1,604 matches
-
de "import" din țările membre ale Uniunii Europene nu mai există, societățile care realizează această operațiune nu au obligația de a mai plăti remunerația compensatorie pentru copia privată pentru suporturile și aparatele achiziționate din statele membre ale Uniunii Europene". Arată apelanta că, de la data acestei adrese și până azi, nu au fost modificări legislative care să redefinească noțiunea de import. Importul de bunuri este taxat atunci când bunurile aflate pe teritoriul comunității nu se află în liberă circulație ori aceste bunuri intrate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247340_a_248669]
-
de dreptul de autor și, de altfel, niciun act de copiere. 6. Comisia arbitrală invocă un principiu, pe care îl aplică discriminatoriu, impunând ideea că cineva, în cazul de față organismele colective, își poate aroga drepturi (impunere de penalitate) față de apelantă, care trebuie să și le asume, deși legiuitorul nu le recunoaște în cuprinsul dispozițiilor sale. Este evident că, prin acceptarea penalităților, Comisia arbitrală nu a impus dispozițiile legii, libertatea de negociere, buna-credință și liberul consimțământ, căci își întemeiază acest abuz
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247340_a_248669]
-
în cuprinsul dispozițiilor sale. Este evident că, prin acceptarea penalităților, Comisia arbitrală nu a impus dispozițiile legii, libertatea de negociere, buna-credință și liberul consimțământ, căci își întemeiază acest abuz de impunere prin raportare la art. 1538-1543 din Codul civil. Atrage apelanta atenția că dispozițiile Codului civil sunt cele care fac obiectul exclusiv al liberului consimțământ, nu al impunerii, cum este cazul de față. Într-o astfel de situație, când organismul colectiv impune un nivel al penalității nelimitat în timp sau cuantum
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247340_a_248669]
-
invoca întunecimea legii pentru a susține că nu poate pronunța o hotărâre. Ipotezele indicate se pliază pe dispozițiile Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive. 7. Întrucât Curtea arbitrală nu a înțeles să se pronunțe și pe aspectele ridicate de apelantă, ce relevau neluarea în considerare a faptului ca protecția operelor are nenumărate excepții, reiterează susținerile. Astfel, organismele colective nu și-au fundamentat metodologia propusă pe realitățile actuale ale UE și ale României, care să fie documentată profesionist, printr-un studiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247340_a_248669]
-
COPYRO și ORDA cifre de fundamentare. Totodată, Legea nr. 8/1996 prevede o serie de excepții de la datorarea remunerației compensatorii pentru copia privată, excepții deloc neglijabile, indicate prin temei de drept în cererea depusă, care justifică și mai mult poziția apelantei de a nu putea accepta metodologia propusă de COPYRO, VISARTA și PERGAM cu aplicare asupra întregii cantități de hârtie A4, indiferent de proveniență, indiferent de modul ei de utilizare indiferent de gramaj. Astfel, art. 9 din Legea nr. 8/1996
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247340_a_248669]
-
astfel de studiu, deși au trecut 15 ani de la promulgarea Legii nr. 8/1996 . Intimatele PERGAM și COPYRO au formulat întâmpinări, prin care au solicitat respingerea apelului ca nefondat. Analizând cauza de față prin prisma motivelor de apel formulate de apelantă, față de ansamblul probator administrat în cauză, Curtea reține următoarele: Primele cinci motive din cererea de apel critică modul de înțelegere de către completul de arbitraj a noțiunilor de import și achiziție intracomunitară. 1. Primul motiv de apel susține faptul că, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247340_a_248669]
-
bunuri din alte state. Acest sens a fost întărit prin introducerea, în 2004, a definiției legale a importului. Curtea constată că nu se poate reține o schimbare a sensului noțiunii de "import" după aderarea României la Uniunea Europeană, argumentele folosite de apelantă pentru susținerea acestei ipoteze nefiind valide. Astfel, potrivit prevederilor art. 67 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, evenimentele legislative implicite nu sunt recunoscute în cazul actelor normative speciale ale căror
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247340_a_248669]
-
a achiziției intracomunitare introduse prin Codul fiscal. Astfel, nu este necesar să se considere că norma din Legea nr. 8/1996 referitoare la import a fost aplicată prin analogie sau prin extindere, pentru a deveni aplicabilă operațiunilor economice realizate de apelantă (introducere în România de produse din statele membre UE), cât timp sensul acestui termen - așa cum a fost el folosit de Legea nr. 8/1996 - nu a suferit niciodată modificări. Cât privește susținerea apelantei că remunerația astfel aplicată reprezintă o taxă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247340_a_248669]
-
