7,092 matches
-
închidere în sine protectoare la început, ulterior patologică, care poate genera în timp sentimentul de persecuție/urmărire/ostilitate din partea majorității. Se notează în plus prezența unei stări de tensiune și neliniște interioară, nostalgia trecutului, apar coșmaruri, iritabilitatea și instabilitatea emoțională, anxietatea, sentimentul izolării/marginalizării. Aceste situații pot surveni în condițiile de viață din internatele școlare, cămine, din cursul efectuării stagiului militar, în orfelinate. 4. Sindromul delirant-anomic Această formă de tulburare a stării de sănătate mintală colectivă apare în cazul stărilor de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care „abaterea” de la normalitate se poate manifesta fie sub forma „refugiului”, fie sub forma „dependenței”; refugiul este latura inactivă a Eului slab, caracterizată prin retragerea în fața situațiilor vieții și izolare până la anularea autoagresivă a individului; ea se caracterizează prin defetism, anxietate, autoagresivitate, pierderea încrederii și devalorizarea propriei persoane; Dependența este latura amorfă a Eului slab, caracterizată prin imaturitatea afectivă a persoanei, care nu atinge gradul de realizare completă, lipsa unei imagini de sine stătătoare, a unei valori personale; ea se caracterizează
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fără nici un scop, în spirit aventurier, căreia individul nu-i poate rezista. Ea are un caracter imperios, fiind imposibil de stăpânit. Fuga este solitară. O formă de a fugi este și dromomania. Motivațiile fugilor sunt numeroase: pulsiune imperioasă, stare de anxietate, tulburări de comportament, boli psihice (epilepsie, alcoolism), tulburări de conștiință cu acte ambulatorii. Vagabondajul este o tendință obișnuită, permanentă, a unui individ de a nu se putea fixa în nici un loc stabil, pentru o durată mai lungă de timp. Motivele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mare polimorfism socio-psihiatric, afectează starea de sănătate mintală colectivă, realizând grupajul de tulburări de tipul PTDS (post-traumatic stress disorder) - „tulburările de stres post-traumatic”. Din punct de vedere clinico-psihiatric, simptomele stresului post-traumatic constau din: - tulburări somatice diferite; - stări depresive; - stări de anxietate; - tulburări de conștiință (stupoare, confuzie etc.); - agitație psihomotorie. Majoritatea specialiștilor recunosc caracterul reactiv al acestor manifestări anormale (J.I. Escobar, B.A. van der Kolk). J.R.T. Davidson și colaboratorii care au analizat dinamica PTDS, descriu trei perioade de evoluție a sindromului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sinelui în relațiile cu lumea, caracterizată prin următoarele aspecte: instabilitate, tulburări de somn, coșmaruri, reacții de tip exploziv. Se notează schimbări de personalitate cu consecințe asupra conduitei și a vieții individului. Efectul persecuțiilor îndelungate constă în dezvoltarea unei stări de anxietate permanentă, cu blocarea progresivă a emoțiilor și inhibiție comportamentală. În aceste condiții apar tulburări psihice și reacții psihosomatice. Influența factorilor socio-represivi (tortură, marginalizare, izolare socială, tratamente inumane etc.) va contribui la instalarea unei „atmosfere socio-culturale de tortură”. J-Corradi și colaboratorii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
necalificate, forțate; - viață nesigură. Aceste situații vor determina numeroase și variate tulburări ale stării de sănătate mintală, cum ar fi: sentimentul de abandon, disperare, reacții de panică și emoții negative, tulburări de conștiință, impresii de derealizare și depersonalizare, tulburări depresive, anxietate generalizată, fobii, conduite și reacții antisociale, sindroame organice cerebrale prin violență fizică, dificultăți de adaptare și integrare socială etc. 4. Psihoigiena persoanelor supuse torturii Consecințele medico-psihologice ale torturii, atât pentru victime, cât și pentru familiile acestora, constituie o problemă deosebit de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
