3,713 matches
-
2.239 2.415 2.790 2.951 3.020 3.073 3.036 2995 2864 sector de stat 2.791 3.105 2.967 2.892 2.699 2.798 3.013 3.011 2.850 2.912 Sursa : Anuarul Statistic al României Evoluția efectivelor de porcine și a producției de carne SPECIFICARE Anii 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 PORCINE TOTAL mii capete 11.671 12.003 10.954 9.852 9.262
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
106 99 108 110 104 109 106 108 117 125 sector privat 77 108 107 114 115 122 106 118 114 114 124 126 sector de stat 82 106 105 96 99 97 102 95 92 101 105 95 Sursa : Anuarul Statistic al României Evoluția efectivelor de ovine și caprine și a producțeie de carne și lână Specificare ANII 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2001 OVINE + CAPRINE TOTAL mii capete 16.452 15.067 14
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
21.737 21.359 20.706 20.285 18.802 18.242 17.575 sector de stat 7.753 8.126 6.816 5.462 4.438 3.404 2.964 2.459 1.835 1.165 741 422 Sursa : Anuarul Statistic al României Evoluția efectivelor de păsări și a producției de carne și ouă SPECIFICARE ANII 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 PĂSĂRI TOTAL mii capete 113.968 121.379 106.032 87.725
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
143 139 148 148 153 157 148 150 150 145 sector privat 131 150 128 129 137 137 138 143 139 141 147 143 sector de stat 157 205 177 145 187 195 227 227 215 215 215 226 Sursa : Anuarul Statistic al României Anexa 4 Situația vechimii parcului de tractoare și a principalelor mașini agricole 1997 Vechimea în procente Existent 1997 1 an 2 ani 3 ani 4 ani 5 ani 6 ani 7 ani 8 ani 9 ani 10
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
549627 11767 2,1 Mere 490260 17954 3,7 Pere 70632 4031 5,7 Piersici 18347 49 0,3 Cireșe și vișine 73739 10327 14,0 Caise și zarzăre 28391 932 3,3 Nuci 31503 1654 5,3 Prelucrare după Anuarul Statistic al României Anexa 7 Ponderea deținută de diferitele tipuri de exploatații din județul Iași în suprafețele diferitelor culturi 2000 Nr.crt. Grupa de plante Total județ (ha.) Exploatații comerciale (societăți +asociații) Exploatații individuale I Total (ha) % SCprivat Soc. Agric. Asoc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cu zăpezi nemaipomenite și fanaragii; învață o vreme la Turnu Severin, căruia îi dedică o veritabilă micromonografie, ce le poate fi de tot folosul istoricilor. La fel, este evocat Liceul "Traian", autorul desfășurând o amplă și minuțioasă documentare (sunt compulsate anuarele și publicațiile epocii) totuși de interes local, care apasă uneori firul narațiunii. Cu aceleași mijloace riguroase este rechemată umbra tatălui, inginerul N. Cioculescu, dispărut, ca și mama firavului copil înainte de vreme. Acesta a fost crescut de bunici. Când își amintește
"Mâncătorul de cărți" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8653_a_9978]
-
Românești și al Moldovei, Alexandru Ipsilanti, era de părere 19 Cf., raportul lui Ulrik Celsing, trimisul extraordinar al Suediei pe lângă Poartă Otomană, din 3 septembrie 1774, în Veniamin Ciobanu, Noi informații documentare privind evoluția problemei orientale (sfârșitul sec. XVIII), în "Anuarul Institutului de Istorie "A.D. Xenopol"", XXXIX-XL, 2002-2003. Omagiu profesorului Dan Berindei, Iași, p. 670-672. 20 Cf., Anexă la raportul Nr. 12, din 17 iunie 1775, al lui Ulrik Celsing, în ibidem, p. 675. 21 Ibidem. "qu'on devait regarder ce
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
loc. cît.; vezi, în acest sens, si W.B. Duffild, op. cît., p. 294 și urm.; pentru alte informații privind politica orientala a Angliei în această perioadă, vezi și Veniamin Ciobanu, Informații documentare privind politica orientala a Angliei (1786-1791), în "Anuarul Institutului de Istorie "A.D. Xenopol"", XXXVII, 2000, Iași, p. 223-247. pe termen nelimitat 136. În aceeași zi, a fost încheiată, însă, o altă Convenție, dar cu caracter politic. La cauzele de ordin general care justificau colaborarea anglo-rusă, între care pe
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
ce spune. Unioniștii erau deștepți. Nu-și făcuseră site de Internet decât în 2005, știau că puteau fi atacați oricând. Informația fusese stocată în altă parte. Împreună cu Editorii, bombardau piața cu niște volume masive, de mii de pagini, ca niște anuare telefonice. Acolo s-ar fi ascuns datele importante, fișierele cu cei aleși. Scoteau cam două pe an, îndoiau mesele librăriilor. Apăruse o modă de istorii literare, cu unul sau mai mulți autori: solide, consistente, cuprinzătoare; una n-avea sub 8