a deveni aplicabilă operațiunilor economice realizate de apelantă (introducere în România de produse din statele membre UE), cât timp sensul acestui termen - așa cum a fost el folosit de Legea nr. 8/1996 - nu a suferit niciodată modificări. Cât privește susținerea apelantei că remunerația astfel aplicată reprezintă o taxă cu caracter echivalent, Curtea constată că în numeroase decizii Curtea Constituțională a statuat că remunerația este un drept patrimonial, iar nu o taxă impusă unei anumite categorii de comercianți și care reprezintă o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247340_a_248669]
-
apară în calitate de debitori. Așa fiind, remunerația compensatorie pentru copia privată nu face parte din categoria impozitelor și taxelor. (deciziile nr. 180 din 10 octombrie 2000 și 1.114 din 8 septembrie 2001). 2. Într-un al doilea motiv de apel, apelanta arată că Legea nr. 24/2000 nu se aplică într-o formă contrară T.C.E., în ceea ce privește noțiunea de "valoare în vamă" astfel cum a fost interpretată de arbitri. Se susține că Legea nr. 157/2005 , prin care România a ratificat tratatul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247340_a_248669]
-
noțiunea de "valoare în vamă". Curtea reține că sensul noțiunii de "valoare în vamă" nu este explicitat concret în cuprinsul hotărârii arbitrale, nici în partea efectivă de metodologie și nici în partea de considerente a acesteia. Astfel, argumentele aduse de apelantă nu sunt relevante, ca și critici ale hotărârii arbitrale. Pe de altă parte, înțelesul noțiunii de "valoare în vamă" prezintă interes pentru aplicarea concretă a metodologiei, pentru modul de calcul al remunerației concrete. În niciun caz nu se poate susține
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247340_a_248669]
-
valoarea în vamă conține și costul unor servicii necesare realizării operațiunii de achiziție intracomunitară nu este contrar principiilor de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală, câtă vreme aceste costuri se regăsesc oricum în prețul produsului final. De asemenea, nici argumentul apelantei în sensul că Legea nr. 157/2005 , prin care România a ratificat tratatul privind aderarea Republicii Bulgaria și a României Ia Uniunea Europeană, este ulterioară Legii nr. 24/2000 nu este relevant, deoarece interpretarea noțiunilor reprezintă o operațiune logico-juridică necesară tuturor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247340_a_248669]
-
în vigoare la momentul apariției legii noi; astfel, estenormal ca la intrarea în vigoare a Legii nr. 157/2005 să se aplice regulile de interpretare juridică conținute în Legea nr. 24/2000 . 3. Într-un al treilea motiv de apel, apelanta arată că, ��n interpretarea Curții arbitrale, dacă s-ar aplica înțelesul conceptelor cuprinse în legea dreptului de autor și definite în codul vamal, fiscal și procedural fiscal, titularii drepturilor de autor și-ar plăti singuri remunerația și vor obține ca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247340_a_248669]
-
procedură fiscală și de legislația comunitară. Or, Curtea a reținut deja, în paragrafele anterioare, cu motivarea subsecventă, că nu se poate susține că remunerația echitabilă aplicată achizițiilor intracomunitare reprezintă o taxă cu efect echivalent, astfel că și acest argument al apelantei este înlăturat. În plus, Curtea reține că această critică subsumată punctului 3 din apel este o critică nejuridică, care nu poate primi un răspuns cu caracter juridic. 4. Într-un al patrulea motiv, apelanta susține că, prin soluția găsită de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247340_a_248669]
-
astfel că și acest argument al apelantei este înlăturat. În plus, Curtea reține că această critică subsumată punctului 3 din apel este o critică nejuridică, care nu poate primi un răspuns cu caracter juridic. 4. Într-un al patrulea motiv, apelanta susține că, prin soluția găsită de arbitri, sistemul intracomunitar, astfel cum este el tratat prin legislația europeană, nu este aplicabil la noi în țară, deci acest tratat este ratificat. Se invocă Cauza Administrazione delle finanze dello Stato/Simmenthal, nr. C
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247340_a_248669]
-
ci doar de consecințe pe plan fiscal. Intrarea României în Uniune nu a însemnat deplasarea noțiunii de import la limita granițelor UE, ci această graniță a rămas, așa cum era logic, la limita granițelor țării. Cauza din jurisprudența CJUE invocată de apelantă nu este de natură să ducă la altă concluzie, principiile generale statuate în considerentele acestei decizii fiind complet respectate în situația dedusă judecății în prezentul dosar. Apelanta mai susține că noua metodologie propusă de COPYRO, VISARTA și PERGAM prevede o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247340_a_248669]
-
așa cum era logic, la limita granițelor țării. Cauza din jurisprudența CJUE invocată de apelantă nu este de natură să ducă la altă concluzie, principiile generale statuate în considerentele acestei decizii fiind complet respectate în situația dedusă judecății în prezentul dosar. Apelanta mai susține că noua metodologie propusă de COPYRO, VISARTA și PERGAM prevede o aplicare a cuantumului remunerației compensatorii pentru copia privată la valoarea în vamă și, respectiv, la valoarea facturii externe, la valoarea facturată fără TVA (pentru producători),ceea ce înseamnă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247340_a_248669]
