit rușii, dar ei n-aveau treabă cu evreii. Tatăl meu, fiind funcționar de stat, ar fi trebuit să se refugieze. Dar necazurile au Început din iunie, mi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
fiica lui și familia lor nu sunt evlavioși, nu sunt... El nu se Împăca cu viața de acolo - aici, În România, În Siret oamenii erau mai evlavioși. Deci asta a fost familia, Înainte de război. Cum ați Început să simțiți legile antisemite? Au fost cam În felul următor. Tata era tocmai atunci concentrat, cum se făcea pe atunci. În lagărele de muncă? Nu, nu. Concentrat obișnuit În armata română. Făcuse armata și În ’40 nu era rezervist - era, cum s-ar spune
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
41, ’40-’41. Tata avea o prăvălioară sau un atelier, nici eu nu pot să vă spun sigur ce era, că după aceea n-a mai putut să-și mai reia activitatea. Mama era casnică. Cum vă amintiți dumneavoastră legile antisemite? Le-ați simțit sau nu? Cum să nu! În primul rând Îmi amintesc drumul din România spre Transnistria. A fost groaznic. Adulților li s-a spus să ia cât pot duce În spinare. Nu știu prin ce minune s-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
acolo erau părinții mei, Leib și Cily Schoil, acolo am locuit. În anul 1940* am fost scoși din case, pentru că așa dăduse dispoziție Antonescu, că evreii nu mai au dreptul să stea la sate. Aceasta a fost una dintre legile antisemite? - Da, asta s-a Întâmplat În luna octombrie. Conform ordinului autorităților care prevedea că evreii nu mai au dreptul să locuiască În mediul rural, am fost obligați să ne părăsim locuințele În timp de 24 de ore și să ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
plăcea foarte mult. Oamenii Își păstrau integritatea, nu erau chiar așa, ca niște animale. (decembrie 2002) „Foamea era marea problemă” interviu cu Ghizela Vasiliu Mihai Vakulovski: Doamnă Ghizela Vasiliu, ce făceau părinții dumneavoastră Înainte de Holocaust și cum ați simțit legile antisemite? Ghizela Vasiliu: Tatăl meu avea o cofetărie, dar, o dată cu românizarea, a pierdut-o. Ne-am dus la Sărdeni, să fim toată familia Împreună, și de acolo ne-au luat pe toți În Transnistria. Noi am fost trei surori și un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
fost În celelalte țări? Nu s-a Întâmplat? (decembrie 2002) „Ne-a salvat comandantul lagărului” interviu cu Rudich Manin (n. 1932) Mihai Vakulovski: Domnule Rudich Manin, mai Întâi povestiți-ne despre familia dumneavoastră dinainte de război și cum ați simțit legile antisemite. Rudich Manin: Înainte de război am locuit În Cuciurul Mare, județul Cernăuți. Era un fel de periferie a orașului Cernăuți. Tata a avut acolo, un fel de alimentară - băcănie Îi zicea pe vremea aceea - mama era casnică - și am o soră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
a revenit la 2 ani. (februarie 2003) „Cei care ne-au dus erau jandarmi români” interviu cu Erika Elenboghen (n. 1931) — Mihai Vakulovski: Doamnă Erika Elenboghen, pentru Început povestiți-ne despre familia dumneavoastră dinainte de război și cum ați simțit legile antisemite. — Erika Elenboghen: Eram copilă și am simțit abia când ne-au dus În lagăr, mai Întâi În Cernăuți - era deja Antonescu la putere. — Sunteți din Cernăuți? Da. Și după un timp ne-au adunat și ne-au dus În Transnistria
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Închis cabinetul? Cred că În ’39, cu un an-doi Înainte de a ne evacua... Și ce a făcut În această perioadă tatăl dumneavoastră? A mai avut pacienții lui, care mai veneau la el, și rezervele care au fost... Ce alte legi antisemite vă mai aduceți aminte? Ce-mi aduc aminte... Purtam steaua - era obligatoriu să purtăm steaua. Era obligatoriu seara să nu ieși din casă, de la o anumită oră... Și deja simțeai și pe stradă că erai cumva marginalizată - nu se mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
