8,321 matches
-
de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Alexandru Tudorache în soluționarea cererii de schimbare a încadrării juridice formulate de reprezentantul Ministerului Public. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că judecătorul cauzei nu ar trebui să „pipăie“ aparența de fapt din cauză și să procedeze la reîncadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis în judecata penală, pentru că orice formă de „aprobare“/„admitere“ a cererii de schimbare a încadrării juridice ar reprezenta o antepronunțare, atât pe
DECIZIA nr. 110 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256788]
-
atribuțiile în afara oricărei interferențe și încălcările să poată fi remediate de instanțe sau de curtea constituțională. Or, cu privire la aceste criterii, se arată că nedepunerea actelor prevăzute de lege, încălcarea unor reglementări în cadrul procedurii de numire și aparența unor legături nefirești între serviciile de informații și candidatul numit - ținând seama că a obținut un doctorat plagiat în cadrul unei instituții care ține de Serviciul Român de Informații - demonstrează nerespectarea testului antereferit și fac necesară o verificare efectivă din
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
parlamentare, a căror examinare excedează competenței instanței constituționale. Mai mult, întrucât aspectele invocate nu au o consacrare constituțională expresă nu pot fi analizate de Curtea Constituțională. ... 37. Se mai susține că între domnul Dimitrie-Bogdan Licu și serviciile de informații există aparența unor legături nefirești, ceea ce știrbește din capacitatea sa de a fi în afara oricăror influențe exterioare funcției. Aceste aspecte sunt chestiuni de apreciere personală/opinii/puncte de vedere de natură subiectivă ale autorului sesizării, și nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
filtru din procedura admiterii în principiu a recursului în casație. Arată că dispozițiile procesuale de lege lata, precum și Decizia Curții Constituționale nr. 591 din 1 octombrie 2015 împiedică expres judecătorul de filtru să examineze, în această procedură, chiar și aparența de temeinicie a motivelor de recurs în casație. Apreciază că nu există un motiv real de revizuire a jurisprudenței anterioare a instanței de control constituțional, astfel încât solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, având în vedere actele
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
a Drepturilor Omului a condamnat statul român pentru că reclamanții nu au beneficiat de o apărare (din oficiu) efectivă. Arată că, în cauză, s-a admis cererea de constituire ca parte civilă a Baroului „vătămat“ Suceava. Susține că, pentru o aparență de imparțialitate, s-a hotărât ca inculpații să fie apărați din oficiu de avocați ai Baroului Botoșani. Susține însă că atât avocații Baroului Suceava, cât și avocații Baroului Botoșani fac parte din aceeași entitate - Uniunea Națională a Barourilor din România
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
Curtea constată că situația vizată de acesta își are sediul materiei în dispozițiile art. 64 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, ce reglementează un caz de incompatibilitate cu o sferă largă de incidență, de natură să acopere „aparența de incompatibilitate“ (lipsa aparenței de imparțialitate), consacrată jurisprudențial de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Potrivit art. 64 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, „Judecătorul este incompatibil dacă: [...] f) există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorului este afectată
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
vizată de acesta își are sediul materiei în dispozițiile art. 64 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, ce reglementează un caz de incompatibilitate cu o sferă largă de incidență, de natură să acopere „aparența de incompatibilitate“ (lipsa aparenței de imparțialitate), consacrată jurisprudențial de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Potrivit art. 64 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, „Judecătorul este incompatibil dacă: [...] f) există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorului este afectată“. Curtea constată astfel că
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
ani sau cu amendă. Soluția legislativă creează premisele ca participanții la o dezbatere politică să devină, pe rând, atât subiect activ, cât și pasiv al acestei infracțiuni, fiind dificil de identificat care este subiectul pasiv secundar al infracțiunii. Deși, în aparență, legiuitorul a urmărit protejarea persoanelor care exprimă opinii politice, în realitate, consecințele normei se răsfrâng asupra libertății de opinie, fragilizând caracterul democratic al statului român, consacrat în art. 1 alin. (3) din Constituție. ... 10. De altfel, în jurisprudența sa (deciziile
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
