1,654 matches
-
confortabil, iar apoi va trebui să începeți să exersați expunerea pentru fiecare din aceste situații sociale sau grupuri de situații similare. Nu încercați să eliminați anxietatea. De exemplu, scopul să merg la petrecerea lui Paul și să nu mă simt anxios va fi foarte greu de atins, deoarece un anumit nivel de anxietate este normal, în această situație. O altă problemă legată de această abordare ar fi faptul că vă concentrați în continuare asupra anxietății. Cu cît sînteți mai preocupat să
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
foarte greu de atins, deoarece un anumit nivel de anxietate este normal, în această situație. O altă problemă legată de această abordare ar fi faptul că vă concentrați în continuare asupra anxietății. Cu cît sînteți mai preocupat să nu deveniți anxios, cu atît aveți șanse mai mari să deveniți astfel. Dacă vi s-ar spune să nu vă gîndiți la un elefant roz, cum ați reacționa? Scopul să merg la petrecerea lui Paul sau să merg la petrecerea lui Paul și
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
ei înșiși, filmat de altcineva. Acest fenomen este numit uneori atenție focalizată asupra sinelui sau adoptarea perspectivei observatorului. Persoana care suferă de fobie socială încearcă să-și imagineze imaginea pe care și-o fac ceilalți despre ea Par relaxat? Par anxios? O, nu, simt că roșesc! etc. Normal, această monitorizare permanentă îi distrage și mai mult atenția, iar mai devreme sau mai tîrziu persoana respectivă va pierde o parte a conversației și se va găsi probabil într-o adevărată încurcătură atunci
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
va intervieva. Intrați în camera în care se susține interviu. Acole se află trei persoane care vă vor intervieva... ...și așa mai departe. Începeți prin a vă imagina aceste scene și pe dumneavoastră comportîndu-vă adecvat. Dacă începeți să vă simțiți anxios, nu mergeți mai departe decît atunci cînd vă puteți controla anxietatea. În acest mod, puteți exersa un comportament adecvat, iar în același timp vă diminuați sensibilitatea față de sentimentul de teamă. Imaginați-vă însă cîte o singură scenă. Treceți la următoarea
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
persoană se teme să fie observată și să interacționeze cu ceilalți. Rezumat Teama excesivă de o evaluare negativă contribuie la amplificarea anxietății într-o serie de situații sociale. În mod natural, tindem să evităm situațiile care ne fac să fim anxioși. Din păcate, evitarea și eludarea nu fac decît să consolideze temerile subiacente și contribuie la generalizarea fricii asupra unui număr din ce în ce mai mare de situații. Pentru a depăși anxietatea, situațiile temute trebuie confruntate. Acest lucru poate fi realizat într-un mod
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
sau rușinați de comportamentul lor. Adesea, victimele lor se simt umilite și vor să se răzbune. Agresivitatea amplifică starea de excitație și poate face persoana respectivă să se simtă mereu pe punctul de a se enerva și de a deveni anxioasă. Care este diferența dintre a fi asertiv, a fi agresiv sau prea puțin asertiv? Exemplele următoare ilustrează diferitele reacții la diverse situații interpersonale: Exemplul 1: Fratele dumneavoastră, mai neglijent de felul lui, vrea să-i împrumutați mașina. Nu sînteți de
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
reacția cuiva, că nu trageți concluzii pripite cu privire la diverse aspecte sau că nu vă simțiți vizat fără motiv. Simplul fapt că aveți sentimente puternice nu înseamnă că acestea vă arată cu adevărat cum stau lucrurile ați putea să vă simțiți anxios și stingher, însă asta nu înseamnă că faceți o impresie proastă celorlalți. Este posibil să existe o problemă, dar o veți rezolva mai eficient dacă aveți o atitudine realistă. De exemplu, dacă un coleg spune: Sînt ocupat. Revino mai tîrziu
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
să vă cereți scuze, dacă nu simțiți foarte clar că aveți motive întemeiate să o faceți. Autoapărare 7: Am să-ți transmit eu Din mai multe motive care stau la baza altor tipuri de comportamente ce evită asertivitatea, specifice tulburărilor anxioase de natură socială, cei afectați se tem să spună Nu. Primul lor răspuns la o solicitare este întotdeauna Da. Deseori, își iau prea multe angajamente și nu le mai rămîne timp pentru ei. Mulți oameni nu sînt pregătiți să spună
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
q Efectuez exercițiile de patru ori pe săptămînă. q Mă trezesc la aceeași oră în fiecare zi. q Consum foarte puțină nicotină, cofeină și alcool sau chiar deloc. q Nu consum substanțe interzise. q Îmi notez în mod regulat gîndurile anxioase și le pun la îndoială. q Încerc să elimin distorsiunile cognitive și convingerile de tip ar trebui. q Îmi propun scopuri realiste. q Mă laud și mă încurajez singur. q Mă confrunt în fiecare zi cu situații de care mă