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
România reprezintă o primă idee susținută de Titulescu, pe care o întâlnim în memorabilul discurs intitulat „Inima României“, rostit la 3 mai 1915, la Ploiești, când a pledat pentru abandonarea * Studiu publicat sub denumirea “Principalele concepte ale gândirii titulesciene”, în “Anuarul Institutului de Istorie A.D.Xenopol “, Iași, tomul XLII, 2005, p. 257 - 269 . Idei și acțiuni diplomatice titulesciene* 14 9 politicii de neutralitate și intrarea României în război alături de Antantă, fiind convins că aceasta reprezenta singura modalitate prin care se putea
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
de Est în vederea reducerii pierderilor rezultate din exportul de cereale la prețuri scăzute 14. Soluția crizei economice susținută de Titulescu era adoptarea tarifelor preferențiale. Dar, mai întâi, acesta 12 Ion Agrigoroaiei, Nicolae Titulescu și relațiile României cu marile puteri, în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie” A. D. Xenopol” (în continuare AIIAI), tom propunea rezolvarea imediată a două probleme: vânzarea stocurilor disponibile de cereale din recolta anului 1930 și problema creditelor agricole. Diplomatul român solicita ca statele vest europene, care importau în
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
1934 - 1935 se constată o deteriorare a relațiilor româno - polone. În timp ce România continua să susțină sistemul securității 44 Idem, Politica externă a României (l937 Ă, p.115. 45 I. Ciupercă, Locarno Oriental. Semnificația unui eșec (1925 - 1937 Ă (IĂ, în “Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie ”A.D. Xenopol “, Iași , tomul XXIV, 1987, p. 210 - 211. 33 30 colective, Polonia se apropia de Germania. Punctul culminant era reprezentat de viitoarele tratative româno - sovietice privind încheierea unui tratat de asistență mutuală. Acesta ar
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
1935 conform căreia tratatul trebuie să fie „astfel făcut încât să nu pară a fi îndreptat împotriva Germaniei“92. Articolul menționat nu avea o mare importanță deoarece făcea referire la Societatea 91 Marius Hriscu, Principalele concepte ale gândirii titulesciene , în “Anuarul Institutului de Istorie “A.D. Xenopol ”, tomul XLII, Iași, Editura Academiei Române, 2005, p. 267. 92 Apud, Valeriu Florin Dobrinescu, Bătălia diplomatică pentru Basarabia (1918-1940Ă, Iași, Editura Junimea, 1991, p. 113. 59 56 Națiunilor a cărei autoritate era în declin în acea
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Gh. Buzatuă, Iași , Editura Junimea , 1982. 9. Idem, Momente ale relațiilor româno - italiene (1924 - 1937Ă, în “Analele Științifice ale Universității “Al . I. Cuza”, Iași, tom XXXIII, seria Istorie, 1987. 10. Idem, Locarno Oriental. Semnificația unui eșec (1925 - 1937Ă (IĂ, în “Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie” A.D. Xenopol “, Iași, tomul XXIV, 1987. 11. Idem, România în fața recunoașterii unității naționale. Repere, Iași, Editura Universității “Al. I.Cuza”, 1996. 97 87 12. Dina Doru, Ivașcu Ion, Teodorescu Dorin, Ecouri internaționale la demiterea lui
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
coord. Ion Grecescuă, București, Editura Regina din Arcadia, 2007. 16. Idem, Nicolae Titulescu și concepția sa despre securitatea europeană, în Omagiu lui 98 88 Nicolae Titulescu. 125 de ani de la naștere.... 17. Hriscu Marius, Principalele concepte ale gândirii titulesciene, în “Anuarul Institutului de Istorie “A.D. Xenopol ”, tomul XLII, Iași, Editura Academiei Române, 2005. 18. Idem, Pledoarie pentru Titulescu, în “Historia”, anul VII, nr. 63, martie 2007. 19. Idem, Demiterea lui Nicolae Titulescu, în “Historia”, an VIII, nr. 76, aprilie 2008. 20. Idem
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
1934 - 1935 se constată o deteriorare a relațiilor româno - polone. În timp ce România continua să susțină sistemul securității 44 Idem, Politica externă a României (l937 Ă, p.115. 45 I. Ciupercă, Locarno Oriental. Semnificația unui eșec (1925 - 1937 Ă (IĂ, în “Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie ”A.D. Xenopol “, Iași , tomul XXIV, 1987, p. 210 - 211. 33 30 colective, Polonia se apropia de Germania. Punctul culminant era reprezentat de viitoarele tratative româno - sovietice privind încheierea unui tratat de asistență mutuală. Acesta ar
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