și spiritului art. 30 din Constituție. Așadar, legiuitorul are obligația de crea cadrul legal care, pe de o parte, să permită persoanelor libera exprimare a gândurilor, opiniilor sau credințelor și, pe de altă parte, să sancționeze acele manifestări, care sub aparența libertății de exprimare, depășesc limitele constituționale, afectând valori inerente ființei umane sau valori-principiu în statul român. ... 56. Analizând valorile protejate prin norma penală care incriminează fapta de incitare publică la violență, ură și discriminare, Curtea observă că acestea se regăsesc
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială“. ... 59. Curtea statuează că, având ca fundament unitatea poporului român și solidaritatea cetățenilor săi, statul nu poate tolera, sub aparența protejării libertății de exprimare, subminarea unor drepturi și libertăți constituționale. Aceasta cu atât mai mult cu cât dispozițiile art. 8 din Constituție prevăd în mod expres că, în societatea românească, pluralismul este „o condiție și o garanție a democrației constituționale
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
imparțialitatea instanței este asigurată prin repartizarea aleatorie a cauzelor între completele de judecată din apel. Faptul că membrii completelor de judecată din apel nu sunt trași la sorți, ci sunt desemnați prin decizie administrativă nu este de natură să înfrângă aparența de imparțialitate a instanței, având în vedere că toate completele de apel, din orice materie (civilă, penală, contencios administrativ etc.), sunt desemnate prin decizie administrativă. Reține că o astfel de soluție, a tragerii la sorți a membrilor tuturor completelor de
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
tragerii la sorți a membrilor tuturor completelor de apel, nu este întâlnită nici în dreptul comparat și nici în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, astfel că nu se poate invoca existența unui astfel de standard pentru a se reține aparența de imparțialitate. Subliniază că raționamentul din Decizia Curții Constituționale nr. 685 din 7 noiembrie 2018, invocată de autor, nu poate fi extins și asupra completelor de apel din cadrul curților de apel, având în vedere că, în cazul completelor de
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
de urgență a Guvernului nr. 111/2011, cu privire la care este reglementată obligația furnizorilor de rețele sau servicii de comunicații electronice de a le furniza organelor de urmărire penală sau organelor cu atribuții în domeniul securității naționale, legiuitorul creează doar aparența unei reglementări a mecanismului de retenție a informațiilor electronice. În fapt, analizând obligațiile care cad în sarcina furnizorilor de rețele sau servicii de comunicații electronice, potrivit art. 10^2 alin. (1) din ordonanța de urgență, Curtea constată că în enumerarea prevăzută
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
dacă norma prevede garanțiile necesare accesului și folosirii informațiilor reținute sau stocate (a doua etapă a mecanismului retenției datelor), prin modul defectuos/ ambiguu de redactare, lipsit de precizie și predictibilitate, Curtea constată că aceleași dispoziții sunt susceptibile de a crea aparența de legalitate cu privire la activitatea de reținere și stocare a informațiilor electronice (prima etapă a mecanismului retenției datelor), lăsând posibilitatea interpretării acestora în sensul că obligația reținerii și stocării informațiilor electronice poate fi reglementată prin acte normative infralegale, adoptate
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
2) din legea criticată este neconstituțional, întrucât permite participarea judecătorilor și procurorilor la întocmirea unor documente interne și internaționale ale oricăror persoane fizice/juridice. Faptul că aceștia pot avea calitatea de expert în proiectele cu finanțare externă poate duce la o aparență de fidelizare față de diversele grupuri de interese care derulează aceste proiecte și creează o presiune asupra judecătorilor și procurorilor implicați, putându-i influența direct sau indirect. Se încalcă, astfel, art. 124 alin. (1)-(3), art. 125 alin. (3) și
DECIZIA nr. 521 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261391]
-
două orientări jurisprudențiale distincte, expuse pe larg în preambulul prezentei decizii; așadar, actul de sesizare a fost însoțit de hotărâri judecătorești definitive, relevante pentru problema dedusă interpretării, hotărâri provenind de la diferite curți de apel din țară, aceste împrejurări creând aparența îndeplinirii ultimelor trei condiții de admisibilitate a recursului în interesul legii, dintre cele expuse anterior. ... 42. În legătură cu îndeplinirea primei condiții se impune însă a se sublinia că problema de drept supusă dezbaterii pe calea recursului în interesul legii
DECIZIA nr. 17 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261418]
-
parte, nici nu poate fi reținută exercitarea de către angajator, în mod abuziv, a dreptului prevăzut de art. 52 alin. (1) din Codul muncii, ceea ce înseamnă că ne găsim într-o ipoteză în care operează, în tandem, câte o aparență de legitimitate în favoarea fiecăreia dintre părțile raportului juridic de muncă. ... 28. Concluzia Curții de Apel Cluj este aceea că, în atari situații, instanța „va avea de ales între cele două aparențe pe cea mai calificată, pentru a stabili în
