4,229 matches
-
terciul pentru copii'. Autorul citat observă că în limbile în care folosirea noțiunii de subiect este problematică, antipasivul este un fenomen care permite unui verb tranzitiv să fie construit intranzitiv, cu un subiect care corespunde agentivului din structura tranzitivă, iar aplicativul înseamnă introducerea unui termen nuclear nou, permițând verbului intranzitiv să fie construit tranzitiv, cu un agentiv care corespunde subiectului construcției intranzitive sau permițând verbului tranzitiv să fie construit cu același agentiv, dar cu pacientul care n-ar fi avut acest
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
să fie construit tranzitiv, cu un agentiv care corespunde subiectului construcției intranzitive sau permițând verbului tranzitiv să fie construit cu același agentiv, dar cu pacientul care n-ar fi avut acest statut dacă verbul n-ar fi fost la forma aplicativă. Există construcții aplicative care pot fi definite ca permițând promovarea unui oblic la statutul de obiect; există construcții aplicative care permit menționarea unui participant care, altfel, n-ar fi putut figura în construcția verbală respectivă sau ar fi fost nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tranzitiv, cu un agentiv care corespunde subiectului construcției intranzitive sau permițând verbului tranzitiv să fie construit cu același agentiv, dar cu pacientul care n-ar fi avut acest statut dacă verbul n-ar fi fost la forma aplicativă. Există construcții aplicative care pot fi definite ca permițând promovarea unui oblic la statutul de obiect; există construcții aplicative care permit menționarea unui participant care, altfel, n-ar fi putut figura în construcția verbală respectivă sau ar fi fost nevoie de perifraze foarte
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cu același agentiv, dar cu pacientul care n-ar fi avut acest statut dacă verbul n-ar fi fost la forma aplicativă. Există construcții aplicative care pot fi definite ca permițând promovarea unui oblic la statutul de obiect; există construcții aplicative care permit menționarea unui participant care, altfel, n-ar fi putut figura în construcția verbală respectivă sau ar fi fost nevoie de perifraze foarte lungi pentru a putea introduce acel participant. Structura diferă de la o limbă la alta: de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
altfel, n-ar fi putut figura în construcția verbală respectivă sau ar fi fost nevoie de perifraze foarte lungi pentru a putea introduce acel participant. Structura diferă de la o limbă la alta: de exemplu, în germană și în maghiară, mecanismele aplicative au un grad mai mic de gramaticalizare decât în limbile bantu (Creissels 2004a). Același autor (Creissels 1995: 296−299) a analizat anterior acest tip de construcție, vorbind despre diateza aplicativă, folosită în limbile africane din familia bantu și în limbi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
la alta: de exemplu, în germană și în maghiară, mecanismele aplicative au un grad mai mic de gramaticalizare decât în limbile bantu (Creissels 2004a). Același autor (Creissels 1995: 296−299) a analizat anterior acest tip de construcție, vorbind despre diateza aplicativă, folosită în limbile africane din familia bantu și în limbi caucaziene. Diateza aplicativă reprezintă adăugarea unui complement, subiectul și celelalte complemente fiind păstrate. Complementul adăugat are statutul unui obiect (direct), iar dacă verbul avea deja un obiect, prin aplicativ, ajunge
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
grad mai mic de gramaticalizare decât în limbile bantu (Creissels 2004a). Același autor (Creissels 1995: 296−299) a analizat anterior acest tip de construcție, vorbind despre diateza aplicativă, folosită în limbile africane din familia bantu și în limbi caucaziene. Diateza aplicativă reprezintă adăugarea unui complement, subiectul și celelalte complemente fiind păstrate. Complementul adăugat are statutul unui obiect (direct), iar dacă verbul avea deja un obiect, prin aplicativ, ajunge să aibă două obiecte. Dacă se cumulează diateza aplicativă și diateza pasivă, rezultă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
