1,520 matches
-
aceste limite, sociologia religiilor propusă de Durkheim continuă să fie actuală și stimulativă pentru actualele cercetări sociologice ale faptului religios. I.2.2.2. Sacrul în viziunea lui Émile Durkheim O succintă și clară analiză a sacrului în viziunea unor antropologi și sociologi clasici (Durkheim, Mauss, Makarius, Girard, léVI-Bruhl, callois) o oferă Mario Pollo. cercetarea sociologică clasică a sacrului a pus un accent special pe ceea ce s-a numit ambiguitatea sacrului. Émile Durkheim remarcă foarte bine acest fapt. Nu a fost
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
în mod direct, nemijlocit. Ele trebuie să se fixeze pe obiectele exterioare pentru a se cunoaște pe ele însele. Drept urmare, vor lua o parte din caracteristicile lucrurilor. Le vor purta urmele, însemnele. i.2.3. Marcel Mauss Este sociologul și antropologul francez care vine pe linia cercetărilor lui Émile Durkheim. A negat dimensiunea transculturală a conceptului de sacru la Durkheim. Acesta ar fi nepotrivit pentru cercetarea religiilor nesemitice. Apoi Marcel Mauss a înlocuit conceptul durkheimist de sacrul cu noțiunea de mana
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
ale religiei. Animismul este una dintre acestea. Teoriile proanimiste susțineau însuflețirea deplină a întregului cosmos. Animus este un suflet prezent în tot ce există în lumea aceasta, de la pietre până la stele. Reprezentanții clasici ai animismului au fost Edward Burnett Tylor (antropolog englez, 1832-1917), autor al lucrărilor Cultura primitivă și Cercetări asupra istoriei timpurii a omenirii; John Lubbock - Originea civilizației și Herbert Spencer - Principii de sociologie. ideile de bază ale animismului sunt, în esență, următoarele: a) Originea credinței în spirite se află
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
șamanismul. Astfel, avem: * șamanismul Asiatic. Unii specialiști contemporani sunt tentați „de a atribui origini șamanice picturilor rupestre din Siberia (către 1000 Î.Hr.), pe baza trăsăturilor distinctive pe care le au în comun cu costumele și ritualurile șamanice atestate de antropologi”; * șamanismul din Siberia Septentrională. Instituția socială a șamanului diferă în funcție de puterile sale. Întotdeauna însă costumul/accesoriile sale cuprind următoarele: toba din lemnul copacului/arborelui cosmic, tichia și costumul; * șamanismul popoarelor arctice. Eliade descrie acest tip de șamanism ca fiind unul
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
la zi vechile practici de tip șamanic. Japonia contemporană trăiește și ea o revigorare a șamanismului în cadrul noilor mișcări religioase. O cauză specială a creșterii interesului pentru șamanismul contemporan o constituie - cel puțin în mediile sociale educate - succesul scrierilor unor antropologi occidentali. De exemplu, în anii ’80, antropologul carlos castaneda s-a făcut apologetul șamanismului. Oamenii de știință l-au acuzat (pe bună dreptate) de simplificări și falsuri ale fenomenului. Șamanismul apare la el ca „model alternativ de percepție a unei
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Japonia contemporană trăiește și ea o revigorare a șamanismului în cadrul noilor mișcări religioase. O cauză specială a creșterii interesului pentru șamanismul contemporan o constituie - cel puțin în mediile sociale educate - succesul scrierilor unor antropologi occidentali. De exemplu, în anii ’80, antropologul carlos castaneda s-a făcut apologetul șamanismului. Oamenii de știință l-au acuzat (pe bună dreptate) de simplificări și falsuri ale fenomenului. Șamanismul apare la el ca „model alternativ de percepție a unei realități necunoscute”. A fost ucenicul șaman al
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
frenetice, practici șintoiste de servire a ceaiului și muzică contemporană. În concluzie, șamanismul actual de tip comercial este cu totul altceva decât ceea ce „făcea, în anii ’50, aldous Huxley grație mescalinei”. cum se explică sociologic succesul acestor practici neoșamanice? conform antropologului francez claude rivière, o parte a societății occidentale actuale, „pierzându-și credința în sacrul instituționalizat de bisericile creștine, încearcă să regăsească sacrul prin alte mijloace: divinație și vindecare, asceză, călătorie în lumea spiritelor aliate omului, extaz cu sau fără droguri
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
o forță impersonală, stăpânită de om. ideea apare la melanezieni. Mana nu este doar apanajul magicienilor: fiecare om, prin practici oculte, o poate stăpâni. Br. Malinowski, Magie, știință și religie. Tradiția confirmă magia și oferă prilejul accederii la ea, susține antropologul polonez. Magia nu derivă din simpla observare a naturii și din cunoașterea legilor ei. alți autori susțin ideea că magia apare ca urmare a legăturii stabilite între fenomenele necunoscute și cele cunoscute. Starea emoțională este cea care prilejuiește realizarea unor
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