grave, cum ar fi: a) fracturi, osteite, leziuni ale vaselor sau nervilor, rupturi și fibroze musculare, tulburări sexuale, surditate, orbire etc.; b) tulburări de personalitate, depresii, fobii, iritabilitate, labilitate emoțională, tulburări de comportament, distonie neurovegetativă, insomnii, coșmaruri, complexe de culpabilitate, anxietate cronică. În cazul persoanelor supuse torturii se produc modificări patologice importante ale imaginii de sine și ale imaginii corporale, constând din următoarele: - vătămare corporală; - sentimentul de vinovăție impus de izolarea în captivitate și violența fizică; - sentimentul de rușine; - epuizarea emoțională
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
anumită interpretare a medicului; o anumită conștiință a bolnavului. Din punct de vedere psihologic, boala este percepută ca o stare negativă, pe când sănătatea, ca un sentiment pozitiv, de siguranță. Boala implică senzația de suferință și slăbiciune. În plus, intervine și anxietatea legată de pericolul și amenințarea sănătății și a vieții bolnavului. La acestea se mai adaugă diagnosticul și pronosticul, care implică două elemente contradictorii: aspectul negativ, anxiogen, în cazul confirmării unui diagnostic sever cu un pronostic defavorabil; aspectul pozitiv, tranchilizant, în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
lume. Toate acestea vor antrena după ele un întreg cortegiu de manifestări clinico-psihiatrice și social-morale, resimțite direct și intens de către bolnav. Acestea sunt următoarele: izolarea individului, cu ruperea comunicării cu familia sau prietenii; impresia de reprimare; carențele emoționale; starea de anxietate; sentimentul abandonului; privațiunea de libertate individuală; obligativitatea de a veni în contact cu alți bolnavi psihic; contactele permanente cu persoanele responsabile de îngrijirea medicală; asimilarea personalității proprii cu mediul spitalicesc de psihiatrie. În această situație apare „nevroza de spitalizare”, ca
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pseudoconvulsive, tulburări de mers și echilibru, disfonii). Simularea tulburărilor psihice se referă la următoarele categorii nosologice: stările de agitație; stările depresive; tentativele de suicid; confuzia mentală sau alte stări de obnubilare a conștiinței: halucinații, idei delirante; debilitatea mintală; depresia și anxietatea; amneziile; stările psihopatice impulsive. Simularea bolilor psihice pune, în primul rând, probleme de diagnostic, iar în al doilea rând, probleme de ordin medico-legal. Orice individ care simulează are un interes, urmărește un scop. În general, interesul este de ordin social
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
devine dependent, degradându-și treptat personalitatea, modificându-și comportamentul prin adoptarea unui tip de conduite deviante sociopatice. Stările depresive reprezintă un risc major pentru sănătatea mintală și se manifestă prin dispoziție tristă, ideație lentă, inactivitate, idei delirante de tip depresiv, anxietate, plâns, idei de suicid. Suicidul constituie una dintre formele majore ale riscului nu numai pentru sănătatea mintală, ci și pentru viața individului. Este caracterizat prin deprecierea imaginii de sine, dezgust pentru viață și dorința de a muri, manifestate prin pulsiunea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
le pot influența favorabil evoluția. 3. Aspectele particulare ale igienei mintale la bolnavii psihic a) Psihoigiena emotivilor și a psihastenicilor Principala indicație de psihoigienă este profilaxia, evitarea situațiilor capabile să pună în joc sensibilitatea emoțională sau să trezească starea de anxietate. Două sunt scopurile acțiunii de igienă mintală în aceste cazuri: i) satisfacerea tendințelor emoționale, a sensibilității afective și a nevoii de confort emoțional, evitarea situațiilor frustrante, a carențelor emoțional-afective; ii) favorizarea prin aceasta a unui acord activ cu lumea exterioară