diateza aplicativă, folosită în limbile africane din familia bantu și în limbi caucaziene. Diateza aplicativă reprezintă adăugarea unui complement, subiectul și celelalte complemente fiind păstrate. Complementul adăugat are statutul unui obiect (direct), iar dacă verbul avea deja un obiect, prin aplicativ, ajunge să aibă două obiecte. Dacă se cumulează diateza aplicativă și diateza pasivă, rezultă structuri care au drept subiect numele unei persoane în beneficiul sau în detrimentul căreia se desfășoară procesul. Din punct de vedere semantico-discursiv, aplicativul semnalează prezența unui complement
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în limbi caucaziene. Diateza aplicativă reprezintă adăugarea unui complement, subiectul și celelalte complemente fiind păstrate. Complementul adăugat are statutul unui obiect (direct), iar dacă verbul avea deja un obiect, prin aplicativ, ajunge să aibă două obiecte. Dacă se cumulează diateza aplicativă și diateza pasivă, rezultă structuri care au drept subiect numele unei persoane în beneficiul sau în detrimentul căreia se desfășoară procesul. Din punct de vedere semantico-discursiv, aplicativul semnalează prezența unui complement important, o persoană care constituie destinatarul sau beneficiarul acțiunii sau
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
deja un obiect, prin aplicativ, ajunge să aibă două obiecte. Dacă se cumulează diateza aplicativă și diateza pasivă, rezultă structuri care au drept subiect numele unei persoane în beneficiul sau în detrimentul căreia se desfășoară procesul. Din punct de vedere semantico-discursiv, aplicativul semnalează prezența unui complement important, o persoană care constituie destinatarul sau beneficiarul acțiunii sau direcția deplasării (valori prototipice). În limbile bantu, forma aplicativă a verbului marchează și adăugarea complementelor cu valoare instrumentală. În ceea ce privește raportul dintre aplicativ și cauzativ, Creissels (2004a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
subiect numele unei persoane în beneficiul sau în detrimentul căreia se desfășoară procesul. Din punct de vedere semantico-discursiv, aplicativul semnalează prezența unui complement important, o persoană care constituie destinatarul sau beneficiarul acțiunii sau direcția deplasării (valori prototipice). În limbile bantu, forma aplicativă a verbului marchează și adăugarea complementelor cu valoare instrumentală. În ceea ce privește raportul dintre aplicativ și cauzativ, Creissels (2004a) subliniază că acestea au în comun validarea prezenței unui termen sintactic nuclear care nu poate figura ca termen nuclear al construcției de bază
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
punct de vedere semantico-discursiv, aplicativul semnalează prezența unui complement important, o persoană care constituie destinatarul sau beneficiarul acțiunii sau direcția deplasării (valori prototipice). În limbile bantu, forma aplicativă a verbului marchează și adăugarea complementelor cu valoare instrumentală. În ceea ce privește raportul dintre aplicativ și cauzativ, Creissels (2004a) subliniază că acestea au în comun validarea prezenței unui termen sintactic nuclear care nu poate figura ca termen nuclear al construcției de bază a verbului, dar rolul semantic al complementului adăugat este diferit (destinatar, beneficiar, direcție
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
prezenței unui termen sintactic nuclear care nu poate figura ca termen nuclear al construcției de bază a verbului, dar rolul semantic al complementului adăugat este diferit (destinatar, beneficiar, direcție, instrument vs cauză, agent) și că există scenarii istorice conform cărora aplicativul și cauzativul ar avea o sursă comună. 6.3. Există antipasiv în limbile acuzative? Răspunsul la această întrebare depinde foarte mult de accepția dată antipasivului. Părerile cercetătorilor sunt împărțite. Cei mai mulți susțin că există structuri antipasive și în limbile acuzative, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
