271,809 matches
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Ravelstein apare în aprilie 2000 în Statele Unite - respectiv în decembrie 2001, la noi. Este cel de-al treisprezecelea roman al lui Saul Bellow, după o lungă perioadă de inactivitate ca romancier. O revenire neașteptată, dată fiind vârsta sa foarte înaintată, 85 de
Despre Ravelstein - cu și fără (r)umori by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15097_a_16422]
-
de viață (și de moarte, ținând seama de sănătatea precară a celor doi). Nici o umbră asupra personajului, nici un credit sau drept la îndoială acordat cititorului. La fel de perfectă (dacă se poate spune așa - or,defectul aici este că se poate) ne apare și Rosamund, soția lui Chick, nu doar tânără (calitate elementară, funciară pentru un scriitor la o vârstă înaintată), dar și: frumoasă, inteligentă, compliantă, extrem de cultă, extrem de devotată, extrem de iubitoare. E ciudat, dar opțiunile de compoziție ale lui Bellow coincid într-
Despre Ravelstein - cu și fără (r)umori by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15097_a_16422]
-
standul Editurii Hanser unde a acceptat să stăm de vorbă, senin și liniștit, în fața microfonului, în vîltoarea și forfota atît de specifice Salonului de Carte de la Frankfurt pe Main. R.B.: Domnule Rüdiger Safranski, cam în urmă cu cinci ani a apărut cartea d-voastră Wieviel Wahrheit braucht der Mensch?/ De cît adevăr are nevoie omul. Deci, de cît adevăr avem nevoie azi? R.S.: În primul rînd, avem nevoie de mult mai puține informații decît cele care sunt vînturate prin lume cu
Rüdiger Safranski - Să cugetăm înainte de a da sentințe by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15095_a_16420]
-
afluență a cititorilor pe piața de carte și interesul lor deosebit pentru teme filozofice... ...în Franța au renăscut cafenelele filozofice, pe lîngă cele "Internet". Există un astfel de fenomen și în Germania? Da există, și dacă nu greșesc el a apărut chiar înaintea celui din Franța. Au existat acele "Philosophische Praxen", un fel de alternativă la psihoterapie. Primele s-au înființat în anii '80 și ele și-au propus să readucă filozofia în "forum", ca pe vremea lui Socrate.
Rüdiger Safranski - Să cugetăm înainte de a da sentințe by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15095_a_16420]
-
însă erau prea mici..." (p. 84). Desigur, există și scăderi. Multe secvențe par luate din Buñuel, altele sunt prea schematice, prietenii lui Yo sunt porecliți cam străveziu Harms, Boddylan sau Cobain, albumul Sepultura e corect Roots, trupa de trip-toop Tricky apare scrisă greșit, versurile rock pe care le introduce în text nu sunt tocmai inspirat alese, substratul politic e prea puțin exploatat, iar slang-ul se reduce doar la câțiva termeni, proboabil, din rusă (travcă, a pohmili, a gruzi, tarancă, a
Existențialism narcotic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15105_a_16430]
-
cum nu se poate mai liberă. Zholdak ilustrează indiscutabil ceea ce George Banu numește "regizorul celibatar", cel care "a rupt contractul de mariaj" cu autorul de literatură dramatică, păstrând totuși cu acesta o anumită legătură. Semnele de întrebare și exclamare ce apar în ortografierea titlului spectacolului Othello?! consfințesc apartenența regizorului la această categorie de directori de scenă și funcționează drept avertismente explicite adresate spectatorilor. În ambele spectacole frapează capacitatea constructivă a lui Zholdak. El concepe necanonic structuri vizual-teatrale arborescente, cu ample și
Andryi Zholdak sau dinamitarea convențiilor by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/15093_a_16418]
-
țări străine. El scria toată ziua în bucătărie. Vorbeam despre orice, doar despre scrierile lui nu pomenea niciodată nimic. Nu avea dreptul să publice, era exilat într-un oraș oarecum amorțit și n-am știut despre romanele care aveau să apară abia după '89 și după moartea sa. Știai că avea literatură de sertar? Cum o evaluezi azi în contextul volumelor apărute după '89? V.N.: Acuma să ținem seama că era vorba de o perioadă când eram expatriat, nu? N-aveam
Virgil Nemoianu în dialog cu Carmen Firan: Despre I. D. Sârbu și alții by Carmen Firan () [Corola-journal/Journalistic/15103_a_16428]
-
întunecime în ea. Altceva sunt însă absolut sigur că ar fi schimbat, și anume imaginea României. Vezi, dacă Adio Europa ieșea în Occident prin 1986, când a fost terminată, brusc ar fi făcut senzație. Era mai tare decât proza ce apărea sub forma de dizidență dinspre Polonia, Ungaria, Cehia, chiar Rusia. Eu merg până acolo încât susțin că schimba chiar și istoria post-1989 a României: nu mai era România izolată de branșa apuseană a Europei central/răsăritene, nu mai era nevoie
Virgil Nemoianu în dialog cu Carmen Firan: Despre I. D. Sârbu și alții by Carmen Firan () [Corola-journal/Journalistic/15103_a_16428]
-
