1,523 matches
-
minciuna, practica mințitului apare în majoritatea dacă nu în toate societățile. Tipurile de minciună pot reflecta trăsături ale vieții economice în societățile tribale aproape în același fel în care o fac în societățile industrializate. De exemplu, Siskind (1973:7), un antropolog american care a studiat populația Sharanahua din Peru, relatează că în timpul lucrului pe teren, ea a învățat arta acestui popor de a minți. Carnea animalelor sălbatice este considerată o hrană prețioasă; oamenilor le place să fie generoși; refuzurile directe sînt
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
a doua strategie defensivă practicată de familiile care țin să-și apere onoarea. Atitudinile grecilor față de minciună, conformîndu-se acestei generalizări, au fost menționate în capitolul 1, pe baza descoperirilor lui Ernestine Friedl. Asemenea strategii sînt semnalate și de un alt antropolog social, Juliet du Boulay, care a studiat un sat din insula grecească Euboea, în anii 1960. Comparînd observațiile sale cu cele ale lui Gilsenan, se disting diferențe importante. În zonele rurale din Grecia, onoarea familiei trebuia de asemenea apărată, însă
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
și între persoane aflate pe poziții egale; poate exista o anume reținere față de contrazicerea fățișă. De exemplu, poporul Semai din Malaezia "dezaprobă contrazicerea reciprocă fățișă" și pune la cale diferite planuri pentru a evita acest lucru. Dentan (1970:109), un antropolog american care a lucrat în mijlocul populației Semai în anul 1960, a fost nevoit să adopte aceleași strategii pentru a evita certurile. Buna înțelegere aparentă creată în acest mod poate induce în eroare un străin, nu însă și un membru al
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
numai în calea cercetătorului; mulți turiști se pot simți înșelați cînd locuitorii țării pe care o vizitează nu-și țin promisiunile, pe care aceștia din urmă nu le-au făcut cu intenția reală de a le respecta. Herbert Passin, un antropolog american care a lucrat în mijlocul unui grup de indieni mexicani în 1940, a notat în detaliu minciunile care i-au fost spuse. El spune că oamenii negau sistematic faptul că ar fi deținut bunuri materiale de valoare și totuși, în
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
problematică nu numai în privința romanelor și a altor specii literare; ea a devenit un subiect de controversă și în unele ramuri ale științei sociale, în special în etnografie. Într-adevăr, se pare că Edmund Leach le-a spus colegilor săi antropologi că ar trebui să se critice singuri nu pentru incompetența profesională, ci pentru lipsa de talent la scris (Abrahams 1987:15). Leach (1987:1, 9, 12) spune că "întreaga etnografie este ficțională" (sublinierea îi aparține), că "majoritatea monografiilor etnografice sînt
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
1). În secolul al XX-lea, psihologii, mai mult decît sociologii, au întreprins nenumărate anchete în care studiau minciuna și modul de detectare a acesteia, implicînd în special copii și desfășurîndu-se mai degrabă în laborator decît pe teren. Mai recent, antropologii sociali au publicat cîteva studii de valoare asupra minciunii din viața reală, concentrîndu-se mai mult asupra adulților decît a copiilor. Totuși, dacă ne interesează o analiză sociologică convingătoare asupra minciunii, trebuie să ne îndreptăm atenția spre lucrarea lui Georg Simmel
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
pentru o încredere și onestitate absolută. Părerile lui Eliot se regăsesc în viziunea exprimată anterior lui de către H.L. Mencken (1924:275) care susținea că "adevărul este ceva prea aspru și răscolitor pentru a fi suportat de majoritatea oamenilor". Mai recent, antropologul american Elizabeth Colson (1989:2) a observat că "oamenii reacționează la ceea ce cred că gîndesc ceilalți; este poate un noroc că nu știu de fapt care sînt adevăratele gînduri ale semenilor". În aceeași manieră, Kaufmann (1970:9) observă că "gustul
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
vedere (agronomice, biologice, culturale, ecologice, economice, energetice, etnice, farmaceutice, geopolitice, industriale, militare, politice, sociale, strategice, tehnice, tehnologice etc.). Un exemplu edificator în acest sens îl reprezintă apariția teoriei corelației datorită cercetărilor riguroase asupra eredității ale lui sir Francis Galton (1822-1911) [antropolog, biolog, psiholog și statistician englez, vărul lui Charles Darwin (1809-1882)], care l-au condus în anul 1866 la conceptul de variație legată a fenomenelor. Eclectic și neobosit în căutările lui, Galton a trăit cu obsesia măsurii, a preconizat măsura caracteristicilor
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
francezi și unul dintre cei mai importanți specialiști europeni în antropologie socială și culturală. A fost director la "École des Hautes Études en Sciences Sociales" și este autorul mai multor lucrări de specialitate. Jean-Paul Colleyn (n. 1949) este un cunoscut antropolog belgian specializat în realizarea filmelor documentare. Este autorul mai multor filme etnografice de referință. În prezent, Jean-Paul Colleyn este conferențiar la "École des Hautes Études en Sciences Sociales" și cercetător de teren în mai multe zone din Africa. L'Anthropologie