definițiile care i-au fost date și funcțiile care i-au fost atribuite sunt adesea contradictorii. Am reținut ideea că antipasivul este un mecanism de detranzitivizare, a cărui folosire are anumite consecințe morfologice, sintactice și semantico-discursive. Mecanismul complementar antipasivului este aplicativul (vezi supra, 6.2.), prin care se poate introduce un complement în structura sintactică, modificându-se totodată și forma verbului. Se poate vorbi de existența antipasivului în accepția "tare" a termenului numai pentru foarte puține limbi acuzative, de cele mai multe ori
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sunt legate de modul potrivit de abordare a distincției tipologice dintre limbile acuzative și cele ergative, de teoria Cazului, de concepte sintactice fundamentale − subiect, obiect, tranzitivitate −, de modul în care sintaxa dă seamă de mecanismele care afectează tranzitivitatea − pasiv, antipasiv, aplicativ −, de relația sintactică dintre modelul ergativ și cel al nominalizărilor. Cu toate acestea, în anii '90 există studii care aduc argumente pentru analiza inacuzativă a limbilor ergative (vezi infra, 2.1.), revenind, astfel, la un model comun de analiză pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ajungând la concluzia că tranzitivitatea e o noțiune care nu folosește la nimic, o categorie insuficientă, cu risc puternic de etnocentrism, care folosește criterii eterogene și care are putere explicativă insuficientă − de exemplu, nu poate da seamă de numeroasele construcții aplicative din limbile bantu și de numeroasele diateze din limbile filipineze. Feuillet (2006: 395, 399) este de părere că problema cea mai delicată este definirea subiectului în limbile ergative, noțiunile de subiect și de obiect fiind total inadecvate pentru limbile cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
o bună bucată de vreme a existat tendința de a crea un aparat descriptiv și terminologic specific pentru limbile ergative (în care intră, de exemplu, denumirile cazurilor, ergativ și absolutiv, ale termenilor nucleari ai propoziției, pivot, ale mecanismelor sintactice, antipasiv, aplicativ etc.). S-a observat însă că toate aceste concepte au o relație strânsă cu cele folosite pentru descrierea limbilor cunoscute. Astfel, următorul pas a fost stabilirea unor corespondențe terminologice și conceptuale și deci revenirea, într-o anumită măsură, și cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
limbii INUIT, varietate vorbită în vestul Arcticii. INUPIAQ (INUPIATUN) Dilalect vestic al limbii INUIT, în varietatea INUKTITUT. Ergativitate marcată puternic. Pacientul/Tema din construcția antipasivă nu poate fi un nume propriu. Construcția ergativă reprezintă alegerea nemarcată pentru structura tranzitivă. Antpasivul, aplicativul și construcția ditranzitivă reprezintă alegeri marcate. IPATSE OTOMO − Vezi KUIKÚRO. IXREKO-MUXREK Dialect al limbii RUTUL. JABUTI Limbă indigenă vorbită în Brazilia. JAKALTEC (JACALTEC) Limbă amerindiană din familia MAYAN, vorbită în Guatemala. 90 000 de vorbitori. În propozițiile principale, marcarea este
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
al limbii INUIT, în varietatea INUKTITUT. Ergativitate marcată mai slab decât în dialectele vestice. Construcția ergativă este folosită mai rar decât cea pasivă. În dialectele de est, antipasivul reprezintă deci alegerea nemarcată, iar ergativul este marginalizat. Construcția ditranzitivă și cea aplicativă sunt neobișnuite. LADAKHI Limbă din familia tibeto-birmană, vorbită în India și în zona chineză a Tibetului. Peste 200 000 de vorbitori. Numeroase dialecte. Cazul genitiv are aceeași flexiune cu a ergativului. LAK Limbă din familia nord-caucaziană, vorbită în Daghestan. 7
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ramura indoneziană de nord, grupul hesperonesian. Vorbită în Filipine. 24 de milioane de vorbitori, ca limbă primă și 60 de milioane de vorbitori, ca limba a doua. Limbă ergativă care a păstrat construcția antipasivă, spre deosebire de alte limbi austroneziene. Are construcție aplicativă marcată morfologic, dar numai pentru verbele tranzitive. Argumentul adăugat ("aplicat") este întotdeauna în absolutiv. Pivot mixt. Sistem bogat de diateze: activă, obiectivă, dativă/locativă, instrumentală. Marca aspectului perfectiv este un infix, care are un tip special de flexiune la diateza