nu a fost deloc ușoară avînd în vedere că astăzi, în italiană, scriu circa opt sute de poeți. în afara acestui tip de culegeri, cu caracter general, există multe altele, între care și cel tematic. Acestuia din urmă îi aparține și antologia apărută cu cîteva luni în urmă Poeții melancoliei (I poeti della malinconia, a cura di Biancamaria Frabotta, Donzelli editore, Roma, 2001). Avînd în vedere geneza (congresul ținut la Roma în 1999, ale cărui "roade tipografice", se văd, în afara prezentului volum, în
Poeți români în antologii italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/15096_a_16421]
-
artistul și se întrezărea piața de artă. Și acum este exact la fel în ceea ce privește relația artei cu mediul economic, însă cu mica diferență că instrumentele pieței s-au diversificat și s-au multiplicat. Doar într-un an de zile au apărut, numai în București, vreo șase magazine de artă și antichități tip Consignația și cca. șapte galerii private înființate și administrate de profesioniști, adică de istorici de artă și de artiști, unii dintre ei foarte tineri, iar cea de-a opta
Artistul și piața by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15094_a_16419]
-
artiști, unii dintre ei foarte tineri, iar cea de-a opta stă și ea să se deschidă. Tot în această perioadă s-au deschis galerii la Ploiești și la Râmnicu Vîlcea, și poate și în alte orașe din țară. A apărut, de asemenea, Legea 182, cea care privește patrimoniul mobil, au apărut normele pentru acreditarea experților de artă și a restauratorilor, norme care în curînd vor fi și puse în aplicare. Iar în afară de acestea, în țărișoara noastră de tranziție, mai clorotică
Artistul și piața by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15094_a_16419]
-
stă și ea să se deschidă. Tot în această perioadă s-au deschis galerii la Ploiești și la Râmnicu Vîlcea, și poate și în alte orașe din țară. A apărut, de asemenea, Legea 182, cea care privește patrimoniul mobil, au apărut normele pentru acreditarea experților de artă și a restauratorilor, norme care în curînd vor fi și puse în aplicare. Iar în afară de acestea, în țărișoara noastră de tranziție, mai clorotică decît gălbejita aia cu hormonii ofiliți din Enigma Otiliei, în care
Artistul și piața by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15094_a_16419]
-
întâmplă mai însemnat pentru țară pe plan internațional, nimic din aspectul cosmopolit al curții brâncovenești nu transpare în cronică. Avem de-a face cu glasul unui "conservator" și "neaoșist" care încă nu și-a ideologizat mesajul. Cu același profil politic apare și cel aproape idolatrizat de autor - domnitorul Constantin Brâncoveanu. Evident, Principatele se aflau "pe marginea prăpastiei" și "clasa politică" se zbătea să găsească o soluție crizei în plină desfășurare. Se înfruntau două viziuni - cea a "deschiderii către occident" prin acțiuni
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
român. Intenția acestuia, împreună cu un grup de boieri "disidenți", de a elibera Țara Românească, este privită de anonim ca un "ficleșug asupra țării și domnului", și prezentată ca o dorință de evidențiere personală lipsită de responsabilitate. Pentru prima dată, cred, apare într-o cronică dezbătută problema salvării "patriei" în strânsă legătură cu "folosul cel de obște": "că cel ce gândește să-și răscumpere patria lui din robia tirănească întâi trebuie să caute folosul cel de obște [...] Iar a începe cineva lucrul
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
Obilești în București, deacii în Mogoșoaia, deacii în Potlogi, deacii în Târgoviște, vom trece vara și de toamnă la vii vom merge, unde ni se va părea". Deci "de la vlădică până la opincă" tot ce-și dorea românul era "veselirea" - cuvântul apare des în cronică - în "loc cu verdeață", fără griji și spaime. Evident, este un vis "paradisiac", o scoatere din timp, o plasare într-o eternitate radioasă - basm curat - foarte departe de ambițiile și frământările secolului. După cum s-a observat, nostalgia
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
cronică - în "loc cu verdeață", fără griji și spaime. Evident, este un vis "paradisiac", o scoatere din timp, o plasare într-o eternitate radioasă - basm curat - foarte departe de ambițiile și frământările secolului. După cum s-a observat, nostalgia "paradisului pierdut" apare cu pregnanță în cronicile moldovene; muntenii, mai activi, sunt însă hotărâți să-l regăsească aici și acum. Consecințele vor fi considerabile, căci, fiind vorba de momentul când românii cătau să se facă națiune, această "proiecție evazionistă" va deveni și una
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
-l permit". Neavînd la îndemînă forța blasfematoare, demonia țîșnitoare precum un vulcan din adîncimile ființei dizgrațiate, deci vocația marii damnări, Livius Ciocârlie se mulțumește cu o damnare medie, lîncedă, aidoma unui foc scăzut. Hiperbola morală e înlocuită cu litota. Discursul apare marcat de o lamentație modestă, vag ironică. Idealizării existențiale dezumflate nu-i răspunde grandioasa deznădejde, ci umila irealiziare formală care e ironia. Bucuros că nu e obligat "a se lua în serios", eseistul declară că, în schimb, trebuie să-și