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
ipoteză în care operează, în tandem, câte o aparență de legitimitate în favoarea fiecăreia dintre părțile raportului juridic de muncă. ... 28. Concluzia Curții de Apel Cluj este aceea că, în atari situații, instanța „va avea de ales între cele două aparențe pe cea mai calificată, pentru a stabili în final cine a avut o mai mare legitimitate în cadrul acestui raport și deci care dintre participanți este mai puțin culpabil, în situațiile în care nu se constată o lipsă totală a
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, ce implică și ele condiția culpei, văzută însă distinct de cea penală, astfel încât, în situațiile în care procesul penal încetează fără a se pronunțata o hotărâre definitivă de condamnare, se creează o aparență de legitimitate în favoarea fiecăreia dintre părțile raportului juridic de muncă, a fost pronunțată o decizie definitivă de către Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale. ... ... ... 97. De asemenea, se constată că
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
vor fi ținute în echilibru prin intermediul colegiului de conducere ales majoritar de judecătorii care activează în instanță. Această modalitate de desemnare a judecătorilor din colegii constituie o garanție importantă că măsurile sunt luate obiectiv și se evită astfel orice aparență de lipsă de imparțialitate cu privire la soluțiile adoptate. ... 35. Aspecte similare sunt valabile și în privința parchetelor [prevederile art. 82 alin. (2), ale art. 90 alin. (2), ale art. 97 alin. (2) și ale art. 107 alin. (2) din
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
care consfințesc libertatea individuală a persoanei. ... 7. Curtea de Apel Bacău - Secția penală, cauze minori și familie apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că dispozițiile art. 129 alin. (2) lit. b) și d) din Codul penal doar în aparență stabilesc un tratament mai sever inculpatului major condamnat la pedeapsa amenzii (care a comis o infracțiune în termenul de încercare stabilit în urma suspendării condiționate a executării unei pedepse cu închisoarea aplicată pentru o infracțiune săvârșită înaintea împlinirii vârstei de
DECIZIA nr. 362 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263896]
-
transmite punctele lor de vedere. ... 10. Guvernul a transmis punctul său de vedere, înregistrat la Curtea Constituțională cu nr. 8.397 din 23 noiembrie 2022, prin care apreciază că obiecția de neconstituționalitate este întemeiată. Astfel, chiar dacă reglementarea criticată prezintă o aparență de constituționalitate, iar selectarea categoriilor de infracțiuni este o opțiune a legiuitorului, aceasta este vulnerabilă din punct de vedere constituțional, deoarece nu acoperă în mod satisfăcător toate exigențele impuse de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 225 din 4 aprilie 2017
DECIZIA nr. 582 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263699]
-
Iar una dintre garanții este chiar obligația judecătorului/procurorului de a le aplica sub sancțiunea răspunderii sale disciplinare. Altfel, s-ar ajunge în situația în care judecătorul/procurorul ar aplica subiectiv/aleatoriu/după bunul plac aceste decizii. Totodată, o asemenea soluție legislativă creează o aparență de neobligativitate a deciziilor Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, ceea ce induce în sistemul judiciar percepția caracterului opțional al acestora. Mai mult, în privința deciziilor Curții Constituționale este afectată voința legiuitorului constituant care, în anul
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
nu au un scop economic sau legal evident, profesioniștii contabili aplică următoarele măsuri: a) instituie sisteme de detectare a tranzacțiilor din perspectiva valorii, sursei fondurilor și a profilului tranzacțional al acestora ori a celor care nu au motivație economică sau aparență legală evidentă; ... b) examinează, cât mai curând posibil, contextul și scopul tuturor tranzacțiilor complexe și care au valori neobișnuit de mari sau ale tuturor tipurilor de tranzacții neobișnuite care nu au un scop economic, comercial sau legal evident; ... c) solicită
NORME SECTORIALE din 12 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264055]
-
la efectele produse de trecerea timpului, într-o astfel de ipoteză întreruperea cursului prescripției răspunderii penale și incidența prescripției generale sau speciale se pot realiza numai în condițiile art. 121-124 din Codul penal din 1969, întrucât nu se poate reține aparența de sustenabilitate a cazului de contestație în anulare invocat, respectiv cel prevăzut de art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală, în condițiile în care legea penală mai favorabilă stabilită cu autoritate de lucru judecat este Codul penal din
DECIZIA nr. 82 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264637]