-
concurențe neloiale pe piață, având în vedere că unii facturează marfa în condiția de livrare franco fabrică, alții până la granița țării vânzătoare, alții până la granița țării cumpărătoare, alții până la ușa clientului etc. Curtea constată că este fondat acest argument al apelantei, urmând a fi admis, în sensul modificării metodologiei la art. 4, liniuța nr. 2, în sensul că se calculează la valoarea facturii externe/declarației de achiziție intracomunitară, fără TVA, pentru hârtia de copiator format A4 (se introduce această precizare din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247340_a_248669]
-
pentru hârtia de copiator format A4 (se introduce această precizare din motive de simetrie față de cele de la punctul anterior), indiferent de gramaj, introdusă în spațiul comercial al României din Comunitatea Europeană. Curtea are în vedere argumentele de echitate invocate de apelantă, precum și faptul că nu exista niciun motiv pentru a se crea diferențe între importurile din alte state (achizițiile naționale) și importurile din statele membre UE (achizițiile intracomunitare), sub aspectul calculării remunerației din valoarea în vamă fără TVA. De asemenea, pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247340_a_248669]
-
efect echivalent și pentru motivul că nu este încasată de autoritățile publice și nu revine bugetului acestora, ci de un organism de gestiune colectivă, revenind în final titularilor drepturilor de autor. În restul argumentelor de la punctul nr. 4 din apel, apelanta reia susținerea că extinderea aplicării remunerației compensatorii pentru copia privată și la achizițiile din cadrul UE introduce o definire a importului care contravine legislației europene, precum și înseși esenței constituirii Uniunii Europene din punctul de vedere al asigurării liberei circulații a mărfurilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247340_a_248669]
-
cea de 80 g, singurul sortiment potrivit pentru xerocopiere, Curtea constată că art. 4 din metodologie se referă la "hârtia de copiator format A4, indiferent de gramaj". Or, aceasta înseamnă că include și hârtia cu gramaj de 80 g, susținerea apelantei nefiind urmată de o consecință practică relevantă pentru a se dispune modificarea metodologie în acest sens. 5. Curtea constată că și motivul nr. 5 de apel este nefondat, apelanta realizând o greșită interpretare a Directivei 29/2001 și a Directivei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247340_a_248669]
-
înseamnă că include și hârtia cu gramaj de 80 g, susținerea apelantei nefiind urmată de o consecință practică relevantă pentru a se dispune modificarea metodologie în acest sens. 5. Curtea constată că și motivul nr. 5 de apel este nefondat, apelanta realizând o greșită interpretare a Directivei 29/2001 și a Directivei 48/2004, din acest punct de vedere Curtea susținând argumentele aduse de completul de arbitraj. Potrivit dreptului pozitiv și practicii europene, orice armonizare a dreptului de autori a drepturilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247340_a_248669]
-
sau în fapt, la dispoziția persoanelor private ori le fumizează acestora din urmă un serviciu de reproducere. În cadrul unui astfel de sistem persoanele care dispun de suportul de reproducere au obligația de a plăti redevența pentru copia privată. Cu privire la susținerea apelantei, în sensul că nu este utilizator, Curtea constată că este nefondată, față de aspectul că Curtea Europeană de Justiție lămurește exhaustiv atât sfera titularilor obligațiilor de plată, cât și temeiul obligațiilor lor. Curtea Europeană de Justiție arată că titularii obligațiilor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247340_a_248669]
-
dispun de echipamente, aparate sau suporturi de reproducere". Faptul că remunerația compensatorie se percepe deja de la importatorii de aparate tehnice, prin intermediul cărora se poate realiza operațiunea de reproducere ( art. 107 din Legea nr. 8/1996 ), nu este un argument în favoarea apelantei, deoarece textul art. 107 din lege cuprinde mențiunea de importatori de suporturi și aparate, deci două ipoteze distincte care se completează și nu se exclud reciproc. O altă distincție între persoanele care datorează remunerație compensatorie este contrară Directivei 29/2001
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247340_a_248669]
-
Curtea va înlătura clauza stipulată la pct. 6 al metodologiei stabilite prin hotărârea arbitrală, referitoare la plata de penalități de 0,1% pe zi de întârziere pentru achitarea cu întârziere a remunerației compensatorii. 7. ��n cadrul ultimului motiv de apel, apelanta invocă faptul că organismele colective nu și-au fundamentat metodologia printrun studiu realizat în comun de organisme reprezentative în domeniu și în cunoștință de realitate, inclusiv Asociația Hârtiei din România, Asociația Importatorilor și Distribuitorilor de Aparate de Copiat din România
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247340_a_248669]