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cu începere de la data înmatriculării în registrul comerțului. Capitolul 2 Obiectul de activitate al societății Articolul 5 Obiectul de activitate al societății este: - proiectarea și implementarea de aplicații și sisteme informatice; - dezvoltarea și întreținerea de programe de uz general și aplicative; - realizarea de sisteme "la cheie" pentru diverse domenii de utilizare a tehnicii de calcul; - activități de service; - exploatarea mijloacelor de tehnica de calcul și servicii de prelucrare automată a datelor; - organizarea de baze și bănci de date, servicii de acces
HOTĂRÎRE Nr. 1365 din 29 decembrie 1990 privind înfiinţarea de societăţi comerciale în informatica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107456_a_108785]
-
în evidență încă un "complex", de data asta generalizat la nivelul întregii culturi române "complexul Lear" și "complexul Bacovia", cu mobilizarea unei uriașe și convingătoare demonstrații, din care nu lipsesc "diferența ontologică", "eroarea existențială", "tragicul ființial"; și, ca o încununare aplicativă, chestiunea "negativului stilistic". Laitmotivul acestei atotcuprinzătoare cărți este mereu posibila șansă de îmbogățire a ideii de bacovianism, de unicitate a poetului, examinat la nivelul atmosferei și al profunzimii. Nimic pare să nu scape privirii ciclopice a infatigabilului exeget. Cartea aceasta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
organizează și funcționează în conformitate cu Legea nr. 15/1990 și cu regulamentul de organizare și funcționare cuprins în anexa nr. 1 la prezența hotărîre. Articolul 3 Obiectul de activitate al Regiei autonome "Institutul de montanologie" îl constituie: cercetarea științifică fundamentală și aplicativa în domeniile agriculturii de tip montan privind valorificarea superioară a terenurilor agricole și efectivelor de animale, extinderea culturilor pomicole și arboricole în zona montană; dezvoltarea agroturismului montan, industrializarea și valorificarea produselor agricole vegetale și animale, dezvoltarea mărcilor originale ale acestora
HOTĂRÎRE Nr. 255 din 5 aprilie 1991 privind înfiinţarea Regiei autonome "Institutul de montanologie". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107771_a_109100]
-
2 Regia autonomă "Institutul de montanologie" are sediul în comuna Cristian, str. 13 nr. 53, județul Sibiu. ÎI. Obiectul de activitate Articolul 3 Obiectul de activitate al Regiei autonome "Institutul de montanologie" îl constituie: 3.1. cercetarea științifică fundamentală și aplicativa în domeniile agriculturii de tip montan privind: - valorificarea superioară a terenurilor agricole și a efectivelor de animale; - extinderea culturilor pomicole și arboricole în zona montană. 3.2. specializarea profesională și informarea populației din zona montană; 3.3. dezvoltarea agroturismului montan
HOTĂRÎRE Nr. 255 din 5 aprilie 1991 privind înfiinţarea Regiei autonome "Institutul de montanologie". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107771_a_109100]
-
la 31 decembrie 1990, si va fi reevaluat în condițiile prevăzute de lege. Articolul 3 Obiectul de activitate al regiei autonome "Institutul de cercetare și dezvoltare pentru valorificarea produselor horticole" îl constituie: 1. activitatea de cercetare cu caracter fundamental și aplicativ pentru: - crearea de noi soiuri și hibrizi de legume și flori cultivate în sere și sere solar; - stabilirea tehnologiilor de obținere de sămînță și material săditor, precum și celor de modernizare și intensivizare a producției de sere; - elaborarea și modernizarea tehnologiilor
HOTĂRÎRE Nr. 300 din 24 aprilie 1991 privind înfiinţarea Regiei autonome "Institutul de cercetare şi dezvoltare pentru valorificarea produselor horticole". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107806_a_109135]