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acestor stări subiective secundare, de tip reactiv, în special la bolnavii cu suferințe somatice grave sau afecțiuni incurabile. Cele mai frecvente manifestări psihiatrice care pot apărea în dinamica unor boli somatice cu evoluție trenantă sau cronice, severe, sunt stările de anxietate, panica patologică, depresia, insomniile, ideile de suicid de multe ori traduse în acte suicidare etc. Toate acestea au atras în mod deosebit atenția specialiștilor, care au de înfruntat dificultăți sporite în cazul îngrijirii și tratării unor bolnavi cu reacții secundare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cronici incurabili, indiferent de natura afecțiunii acestora, E. Kübler-Ross evidențiază existența a cinci stadii prin care trec aceștia din momentul aflării diagnosticului: faza de negare, în care diagnosticul stabilit este refuzat ca nefiind cel real; faza de frică, în care anxietatea invadează bolnavul, în legătură cu diagnosticul și pronosticul bolii; faza de tocmeală, în care bolnavul încearcă diferite formule de rezolvare colaterală a afecțiunii sale; faza de depresie, ca o decompensare reactivă și de epuizare a mecanismelor de apărare ale Eului bolnavului, cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
măsuri de psihoigienă, insistându-se însă în cazurile cu afecțiuni medicale sau chirurgicale grave, cu pronostic sever. Măsurile de psihoigienă vizează păstrarea echilibrului emoțional-afectiv al bolnavilor, crearea unei ambianțe comode, liniștite și securizante, încurajarea și antrenarea pentru a se evita anxietatea, neliniștea, instalarea depresiei, izolarea bolnavului și închiderea în sine, ceea ce ar crește riscul suicidului. Este un tip de acțiune de igienă mintală extrem de delicată și dificilă, care cere un tact deosebit, multă răbdare și dăruire de sine din partea medicului sau
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
panică și frică de boală, poate declanșa o tensiune latentă deja preexistentă. Publicitatea exagerată care se face prin mass-media referitoare la: pericolul bolilor cronice, cancer, SIDA, afecțiunile cardio-vasculare, bolile neuro-psihice, în loc să deschidă calea unei acțiuni pozitive de igienă mintală, crește anxietatea legată de aceste afecțiuni. Se creează o stare de panică, întreținută și cultivată prin acest sistem defectuos de pseudopropagandă sanitară. Educația sanitară trebuie făcută de persoane și instituții competente, trebuie să fie încredințată specialiștilor. Așa cum se poate deduce din cele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nu chiar compromit în multe situații eforturile terapeutice. Un aspect semnificativ în acest sens este reprezentat de renunțarea la practica și serviciile medicinale, apelându-se la soluții alternative. Acestea slăbesc încrederea în medic și medicină și, implicit, mențin starea de anxietate și nesiguranță, factori care fac să diminueze starea de sănătate mintală, capacitățile de apărare ale individului față de riscurile care pot tulbura echilibrul psihic. Boala trebuie privită ca un accident, și nu ca o fatalitate. Această abordare afectează mai puțin sfera
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mult mai mult decât ceea ce pare ea în practică. Nu poate fi ignorată latura subiectivă a medicinei. Orice modificare fiziologică sau psihică este resimțită în sfera conștiinței ca un fapt neobișnuit, care creează îngrijorare. Orice suferință stârnește panică sau declanșează anxietatea. Suferința umană, ca boală, este însoțită în toate situațiile de o suferință morală, care exprimă o neliniște ontologică, pentru că orice boală este o amenințare a echilibrul vital, un pericol pentru integritatea individului și viața acestuia. Medicina nu poate fi redusă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu acesta relații simpatetice. Al treilea aspect este persuadarea bolnavilor. Persuasiunea este arta de a convinge bolnavul, de a-i susține și întări moralul, de a-i mobiliza resursele sufletești către o atitudine optimistă față de boală, eliminându-i îndoielile și anxietatea. Al patrulea aspect este reprezentat de ceea ce trebuie spus și ceea ce nu trebuie spus sau cum trebuie spus bolnavului. În sensul acesta, trebuie luate în considerare diagnosticul și pronosticul bolii. Problema este deosebit de complexă. Medicina clasică, de factură pur clinică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