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
socială a comunităților exotice, așa-zis primitive. Nefuncționând social sub semnul democratic al separării puterilor în stat și al exercitării diferențiate a autorității, societățile neeuropene sunt în continuare sensibile și la ipostazele simbolice și spirituale ale realităților cotidiene. De exemplu, antropologul sosit "să studieze, de pildă, concepțiile despre rău și nenorocire printre aborigenii din Australia, el va fi condus, cu multe eforturi, să înțeleagă complexitatea organizării clanului și procesul de denumire a clanurilor și a generațiilor. Dacă a venit să studieze
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
corectă și profundă a acestei coregrafii pune în jocul antropologiei prezența Celuilalt și gândirea dialogală. Este realmente excelentă pledoaria autorilor pentru gândirea dialogală și acceptarea Celuilalt. Ce este gândirea dialogală? Este actul rațional care "a trecut prin proba Celuilalt"7. Antropologul care gândește dialogal și-a asumat deja în propria-i conștiință bogăția spirituală a întâlnirii a două sau mai multe culturi diferite de cea europeană. Acest fapt îi îmbogățește Sinele (Mircea Eliade). Relevarea de sine a Sinelui se numește "experiență
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
bogăția spirituală a întâlnirii a două sau mai multe culturi diferite de cea europeană. Acest fapt îi îmbogățește Sinele (Mircea Eliade). Relevarea de sine a Sinelui se numește "experiență antropologică" și are o importanță capitală în cercetarea de teren. Ca antropolog, atingi acel nivel rafinat al înțelegerii atunci când pricepi imediat celebra frază a lui Brecht: El gândea în alte capete și în capul său alte capete gândeau. Aceasta este gândirea adevărată 8. O asemenea gândire conștientizează imediat faptul că trăim în
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
este gândirea adevărată 8. O asemenea gândire conștientizează imediat faptul că trăim în prezent un timp al provocărilor alterității. În jocul social este prezentă alteritatea etnică, religioasă, culturală, politică și chiar economică. Or, interesant și original în textul celor doi antropologi este faptul că ei schimbă accentele din cuprinsul relației antropologului cu ceilalți. Nu primează și nu sunt prioritar valorizate provocările pe care ceilalți mi le aduc mie, cu străinătatea lor, chiar la mine acasă. Accentele cad în special pe "mirarea
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
că trăim în prezent un timp al provocărilor alterității. În jocul social este prezentă alteritatea etnică, religioasă, culturală, politică și chiar economică. Or, interesant și original în textul celor doi antropologi este faptul că ei schimbă accentele din cuprinsul relației antropologului cu ceilalți. Nu primează și nu sunt prioritar valorizate provocările pe care ceilalți mi le aduc mie, cu străinătatea lor, chiar la mine acasă. Accentele cad în special pe "mirarea sistematică" a mea ca antropolog. Ea se traduce exact prin
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
schimbă accentele din cuprinsul relației antropologului cu ceilalți. Nu primează și nu sunt prioritar valorizate provocările pe care ceilalți mi le aduc mie, cu străinătatea lor, chiar la mine acasă. Accentele cad în special pe "mirarea sistematică" a mea ca antropolog. Ea se traduce exact prin asumarea, deseori dificilă, a primelor impresii și prin pornirea firească de a interpreta și înțelege provocările celorlalți prin grila clasică a propriilor mele mentalități. În joc este dominanța propriului habitus. Tocmai de aceea antropologul "trebuie
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
ca antropolog. Ea se traduce exact prin asumarea, deseori dificilă, a primelor impresii și prin pornirea firească de a interpreta și înțelege provocările celorlalți prin grila clasică a propriilor mele mentalități. În joc este dominanța propriului habitus. Tocmai de aceea antropologul "trebuie să-și chestioneze fără încetare propriile sale propoziții a priori și să se pună în situația de învățare"9. Curios este faptul că această necesară și vitală învățare este astăzi sabotată, constant și eficient, de ceea ce autorii cărții numesc
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
fiecare dintre ele în parte, sunt "fapte sociale totale" (Marcel Mauss)13. Astăzi, cercetarea socio-antropologică a lor nu poate face abstracție de filmul etnografic și, în general, de antropologia vizuală. 4. Filmul etnografic și antropologia vizuală Așa cum afirmă cei doi antropologi, noțiunea de "film etnografic" este una complexă și chiar histrionică în cuprinderea ei. Conține "filme ale exploratorilor, ale călătorilor, ale cineaștilor independenți, ale reporterilor de televiziune"14. Dincolo de aceste realități, cei doi autori pledează argumentat pentru filmul antropologic realizat de