1935 conform căreia tratatul trebuie să fie „astfel făcut încât să nu pară a fi îndreptat împotriva Germaniei“92. Articolul menționat nu avea o mare importanță deoarece făcea referire la Societatea 91 Marius Hriscu, Principalele concepte ale gândirii titulesciene , în “Anuarul Institutului de Istorie “A.D. Xenopol ”, tomul XLII, Iași, Editura Academiei Române, 2005, p. 267. 92 Apud, Valeriu Florin Dobrinescu, Bătălia diplomatică pentru Basarabia (1918-1940Ă, Iași, Editura Junimea, 1991, p. 113. 59 56 Națiunilor a cărei autoritate era în declin în acea
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Gh. Buzatuă, Iași , Editura Junimea , 1982. 9. Idem, Momente ale relațiilor româno - italiene (1924 - 1937Ă, în “Analele Științifice ale Universității “Al . I. Cuza”, Iași, tom XXXIII, seria Istorie, 1987. 10. Idem, Locarno Oriental. Semnificația unui eșec (1925 - 1937Ă (IĂ, în “Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie” A.D. Xenopol “, Iași, tomul XXIV, 1987. 11. Idem, România în fața recunoașterii unității naționale. Repere, Iași, Editura Universității “Al. I.Cuza”, 1996. 97 87 12. Dina Doru, Ivașcu Ion, Teodorescu Dorin, Ecouri internaționale la demiterea lui
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
coord. Ion Grecescuă, București, Editura Regina din Arcadia, 2007. 16. Idem, Nicolae Titulescu și concepția sa despre securitatea europeană, în Omagiu lui 98 88 Nicolae Titulescu. 125 de ani de la naștere.... 17. Hriscu Marius, Principalele concepte ale gândirii titulesciene, în “Anuarul Institutului de Istorie “A.D. Xenopol ”, tomul XLII, Iași, Editura Academiei Române, 2005. 18. Idem, Pledoarie pentru Titulescu, în “Historia”, anul VII, nr. 63, martie 2007. 19. Idem, Demiterea lui Nicolae Titulescu, în “Historia”, an VIII, nr. 76, aprilie 2008. 20. Idem
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
161 60.268 1910/11 4.589 6.459 342.546 l79.689 276.035 118.739 223.228 95.128 1914/15 4.960 7.500 348.156 185.817 296.985 125.528 242.868 100.593 Sursa: Anuarul Statistic al României 1912 (p. 455) și 1928 (p. 430) Anul școlar 1910/1911 oferă o imagine completă a învățământului primar din rurarul românesc. Din totalul de 841.795 de copii recenzați ca având vârsta potrivită pentru a urma cursurile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
904 43.901 32.348 27.268 19.756 1909/10 378 1.324 58.865 53.402 46.276 34.380 29.550 22.407 1914/15 409 1.542 48.677 37.915 33.522 25.421 Sursa: Anuarul Statistic al României 1912 (p. 459) și 1928 (p. 430) Și pe plan curricular sunt sesizabile motificări importante. Pentru interesele noastre, cea mai notabilă schimbare a constat în introducerea istoriei țării ca materie obligatorie de studiu în învățământul primar obligatoriu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
4.960 409 5.369 7.500 1.542 9.042 1927/18 13.280 1.038 14.318 31.929 5.409 37.338 1937/38 14.391 1.272 15.663 38.759 7.010 45.769 Sursa: Anuarul Statistic al României pe anul 1928 (pp. 426-429) și pe anii 1939 și 1940 (1940, p. 253) În două decenii, rețeaua școlară s-a extins considerabil cu peste 10.000 de unități, iar efectivul corpului profesoral a crescut de aproape
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
primar și gimnazial în perioada 1938-1961 Anul Școli Elevi înscriși Personal didactic 1938/39 13.654 1.575.477 39.935 1950/51 15.342 1.779.208 67.146 1960/61 15.110 2.346.343 93.794 Sursa: Anuarul Statistic al României 1991 (1991, pp. 132-133) Datele statistice indică un real progres cantitativ, atât pe planul unităților școlare, cât și al numărului de elevi școlarizați, dar mai ales în privința sporirii personalului didactic. În anul școlar 1948/49, imediat următor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
0 98.210,4 34,9 16.012,0 5,7 1988 286.686,0 100.553,3 35,1 15.876,4 5,5 1989 288.425,5 107.953,1 37,4 16.648,9 5,8 Sursa: Anuarul Statistic al României 1991 (1991, pp. 647-651) Datele arată că în 1970 investițiile în educație s-au cifrat la 7,1 procente din totalul cheltuielilor realizate de statul român. Apoi, pe măsură ce economia planificată s-a gripat, afundându-se tot mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
4.556.568 157.041 231.215 1988/89 27.975 5.562.631 831.108 4.572.058 159.465 227.623 1989/90 27.327 5.544.648 835.890 4.544.251 164.507 229.138 Sursa: Anuarul Statistic al României 1991 (1991, pp. 132-133) Progresele sunt evidente: începând cu anii '80, mai bine de cinci milioane și jumătate de subiecți erau angrenați în sistemul de școlarizare. Tabelul următor ilustrează dinamica învățământului preuniversitar, excluzând populația de copii care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]