a, făcute normal... — Asta În ce an se Întâmpla? — În ’39-’40, căci În ’41 am fost deja deportați. Din ordinul mareșalului Antonescu, toți evreii din Suceava am fost deportați: n-a rămas nici un singur evreu În Suceava... — De ce legi antisemite vă aduceți aminte din acea perioadă dinaintea deportării? — În primul rând era legea aceea, cum se chema, românizarea. Ei, atunci au fost confiscate bunurile evreiești, pe urmă a fost o lege cum că evreii n-aveau voie să locuiască la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
era În casă, de parcă ar fi fost averea lui. — Înainte de deportare au existat pogromuri la Suceava? — Nu, la Suceava nu. În sate au fost pogromuri... — În satele de lângă Suceava? — Da... Pe lângă legionari mai erau și cuziștii, care erau tot rasiști, antisemiți. Rudele noastre din Bălăceana au venit de multe ori la noi la Suceava bătuți, ciomăgiți, furați, maltratați de acești cuziști - În acel sat erau mulți cuziști... — Știați de pogromuri și În alte părți? Nu, eu știam doar despre cele ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
noi... — La Murafa autoritățile ce indicații v-au dat? — Erau numai jandarmi, iar În afară de jandarmeria română mai erau și ucrainenii... Nu știu cum le zicea, dar erau ajutorul jandarmeriei române și ăia tot ne păzeau, un fel de miliție ucraineană, tot foarte antisemiți... — Vi s-a spus că n-aveați voie să ieșiți? — Nu. bineînțeles că n-aveam voie să ieșim din localitate... Nu aveam unde să muncim, nu ne-au dat nici o posibilitate să muncim. În Murafa exista un sovhoz, o gospodărie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
s-au purtat bine... — Dar restul populației cum v-a primit? Destul de bine... — Uitaseră antisemitismul? — Da, uitaseră - era deja o altă atitudine. — Aceiași oameni care se uitau strâmb și-au schimbat comportamentul? — Aceiași oameni. Bine, nu știu dacă erau chiar antisemiți -, erau speriați, le era și lor frică, le era frică să aibă legături cu evreii... Nu știu dacă erau toți antisemiți, nu pot să spun așa ceva... Nu erau antisemiți, dar erau retrași. S-au retras, n-au vrut să aibă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
atitudine. — Aceiași oameni care se uitau strâmb și-au schimbat comportamentul? — Aceiași oameni. Bine, nu știu dacă erau chiar antisemiți -, erau speriați, le era și lor frică, le era frică să aibă legături cu evreii... Nu știu dacă erau toți antisemiți, nu pot să spun așa ceva... Nu erau antisemiți, dar erau retrași. S-au retras, n-au vrut să aibă relații cu noi În acea perioadă grea, oarecum de Înțeles... — Nu cred că e chiar de Înțeles... — Poate nu e chiar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
au schimbat comportamentul? — Aceiași oameni. Bine, nu știu dacă erau chiar antisemiți -, erau speriați, le era și lor frică, le era frică să aibă legături cu evreii... Nu știu dacă erau toți antisemiți, nu pot să spun așa ceva... Nu erau antisemiți, dar erau retrași. S-au retras, n-au vrut să aibă relații cu noi În acea perioadă grea, oarecum de Înțeles... — Nu cred că e chiar de Înțeles... — Poate nu e chiar așa „de Înțeles”... Nu ne-au făcut nici un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de copiii bolnavi... — Cu restul populației, În perioada comunistă, ce relații ați avut? — Bune, n-am avut nici un fel de... Am avut prieteni, n-am mai simțit antisemitism din partea populației românești... Și, vă spun, eu nu cred că populația era antisemită - așa erau vremurile pe atunci, era frică... Intrase foarte mult tineretul În mișcarea legionară... Am avut o prietenă care era legionară și când mă vedea fugea pe partea cealaltă... După război am reluat prietenia de parcă nu s-ar fi Întâmplat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]