constând din următoarele: ruperea de realitate, cu alternarea stării de conștiință; apariția unor importante modificări perceptive (iluzii, halucinații); tulburări de gândire (obsesii, idei delirante); tulburări de activitate și comportament (apatie, agresivitate, suicid, homicid); modificări afective (euforie, distimie, paratimie, depresie, melancolie, anxietate). Cele mai importante sectoare care focalizează atenția acțiunii de recuperare sunt: afecțiunile din grupa schizofreniei, psihozele delirante cronice sistematizate (de tip paranoic, paranoid sau parafrenoid, PMD, epilepsia cu tulburări psihice). Recuperarea bolnavilor psihic are în vedere mai multe aspecte: a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
probleme ca în psihiatrie. Poate că în anumite privințe aceste aspecte se discută în legătură cu bolile infecto-contagioase, în cazul marilor epidemii care afectează grav societatea (holera, ciuma, grupa etc.). Ceea ce contează este starea de panică pe care o declanșează aceste epidemii, anxietatea legată de pericolul aparent inevitabil, de amenințarea vieții de către aceste flagele. O a doua categorie o reprezintă bolile cronice, incurabile, a căror cauză încă nu a fost descoperită și cărora nu li cunoaște nici tratamentul (cancerul, afecțiunile cardio-vasculare, SIDA, afecțiunile
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
3. Scade riscul de feți mici pentru vârsta gestațională; 4. Realizează o condiționare fizică aerobă, adică antrenamentul și adaptarea la efort, cu modificarea răspunsurilor aparatelor și sistemelor în repaus și la solicitare; 5. Scade riscul de depresie și starea de anxietate a viitoarei mame, cu influențarea favorabilă a stării psihice postpartum, în acest mod menținându-se tonusul psihic al femeii în această perioadă; 6. Reduce riscul de incontinență urinară postpartum. Gravidele cu sarcină normală și prognostic bun stabilit de medic beneficiază
V. KINETOTERAPIA GRAVIDEI ŞI LĂUZEI, LA SALA DE FITNESS ŞI LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Bogdan Alexandru Hagiu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_631]
-
acest sindrom suferă elevii care își reproșează destrămarea familiilor proprii, înregistrarea calificativelor mai slabe, neputința de a-i ajuta pe semeni, etc., cele mai grave sindroame înregistrate la copii, sunt cele maniaco - depresive, care înregistrează oscilații mari între euforie și anxietate. Copilul suferind de acest sindrom, ba este indiferent față de tot ce este în jurul său, ba intră brusc într-o frică, panicată, reacție motivată de „interogatoriul” referitor la conținutul lecției predate, sau de apelul făcut de cadrul didactic de a-și
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
poate fi benefic. Dacă doriți să faceți exerciții mai viguroase, întrebați medicul care ar fi cele mai potrivite pentru dumneavoastră. TEHNICI DE RELAXARE Unii pacienți consideră că relaxarea sau meditația îi ajută să se simtă mai bine, îndepărtând tensiunea și anxietatea. Adesea, exercițiile de relaxare ajută în ameliorarea durerii și creșterea nivelurilor de energie. Personalul medical cunoaște care sunt spitalele sau centrele de sănătate unde se desfășoară astfel de programe de recuperare. Vă puteți bucura de tehnicile de relaxare chiar în
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
se procură din comerț). TERAPII COMPLEMENTARE Terapiile complementare vă pot ajuta la creșterea tonusului general și la depășirea unor efecte secundare, cum ar fi durerea. Totodată pot contribui la creșterea controlului asupra a ceea ce vi se întâmplă, reducând stresul sau anxietatea și îmbunătățind starea psihică. Există multe tipuri de terapii complementare printre care: acupunctura, hipnoterapia, masajul, relaxarea, yoga, medicina și nutriția naturistă. Rugați medicul dumneavoastră să vă înștiințeze despre orice terapie complementară pe care ați dori să încercați să o folosiți
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]