că Anglia nu este "pe primele locuri în privința ratei sinuciderilor" și că în anotimpul cețos sînt cele mai puține suicideri. Indiferent cine are dreptate în speța de mai sus, după explorările aprofundate ale unor cercetători precum Franz Boas și alți antropologi privind relațiile dintre civilizația umană și mediul înconjurător, această chestiune în cel mai bun caz rămîne deschisă, în sensul că nu putem ști dacă Chatterton s-ar fi sinucis chiar și dacă ar fi avut șansa să trăiască la Florența
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
nu-mi plîng de milă pentru o așa ignoranță, am întrebat despre John Lubbock pe cîțiva profesori de engleză. Nothing! în articol, I. Botez se arată entuziasmat de prodigioasa personalitate a lordului Avebury: om de afaceri, finanțist, statistician, botanist, zoolog, antropolog, geolog, arheolog, politician, scriitor. Treizeci de ani membru al Camerei Deputaților, apoi pair în Camera Lorzilor, s a impus ca unul dintre cei mai aprigi susținători ai muncitorilor, pentru care a obținut „limitarea orelor de muncă” și „sporirea orelor de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Co-fondator și animator al celebrului grup și al celebrei reviste Socialism sau Barbarie, promovase dialogul democratic, ideea autogestiunii muncitorești, critica societății birocratice și a malformațiilor ei. Adversar al totalitarismului de orice tip și critic al capitalismului monopolist, politolog, psihanalist, filosof, antropolog cultural și exeget literar, Castoriadis lucra, În acea perioadă, la volumul Despre politica lui Platon care avea să apară În următorii ani și În care, cum afirma un critic, „Platon Își găsise un adversar la Înălțimea sa”. Îl priveam, gândindu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de acord asupra existenței a două atitudini diferite - două povestiri - care pun față În față un „postmodernism materialist” american și o „hipermodernitate” franceză. Ceea ce este obezitate pentru ultima - de unde Înlocuirea prefixului post cu hiper, ultra sau supra, ultimul folosit de antropologul Marc Augé - poate fi, dimpotrivă, belșug, bogăție, Îndestulare pentru primul. Viteza unei societăți dominate de capital poate fi celebrată sau, dimpotrivă, tematizată ca sursa unei fascinații meduzante cum face Paul Virilio. Poți saluta delocalizarea, imaginația ta poate urca În spirale
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
dat de studiile rurale, dar școala i-a avut ca elevi pe M. Vulcănescu, deopotrivă filosof creștin și sociolog rural, pe A. Golopenția și Sabin Manuilă, întemeietorii etnopoliticii românești, pe Ion Ionică și Tr. Herseni, sociologi rurali, dar și mari antropologi, de care se leagă paleoetnografia, ontologia regională și metoda analizei structurale („comparatismul progresiv”, cum îl numea Ion Ionică), pe C-tin Brăiloiu, întemeietorul etnomuzicologiei, pe care o anunță ca pe o invenție proprie H. Garfinkel circa 40 de ani mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
o politică de adecvare a guvernelor statelor implicate atât în țările de origine, cât și la destinație. Note Proiectul a avut două componente: calitativă și cantitativă. Coordonarea cercetării calitative pentru întregul proiect a fost făcută de Monica Janowski, cercetător și antropolog la Institutul de Resurse Naturale din Londra. Coordonarea cercetării calitative pentru România a intrat în sarcina autorului acestui articol. Echipele de cercetători au locuit în perioada muncii de teren în casele localnicilor. Pe această cale, autorul dorește să mulțumească domnului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
era necesară o lucrare de sinteză în limba română, datorită interesului crescut al tinerilor pentru tulburările de personalitate. Psihiatrii români se întâlnesc de mai mulți ani la simpozioane de profil împreună cu psihologii. Dezbaterea problematicii necesită și colaborarea sociologilor, juriștilor, criminologilor, antropologilor, eticienilor, filosofilor. Apoi, cărțile privitoare la tulburările de personalitate au apărut și apar aproape numai în universul științific anglosaxon. În Europa, în afară de cartea clasică a lui Tyrer - din Marea Britanie -, se poate cita o sinteză franceză și unele încercări germane. Încercăm
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
un corp doctrinar solid și unitar, care să fie un referențial indiscutabil pentru comunitatea psihologilor și psihopatologilor atunci când se comentează tulburările de personalitate, deși o serie de sugestii, date, metodologii și concepții îl pot inspira pe psiholog, clinician sau pe antropolog. Acest fapt se cere subliniat, deoarece, în ultimul timp, mulți susțin o ideologie a importanței și primatului „datelor empirice”, a fundamentării pe „evidențe faptice”, reproductibile. Dar orice fapt științific, în toate domeniile - deci inclusiv în psihologia persoanei și în domeniul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