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
să se simtă slăbit pe măsură ce vedea cum li se ia celorlalți sînge. A încercat să-și abată gîndurile, dar ultimul lucru pe care și-l amintește este că zăcea năuc pe podea. Diagnosticul diferențial În ceea ce privește diagnosticul diferențial, orice alte tulburări anxioase ori psihoze trebuie eliminate. În tulburarea de panică și aproape de fiecare dată în cazurile de agorafobie teama nu este cauzată de stimuli externi, ci este legată de preocuparea de a nu avea un atac. (Cu toate acestea, granița dintre tulburări
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
declanșează anxietatea (atît cea anticipatorie, cît și cea care apare în timpul expunerii) și ce formă ia reacția de anxietate. Scopul tratamentului va fi reducerea anxietății pînă în punctul în care pacientul nu mai întrunește criteriile de diagnostic pentru o tulburare anxioasă. Datele obținute pot oferi feedback pentru progresele făcute în atingerea scopului. Cu toate acestea, pentru a identifica acele aspecte ale tulburării care sînt vizate de intervențiile terapeutice, trebuie ca etiologia să fie înțeleasă. Etiologia Condiționarea prematură și teoriile legate de
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
unici de mediu decît alte afecțiuni. Există, totuși, anumite date recente care complică această imagine. S-a demonstrat că, spre deosebirea de anxietatea moștenită (ca trăsătură de personalitate), componenta transmisibilă a etiologiei fobiilor specifice nu crește riscul dezvoltării altor tulburări anxioase (Fyer et al., 1990). Această descoperire coincide cu nivelul relativ scăzut de comorbiditate cu alte tulburări anxioase (vezi în continuare), sugerînd faptul că, în timp ce înclinația generală către anxietate poate predispune un pacient la fobii specifice, factorii unici genetici și de
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
demonstrat că, spre deosebirea de anxietatea moștenită (ca trăsătură de personalitate), componenta transmisibilă a etiologiei fobiilor specifice nu crește riscul dezvoltării altor tulburări anxioase (Fyer et al., 1990). Această descoperire coincide cu nivelul relativ scăzut de comorbiditate cu alte tulburări anxioase (vezi în continuare), sugerînd faptul că, în timp ce înclinația generală către anxietate poate predispune un pacient la fobii specifice, factorii unici genetici și de mediu pot, de asemenea, să contribuie la etiologie. Dacă extindem speculațiile, putem afirma că pacienții care suferă
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
și de cultură (Raguram și Bhide, 1985), ea este de aproximativ 8% (cu un raport bărbați/femei de 1:1,7; Burns, 1980), mai puțin de 1% dintre aceste persoane apelînd la ajutor specializat. Comorbiditatea Tendința generală în rîndul tulburărilor anxioase este ca pacienții cărora li s-a stabilit un diagnostic inițial de anxietate să sufere și de alte afecțiuni similare. Fobiile specifice se supun cel mai puțin acestei reguli nescrise. De pildă, Sanderson și colaboratorii săi (1990) au descoperit că
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
era divizat în indivizi ce sufereau doar de agorafobie și indivizi cărora li se pusese încă un diagnostic. Cele mai frecvente diagnostice secundare sînt fobia socială și distimia. Dimpotrivă, cei care au fost mai întîi diagnosticați cu o altă tulburare anxioasă prezentau, cel mai des, fobii specifice ca diagnostic comorbid (Barlow et al., 1986b; de Ruiter et al., 1989). Prin urmare, cei care suferă de fobii specifice este mai puțin probabil să dezvolte afecțiuni comorbide, în timp ce pacienții diagnosticați cu alte tulburări
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
prezentau, cel mai des, fobii specifice ca diagnostic comorbid (Barlow et al., 1986b; de Ruiter et al., 1989). Prin urmare, cei care suferă de fobii specifice este mai puțin probabil să dezvolte afecțiuni comorbide, în timp ce pacienții diagnosticați cu alte tulburări anxioase vor fi mai predispuși la fobii specifice comorbide. Rezumat Fobiile specifice reprezintă temeri circumscrise unor obiecte sau situații. Frica este atît de neplăcută sau situația transmite un asemenea grad de pericol, încît indivizii ajung să evite obiectul fobic. Aceste fobii
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
îmbunătățire. Aceste rezultate sînt surprinzătoare, în primul rînd pentru că teoriile cognitive (vezi Beck et al., 1985) prezic faptul că modificarea cognițiilor inadecvate reprezintă o strategie terapeutică eficientă. În al doilea rînd, terapia cognitivă crește eficiența tratamentului în cazul celorlalte tulburări anxioase (Mattick et al., 1990). La acest nivel prematur, nu ar fi bine să excludem posibilitatea ca tehnicile cognitive să îmbunătățească programele de terapie bazate pe expunere. Într-adevăr, Marshall (1985) a demonstrat că autoasigurările cresc eficiența programelor bazate pe expunere