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
Ai două variante: "fie deprimarea, fie reflecția"16. Un om slab "alege" deprimarea, un altul puternic și educat alege reflecția. Ambele îi schimbă radical viața. A doua față a provocării vine din partea ta la adresa celorlalți. Impactul filmului etnografic realizat de antropologul occidental este însă unul mai mic, în condițiile în care cei din comunitățile exotice, arhaice, îndepărtate, s-au obișnuit cu prezența noastră. Detaliind subtilitățile tehnice ale captării vieții exotice și indigene de către cineaști, Marc Augé și Jean-Paul Colleyn remarcă și
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
anumitor lucrări de specialitate. Specialistul ascultă rareori întrebările "marelui public", asfel încât într-o carte de popularizare este greu să "traduci" lucrările erudite fără a încerca să le faci să corespundă în mod artificial așteptărilor cititorilor profani. Pe drept cuvânt, antropologii au crezut că trebuie să dezvolte un vocabular specializat, dar nu au reușit să stabilească un adevărat consens în privința numeroaselor definiții. Cititorul neavertizat, grăbit să asimileze niște cunoștințe, ar putea simți un soi de descumpănire, dar această incoerență aparentă se
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
dificilă inițierea în antropologie: nu numai că numărul publicațiilor a explodat în ultimele decenii, dar trebuie luate în calcul și cercetările de la alte discipline, deoarece este adevărat că antropologia este ea însăși o disciplină de răscruce. Majoritatea termenilor utilizați de către antropologi sunt folosiți, de asemenea, de către toată lumea. Ei nu sunt niciodată "exclusiv savanți" sau "integral tehnici", ci au adeseori o conotație ideologică. Trebuie să remarcăm, de altfel, că jurnalismul folosește cu plăcere o antropologie parodică, întrebuințând fără rigoare noțiuni exotice în
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
despre "șeicul de la Collège de France", despre "casta absolvenților de la Școala Națională de Administrație", despre "Marele Șef" al televiziunii publice etc. În sfârșit, acum când fărâmițarea pe specializări se amplifică, granițele exterioare ale antropologiei se amestecă, mai ales cu sociologia. Antropologul trebuie să utilizeze metodele cantitative ale sociologiei și sociologul recurge adesea la metodele calitative dragi colegilor săi antropologi. Cu toții încearcă să înțeleagă concepția pe care și-o fac actorii despre lumea socială. Sociologia s-a înnoit datorită unor studii localizate
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
televiziunii publice etc. În sfârșit, acum când fărâmițarea pe specializări se amplifică, granițele exterioare ale antropologiei se amestecă, mai ales cu sociologia. Antropologul trebuie să utilizeze metodele cantitative ale sociologiei și sociologul recurge adesea la metodele calitative dragi colegilor săi antropologi. Cu toții încearcă să înțeleagă concepția pe care și-o fac actorii despre lumea socială. Sociologia s-a înnoit datorită unor studii localizate, realizate cu metodele calitative ale etnografiei. Anumiți sociologi sunt foarte aproape de antropologie; anumiți antropologi schimbă terenul, trec din
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
calitative dragi colegilor săi antropologi. Cu toții încearcă să înțeleagă concepția pe care și-o fac actorii despre lumea socială. Sociologia s-a înnoit datorită unor studii localizate, realizate cu metodele calitative ale etnografiei. Anumiți sociologi sunt foarte aproape de antropologie; anumiți antropologi schimbă terenul, trec din Africa sau din Amazonia în Europa. Actorii își fabrică lumea lor socială prin sensul pe care ei îl acordă obiectelor, situațiilor, simbolurilor care îi înconjoară. Alt punct de convergență: faptul social nu este identificat drept un
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
comporta în societate. Sensul este incorporat și nu reprezentat. Prin urmare, aceste automatisme eliberează ființele umane și le fac capabile de inovații, dar, în cursul istoriei, ele pot deveni o povară, dacă se transformă mai încet decât o cere contextul. Antropologul studiază raporturile intersubiective dintre contemporanii noștri, chiar dacă ei sunt Nambikwara, Arapesh, adepți ai cultului brazilian Candomblé, noii îmbogățiți din Silicon Valley, cetățeni ai orașelor noi, conducători de întreprindere sau deputați europeni. Aceste raporturi de alteritate și de identitate nu sunt
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
culturilor pe care le concepeau ca fiind mai omogene decât erau, dar acest lucru nu reprezintă o piedică în a sublinia faptul că acele configurații care corespund unei culturi sau unei societăți particulare nu sunt totuși de o arbitrarietate totală. Antropologul găsește acolo regularități și, comparându-le cu celelalte, poate teoretiza aceste elaborări diferite ale sensului. De exemplu, el poate regăsi la populația Samo din Burkina-Faso o nomenclatură a termenilor de rudenie identificată deja la indienii Omaha din America de Nord, sau poate
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]