Pornind de la un jurnal (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15111_a_16436]
-
al unei poze. Peste naturalețea d-sale șovăitoare, macerată de dubii, se suprapune din cînd în cînd masca "înspăimîntătoare" a unei primitivități simulate. E vorba de un recurs semnificativ la un comportament al civilizațiilor arhaice, antinaturaliste, în spațiul cărora natura apărea substituită de mască și de ritual. Eseistul nostru se arată conștient de reversibilitatea înspre Răul primar a jurnalului în genere (și a jurnalului propriu, în particular). Abaterea sa de la umanitatea comprehensivă, tolerantă, e recunoscută fără complexe: "a fi om nu
Pornind de la un jurnal (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15111_a_16436]
-
și "anticiparea viitorului" evoluției lingvistice (acceptarea și introducerea de neologisme, simplificarea ortografiei, evitarea majusculelor, contopirea compuselor). Neologismele - în engleză - sînt produse mai ales prin compunere (mousepad, webcam), adesea cu ajutorul unor elemente specifice (cyber-, -bot) dar și prin derivare (în jargon apar multe derivări ludice: hackitude, hackification) și prin construire de cuvinte-valiză sau "blends" (Internaut, netizen). Desigur, o descriere a situației din engleză e interesantă mai ales pentru că revelă creativitatea limbajului-sursă, a modelului; descrierea situației din celelalte limbi, inclusiv din română, trebuie
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]
-
legea dreptului la replică e alcătuită în spirit european și că rostul ei e să nu se transforme presa într-o superputere în România. Am înțeles că inițiatorul legii, I.M. Pașcu a avut probleme încercînd să publice replici la articole apărute în presă. Dar forma, de-a dreptul puitoare de botniță, a legii sale spune totul despre ceea ce cred I.M. Pașcu și parlamentarii care l-au susținut despre rolul presei într-o democrație ca în România. Tu, ziarist, spui ce vrei
Presa a fost păcălită by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15121_a_16446]
-
C. Rogozanu A apărut Corpul, volumul doi din Orbitor, celebrul roman al lui Mircea Cărtărescu. Surprinzător, critici nu s-au repezit să scrie despre el, deși încă există febra lui "cine scrie primul". Și asta pentru că, nu se știe prea bine cum (dar e
Complexul "Mendebilul" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15108_a_16433]
-
rătăcit printre blocurile de pe lîngă stadionul Dinamo nu prea mai are locuri exploatate. Ne întînim iar cu Mendebilul sau, în trecere cu Vrăjitoarca. Mama este personaj central - într-o poveste extraordinară ajunge personaj de Dosarele X (țesea covoare pe care apărea harta amplasamentelor nucleare rusești), numai că în loc de FBI, avem Securitatea... O viziune plină de umor asupra paranoiei de sub comunism. Aflăm noi aventuri ale unui Mircică ajuns pe la vîrstade zece ani. Colecționează înrăit stegulețe roșii, își poartă mîndru cravata roșie de
Complexul "Mendebilul" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15108_a_16433]
-
în noua noastră formulă grafică. * Și, iată, ne sosește al doilea număr "remaniat" din Ramuri (5-6, mai-iunie), mult mai bogat și mai variat decît cele din seria veche. Am semnala, înainte de orice, generosul spațiu acordat cărților (de toate felurile) care apar, cu alte cuvinte actualității imediate. Din numărul pe care-l avem sub ochi, lucrul cel mai remarcabil este textul unei conferințe pe care dl H.-R. Patapievici a ținut-o la Institutul de Arhitectură din București în anul 2000. Titlul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15100_a_16425]
-
aflăm că pe primul loc în preferințele "sponsorilor"-studenți se află Familia, iar pe al doilea, România literară. Faină apreciere! Mulțam frumos. O știre falsă cu final neașteptat? Cel mai teribil hap înghițit de presa cotidiană în acest an a apărut la începutul săptămânii trecute. N-a fost ziar care să nu publice știrea că Sorin Ovidiu Vîntu ar fi suferit un grav accident, în Deltă. Televiziunile au povestit și ele, amănunțit, accidentul. Ce e mai interesant în această stranie poveste
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15100_a_16425]
-
mass-media l-au luat la ochi, el a ieșit în prim plan pentru a da contra-lovituri de un tip sau altul. De fiecare dată a lucrat în "exclusivitate", evitînd conferințele de presă. Postul de televiziune unde el a aceeptat să apară a fost Antena 1. Adică același post de televiziune care a anunțat primul că SOV a suferit un accident. Mă îndoiesc de asemenea că un corespondent al acestui post tv s-a ținut după SOV, fiindcă atunci n-ar mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15100_a_16425]