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
triciclic, nu a reușit să sporească desensibilizarea sistematică. După cum remarca Barlow (1988), absența unor indicații clare asupra eficacității triciclicelor în tratarea fobiilor specifice este surprinzătoare, dacă ținem cont de faptul că acestea dau rezultate foarte bune în tratamentul altor tulburări anxioase. Cercetările viitoare ar putea să conducă la alte concluzii. Oricum, după parcurgerea literaturii de specialitate, am ajuns la concluzia că intervențiile bazate pe expunere constituie cel mai indicat tratament, și nu medicamentele. Combinarea tratamentelor medicamentoase și nemedicamentoase ținînd cont de
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
iar după șase-opt ședințe ar trebui să se întrevadă deja succesul. 14. Fobiile specifice Ghid practic pentru terapeuți Aspecte ale evaluării Orice analiză comportamentală ar trebui să înceapă cu o descriere a comportamentului fobic și cu o analiză a reacției anxioase și a evitării asociate. Apoi, pot fi identificate antecedentele de anxietate și de comportament evitant, care implică, de obicei, situații sau obiecte fobogene ce modifică intensitatea comportamentului fobic (de exemplu, vecinătatea unui obiect sau întrezărirea unei scăpări). În sfîrșit, se
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
asupra situației care declanșează spaima și o evaluare a cognițiilor specifice diferitelor situații se poate dovedi extrem de utilă. Al doilea aspect referitor la dirijarea expunerii pentru fobii în general este obținerea și menținerea motivației pacientului. Indivizii care suferă de tulburări anxioase par să fie destul de motivați pentru a urma un tratament, dar se răzgîndesc ușor. Ei se tem să-și înfrunte teama; cei mai mulți au încercat să o facă și au dat greș. Sarcina terapeutului este aceea de a se asigura că
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
experiențe prin care sînt nevoiți să treacă, pacienții sînt deseori frustrați de reacții. Ar putea primi sfaturi banale ( Probabil că ești încordat; de ce nu încerci să te relaxezi?) sau, și mai rău, vor fi priviți cu milă (Și eu eram anxios și panicard, știu cum te simți). Încă din prima clipă, ei trebuie să simtă înțelegere din partea medicului. Un răspuns empatic adecvat trebuie să fie în acord cu semnificațiile și emoțiile exprimate de pacient în actul de comunicare, cele împărtășite fiind
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
tipar comportamental inadecvat. Unul dintre modurile în care se pot crea cu succes discrepanțe între comportamentul actual și scopurile propuse este acela de a întreba pacientul ce i-ar plăcea cel mai mult să facă după ce se vindecă de tulburarea anxioasă. În momentul în care se conturează o asemenea imagine (sau mai multe), pacientul realizează contrastul puternic cu starea în care se află. Disconfortul resimțit poate fi canalizat către motivarea acestuia pentru a se implica în procesul terapeutic. Evitarea disputelor Odată ce
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
și relaxarea izometrică pentru a încerca să-și păstreze calmul (chiar și în timpul expunerii gradate). Una dintre cele mai des întîlnite probleme este însăși anxietatea legată de realxare (Heide și Borkovec, 1984). În timp ce încearcă să se relaxeze, unii pacienți devin anxioși, intrînd chiar uneori în panică. După un asemenea episod, este greu să-i mai convingem să-și reia exercițiile de relaxare. De aceea, este bine să încercați să rezolvați acest aspect înainte de a începe exercițiile. Pacienții pot fi instruiți cu privire la
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
în momente nepotrivite, atunci cînd alarma organismului bazată pe anxietate este prea sensibilă, reacția luptă sau fugi este declanșată în situații inadecvate. Dacă sistemul de alarmă al anxietății se declanșează prea ușor în cazul dumneavoastră, veți avea tendința să deveniți anxios în situații în care majoritatea oamenilor nu se simt astfel. Dacă deveniți anxios în situații în care alte persoane nu ar fi atît de neliniștite, înseamnă că alarma dumneavoastră bazată pe anxietate (reacția luptă sau fugi) este prea sensibilă. Reacția
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
reacția luptă sau fugi este declanșată în situații inadecvate. Dacă sistemul de alarmă al anxietății se declanșează prea ușor în cazul dumneavoastră, veți avea tendința să deveniți anxios în situații în care majoritatea oamenilor nu se simt astfel. Dacă deveniți anxios în situații în care alte persoane nu ar fi atît de neliniștite, înseamnă că alarma dumneavoastră bazată pe anxietate (reacția luptă sau fugi) este prea sensibilă. Reacția de alarmă, care are rolul de a vă proteja de taurii care vă
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]