-lea, prelungită în spitalele secolul XX. Problema psihiatrilor a fost de a diferenția această „entitate nosologică” de alte „boli psihice”. Dar modalități excentrice și problematice social de manifestare a personalității au fost descrise mereu de juriști, istoriografi, cronicari, moraliști, romancieri, antropologi, doar cu vagi aluzii la ceea ce într-o sociocultură dată se înțelegea prin „nebunie” (Fabrega, 1994Ă. În prezent, TP sunt obiectul unei preocupări medicale. Ele fac parte din nosologia psihiatrică, sunt incluse în sisteme oficiale de diagnostic, sunt descrise în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sate din Vrancea. Viitorul social. Revistă de sociologie și științe politice, LXXX, septembrie-octombrie, 442-451. Geană, Gheorghiță. (2000). Proverb and exploration. Essay in the applied poetics of a cultural fact. Lucrare prezentată la cea de-a cincea ediție a Conferinței Asociației Antropologilor Sociali din Europa, Frankfurt am Main, 4-7 septembrie 1998. Geană, Gheorghiță. (2005). Antropologia culturală. Un profil epistemologic. București: Editura Criterion. Kluckhohn, Florence. (1967) [1953]. Dominant and Variant Value Orientation. În C. Kluckhohn, H.A. Murray, D. Schneider (ed.), Personality in Nature
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Ideology (1960), The Coming of Postindustrial Society (1973) și The Cultural Contradiction of Capitalism (1976), la sociologul și filozoful Rose Laub Coser, cu scrierile sale despre muncă și birocrație, despre familie și statusul femeilor în capitalism, la filozoful, sociologul și antropologul social britanic Ernest Gellner, emigrant din Cehoslovacia după invazia germană din 1938, cu lucrările Nation and Nationalism (1983), State and Society in Soviet Thought (1988), la sociologul britanic John Goldthorpe, autorul lucrării Order and Conflict in Contemporary Capitalism (1985), și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
apanaj minunat al unui animal supranatural, manifestându-se mai mult în mod emblematic decât real și pe care nimeni nu pare a-l asocia virtuților terapeutice"29. Recunosc: e un unghi de vedere care nu îmi convine. Mai întâi, pentru că antropologul adoptă o perspectivă pozitivistă care trădează viziunea medievală ce a stat la originea reprezentării. Pentru el, unicornul este un amestec de "elemente absolut reale, dintele unui cetaceu, necunoscut, fără îndoială, și un animal de încălecat, ambele incontestabile"30. Or, dacă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
tonuri și mijloace sunt folosite, adesea cu talent, de autorii de SF. În plus, cu acea prospețime naivă care, vizând un public entuziast, încearcă să-l uimească prin metafore noi, corespunzătoare lumilor noi, SF-ul pune cititorul în postura de antropolog al lumilor viitoare. Bibliografie Pentru un tur de orizont tematic, vezi La Grande Histoire de la science-fiction (Livre de Poche). Operele din bibliografie sunt în cea mai mare parte editate la Paris. Vom preciza orașul de editare pentru celelalte. Opere literare
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
care nu au din punct de vedere social și economic o importanță atât de mare ca activitățile luate în sens larg, pe care le desfășoară împreună”(Vazsonyi, Flannery, Waldman, 2007, p. 7). Extinderea conceptului, în domeniul științelor sociale, prin cunoscutul antropolog Claude Levy-Strauss, conduce la definirea violenței ca „orice stare nedreaptă sau crudă a lucrurilor ori maltratarea unei alte ființe umane”. Această definiție largă cuprinde atât actele de abuz al copilului, cât și marginalizarea unor grupuri sociale sau a unui individ
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în România în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Deși complet ignorate de istoricii agreați de stat în perioada comunistă, o dată cu căderea comunismului aceste povești au ajuns în centrul atenției a numeroși oameni de cultură, în special istorici și antropologi. De exemplu, istoricul român Doru Radosav oferă o importantă perspectivă asupra experienței și condițiilor de viață ale etnicilor germani deportați în Donbas în lucrarea Donbas, o istorie deportată. Abordând tema din perspectiva istoriei orale, autorul introduce în studiul său mărturiile
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
care au trăit aceste experiențe, fiind sensibil la variabile precum gen, clasă, vârstă și etnie, oferind o viziune detaliată asupra modului în care se construia identitatea și asupra modului în care viața era trăită în condițiile deportării. Folosind aceeași abordare, antropologul român Smaranda Vultur a publicat un număr important de lucrări ce au ca element central etnicii germani, mai precis șvabii din Banat, mulți dintre ei fiind de asemenea deportați în Uniunea Sovietică sau Bărăgan la muncă forțată. Principalele colecții de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
9). S-ar putea spune că lucrarea este un experiment deoarece cei doi autori, Alina Mungiu-Pippidi și Gerard Althabe, vin din direcții metodologice diferite - Mungiu-Pippidi s-a format la școala americană de antropologie politică, în timp ce Gerard Althabe este un cunoscut antropolog francez, director de programe la Ecole des Hautes Etudes en Science Sociales, Paris, cunoscut mai ales pentru interesul său în studierea societăților rurale din spațiile african și sud-american. Experimentul este cu siguranță unul reușit și binevenit dacă ne gândim numai
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]